„Domnule Președinte al Consiliului Județean,

Stimați reprezentanți ai industriei auto din România,

Domnule primar,

Domnilor primari și reprezentanți ai autorităților locale,

Domnule Prefect,

Stimați invitați,

Știți că am mai fost și în județ, și în Pitești. Poate nu știți că eu am o istorie un pic mai lungă cu Piteștiul. Prima dată când am venit, așa semioficial, a fost acum cred că 30 de ani când am însoțit o echipă de elevi la olimpiada națională de fizică. Pe urmă am venit în calitate de primar și, mai recent, tot revin în calitate de Președinte. Este evident că aceste vizite pe care le fac la dumneavoastră au legătură foarte bună cu performanțele pe care le aveți și dumneavoastră, administrația locală, dar evident și întreaga industrie din zonă, cu preponderanță, evident, industria auto.

Felicit inițiativa Asociației Constructorilor de Automobile din România de a organiza această dezbatere cu liderii acestui domeniu, pentru a formula priorități și pentru a desprinde soluții pentru viitor.

În economia contemporană, industria auto este vârful de lance al competitivității industriale, care stimulează dezvoltarea pe orizontală pentru foarte multe întreprinderi mici și mijlocii.

Datorită viziunii dumneavoastră și a echipelor de profesioniști cu care lucrați, cifra de afaceri a sectorului industriei auto a crescut de 3 ori în ultimii 10 ani, până la circa 23 de miliarde de euro în prezent. Este impresionant!

România se află în primii 10 producători auto din Uniunea Europeană, cu peste 350.000 de autoturisme produse la sfârșitul anului trecut. De asemenea, premisele pentru 2018 în planul producției de autoturisme sunt cât se poate de promițătoare.

Per total, industria auto generează peste un sfert din exporturile României, acesta fiind și cel mai solid indiciu al competitivității sale.

Vorbim, așadar, despre modele de creștere economică sănătoasă, care se bazează în principal pe investiții și pe exporturi, nu doar pe vâltoarea conjuncturală a consumului.

Companiile pe care dumneavoastră le reprezentați sunt piloni autentici ai economiei românești, prin cele peste 200.000 de locuri de muncă din sector, prin impozitele plătite la bugetele publice și oportunitățile de afaceri generate în plan local și în plan regional.

Exemplele de succes - Dacia la Mioveni, Ford la Craiova, Continental, la Timișoara și Iași, dar și mulți alții, demonstrează că investițiile străine aduc beneficii pe termen lung, pentru întreaga societate.

În acest sens, autoritățile guvernamentale trebuie să înțeleagă – odată pentru totdeauna – că investitorii străini nu trebuie priviți cu adversitate, dimpotrivă, Executivul ar trebui să facă toate eforturile pentru a aduce în România noi firme străine, cât mai performante, în special în sectoarele în care dispunem de avantaje competitive remarcabile și avem suficiente sectoare de acest tip.

Doamnelor și domnilor,

În prezent, avansul tehnologic are un ritm extrem de alert, iar industria auto nu poate să țină pasul cu provocările lansate de aceste inovații, inclusiv cele care privesc mașinile autonome, dacă nu integrează aceste noi tehnologii. Chiar în discuția pe care am avut-o înainte de a veni aici în plen am aflat că există preocupări foarte serioase în acest domeniu și cu rezultate, se pare, deja, foarte, foarte notabile.

Vă invit pe dumneavoastră, cei mai importanți actori ai industriei auto din România, să vă îndreptați atenția către sectorul românesc de IT și, în general, către potențialul industriilor creative din România, cele care se pot afla în avangarda inovării.

Însă, pentru a putea fructifica în mod eficient oportunitățile tehnologice și de inovare ale industriilor viitorului, înainte de toate trebuie să oferim soluții credibile, cu efecte imediate, la problemele standard ale dezvoltării, cum ar fi cele care privesc rolul infrastructurii de transport.

Ar fi mai simplu și cu certitudine mai bine, în opinia mea, să construim autostrăzile de care avem nevoie în cât mai puțini ani, nu în decenii, așa cum, din păcate, se prefigurează potrivit ritmului de melc de până acum.

Eu sunt pe deplin convins că dezvoltarea infrastructurii este cea mai sigură cale de a întări unitatea și convergența dintre regiunile României, pe lângă faptul că ar reprezenta un extrem de important avantaj pentru România.

Însă, în programele guvernamentale, infrastructura, de cele mai multe ori, a fost o prioritate doar la nivel declarativ. Și nu vorbesc doar de ultimii guvernanți.

Infrastructura nu este un slogan care sună bine doar când aduce capital electoral. Dezvoltarea infrastructurii este chiar cheia prosperității, iar lipsa de autostrăzi este reclamată, așa cum vedem în prezent, deopotrivă de mediul economic, dar, pe bună dreptate, și de cetățeni.

Românii își doresc un trai mai bun și recurg la proteste – până acum greu de imaginat – pentru a atrage atenția asupra acestor probleme acute.

În afară de hărți colorate și planuri frumoase, lumea se uită și la rezultate, iar cei 15 km de autostradă dați în folosință în ultimul an și jumătate înseamnă ridicol de puțin, dovada lipsei de capacitate și de mobilizare în jurul unui obiectiv național esențial.

De aceea, îmi doresc să văd oameni mai responsabili în funcțiile executive, care să gândească, dincolo de interesul de partid, în interesul României și aici cred că este potrivit să laud administrația locală din județul Argeș și din Pitești, care dovedesc, practic, cum se pot aborda cu succes aceste lucruri.

Un alt exemplu, România trebuie să aibă o strategie coerentă și eficientă în domeniul protecției mediului, un domeniu care ne este drag tuturor.

Desființarea intempestivă a timbrului de mediu, fără să existe soluții alternative bine gândite, a făcut ca 60% din sutele de mii de autoturisme înmatriculate anul trecut în România să aibă peste 10 ani vechime, cu implicații negative clare asupra mediului.

Iată că o politică orientată pe termen scurt poate aduce prejudicii pe termen lung, și nu doar celor direct implicați.

Doamnelor și domnilor,

În ecuația competitivității, România trebuie să își propună să facă trecerea de la argumentul costului forței de muncă, la argumentul calității capitalului uman, care va deveni unul determinant pentru viitorul industriei auto la nivel global, nu numai la noi.

Avem un mare avantaj, România beneficiază de un potențial deosebit în privința resursei umane.

Felicit și încurajez companiile care și-au făcut o misiune din a investi susținut în centre de cercetare-dezvoltare și în formarea de specialiști valoroși. Aceste atuuri tehnologice și de creativitate trebuie fructificate cu viziune și inteligență, mai ales în contextul digitalizării și al industriilor viitorului.

În acest puzzle de oportunități de investiții, inovare și capital uman, un rol esențial îl are, evident, sistemul educațional, prin modul în care vom reuși să construim punțile necesare între școală și viață, între învățământ și economia reală.

Apreciez consecvența și determinarea prin care companiile din industria auto, în special, s-au implicat în susținerea sistemului dual de învățământ.

Continuați, vă rog, alături de universități și de autoritățile publice, să promovați această viziune de profesionalizare a educației!

În final, doresc să vă asigur că industria auto și competitivitatea economică sunt piloni importanți ai Proiectului de țară și ai viziunii pe care o împărtășesc pentru dezvoltarea României.

Puteți să contați pe susținerea mea ca industria auto din România să aibă un cuvânt tot mai important de spus pe scena industriei auto europene.

Vă mulțumesc, aștept cu mare interes intervențiile și întrebările dumneavoastră!”

Intervenție: (...) Viziunea privind dezvoltarea industriei auto în anii următori ar însemna ca Dacia și Ford să crească, alți producători internaționali să decidă implantarea în România, iar, în final, dublarea cifrei de afaceri a industriei auto, față de 2017. (...) Considerăm că reglarea fenomenului invaziei mașinilor de ocazie ar putea fi abordată frontal la nivelul Bruxelles-ului. Va mulțumesc pentru suportul dumneavoastră!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ați observat că și eu am atins acest subiect în scurta mea expunere. Este o temă care ne preocupă pe mulți, de mulți ani încoace. Cel mai nepotrivit lucru într-o politică publică, in general, este lipsa de predictibilitate. Oamenii, în general, acceptă lucrurile, chiar daca nu sunt ușor de acceptat, dacă înțeleg ce se dorește și cum se construiește în viitor abordarea respectivă. Ceea ce nimeni nu poate suporta ușor –  și antreprenorii cel mai greu – este lipsa de predictibilitate. Dacă se schimbă tot timpul cadrul legal, atunci este extrem de dificil de făcut față. Noi, din păcate, în ultima vreme, experimentăm tot felul de așa-zise reforme și revoluții care, de fapt, nici nu reformează, nici nu revoluționează, doar schimbă cadrul pentru de multe ori nu știm ce. Ultima discuție pe care am a vut-o a fost pe Pilonul II pensii. Încă, după atâtea zile, nu a venit nimeni să ne explice ce se dorește acolo. Cu timbrul de mediu, din motive – bănuiesc eu – mai degrabă populist-electoraliste, pur și simplu, s-a desființat acea taxă. Că nu a fost foarte bună e posibil, dar, atunci, trebuia înlocuită cu o măsură bine gândită, bine fundamentată, bine argumentata, explicată, ce rezolvă și problema omului care nu-și permite, neapărat, o mașină nouă, dar îi spune care sunt problemele și care vine, evident, și în sprijinul industriei auto. Mi se pare cel puțin ciudat sau nepotrivit ca în România, care are industrie auto puternică, să nu avem măsuri de taxare care încurajează industria auto. Este greu de înțeles unde se dorește să se ajungă cu această abordare, dar cred că e important să atragem atenția celor care vor decide în acest domeniu că este extrem de important s ă ținem cont de existența acestei industrii importante și performante din România și măsurile să vină sigur in sensul protecției mediului și a industriei auto din România.

Intervenție: Avem, azi, multe companii auto ce reprezintă exhaustiv sectorul auto din România. În ultimii zece ani, guvernele care s-au succedat au promis ameliorări majore ale infrastructurii și nu s-au ținut de cuvânt. Guvernul prezent a propus un calendar al îmbunătățirilor la scară mare, pentru următorii doi-trei ani. Câtă încredere putem avea, ca industrie, că el își va îndeplini angajamentele?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru această prezentare și intervenție. Dați-mi voie să încep cu o felicitare și cu o veste bună. Chiar foarte recent, Ford a făcut un anunț important pentru industria auto din România, va începe producția încă unui model la uzinele din Craiova, vă felicit pentru această decizie, cred că este un lucru extraordinar și, chit că ați prezentat date pe care le cunoaștem cu toții și care ne întristează când circulăm cu mașina, acest anunț că veți produce un al doilea model ne arată totuși că ceva avantaje va mai avea și România, altfel de ce ați extinde producția? Este un lucru excelent.

Dați-mi voie să folosesc această provocare să spun câteva lucruri legate de dezvoltarea infrastructurii și de ce este important să folosim fonduri europene. Acum câteva zile am făcut o atenționare publică, ca să zic așa, Guvernului, pentru lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene. Nu am făcut-o cu răutate, am făcut-o fiindcă cineva trebuie să le atragă atenția să se miște un pic mai repede. Partea bună, după ce am atras atenția guvernanților că nu se mișcă suficient de repede, iată că au depus in no time, deci foarte rapid, cereri de rambursare pentru peste 400 de milioane de euro. Deci se poate, dacă cineva zgâlțâie un pic suportul. Din păcate, în domeniul infrastructurii, planurile se găsesc acolo unde de obicei se găseau la guvernanții noștri, frumos colorate, cu proiecte strategice și cu alte promisiuni. Eu cred că dacă am aduna promisiunile de kilometri de au tostradă, făcute de toți guvernanții în ultimii, hai să zicem, 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem. Chiar adineauri am revăzut nici măcar 800 de km de autostrăzi. Noroc că până aici vine una.

De ce sunt importante fondurile europene? Ele sunt destinate dezvoltării regionale și România clar are nevoie mare de dezvoltare în domeniul infrastructurii, însă marile proiecte de infrastructură, din păcate, au nevoie de o pregătire foarte serioasă de specialitate și de o voință politică pentru a fi puse în practică. Majoritatea proiectelor care sunt în execuție sau care sunt chiar în procedura de hârtie, de licitație, sunt așa-numitele proiecte fazate, asta înseamnă că sunt proiecte care au fost gândite pentru exercițiul financiar anterior, 2007-2013, nu au fost realizate de cei care au avut atunci decizia și au fost trecute în actualul exercițiu financiar 2014-2020. Ați menționat, pe bună dreptate, transportul pe calea ferată. Aș mai da un exemplu, care este poate la fel de concludent. Dacă dumneavoastră transportați de la Craiova să zicem undeva &icir c;n Europa de Vest automobile noi, atunci în medie, durata transportului, până la Curtici, este de 24 de ore, iar de la Curtici până în Europa de Vest, este de 12 ore. Deci, avem nevoie de multă dezvoltare, dar acest tronson, de exemplu, ar include tronsonul Cluj-Curtici-Episcopia Bihor. Un tronson care este prevăzut pentru fonduri europene. CFR ne spune că speră, atenție, speră să înceapă execuția în 2022. E foarte târziu, ce să înțelegem de aici? Ciclul de finanțare este până în 2020, dar trebuie să se încheie cel târziu 2023, ca să poată să fie finanțat din fonduri europene. Păi dacă începe în 22, ce se mai realizează până în 20? Alt proiect important, ați menționat autostrada Moldova. Cu toții ne-o dorim, și eu am devenit un fel de promotor al autostrăzii Moldova, fiindcă Moldova este o regiune mare, cu oameni care doresc să muncească, care își d oresc dezvoltare și există, într-adevăr, un proiect pe fonduri europene, autostrada Iași-Ungheni. Proiectul este deja amânat, acum, cu patru ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează, de multe ori se lucrează anapoda. Avem renumitul tronson Deva-Lugoj, care de ani și ani se tot promit și fiecare prim-ministru inaugurează câte un metru de autostradă acolo. Oamenii se întreabă de ce nu mergem înainte cu autostrada și explicațiile au venit greu, dar au venit: probleme cu mediul. De ce? S-au început lucrările fără acordul de mediu complet, Eh, acum în mod normal, de aici guvernanții ar fi trebuit să învețe ceva, dar surpriză, nu. Tronsoanele, chiar domnul președinte a menționat, tronsonul 1 Pitești-Curtea de Argeș și tronsonul 5 au intrat în procedură de licitate, vorbesc de autostrada Pitești-Sibiu, ce credeți? Fără acord de mediu. Acum, speranța, sigur, este să nu apară probleme și să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă pățim ca pe Deva-Lugoj și stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut fi ușor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util? Deci iată, bani sunt, nevoie este, ceea ce lipsește este o abordare serioasă, o aplecare asupra acestei chestiuni. E foarte bine că vine cineva din Guvern cu o hartă frumos colorată și ne spune că se va face legătura Pitești - Craiova, și așa mai departe. Este excelent și este important. Cunosc problema, am fost la Craiova, mi s-au prezentat cu lux de amănunte toate detaliile, toate oportunitățile, dar haideți să facem lucrurile, nu doar să le promitem pe hârtie.

Este nevoie și de proiecte de infrastructură mari, este nevoie de fonduri europene, și apropo de fonduri europene, fiindcă s-a făcut mai multă vorbire, și bine că s-a făcut, în ultimele zile, un proiect care nu ține de industria auto, totuși mă deranjează tare mult. România are nevoie de un sistem de sănătate performant, avem nevoie de spitale noi, cele vechi de multe ori nu se ridică la standardul așteptat. Încă din 2015 - atenție, suntem în 2018! - din 2015 a fost garantată și a fost asigurată finanțarea pentru trei spitale regionale. De ce nu avansăm deloc acolo? De ce așteptam să treacă ani și ani în loc să folosim bani europeni gata pregătiți cu destinație așteptată? Este greu de înțeles! Și mai greu de înțeles este dacă vine Președintele și trage un semnal de atenționare că apare, eu am numit-o, o Euro-ofuscare, ies unii ca să-și arate supărare că de ce li se atrage atenția, că de ce Comisia Europeană atrage atenția că România are o deviere semnificativă la capitolul comportament financiar. Asta este, hai să le corectăm în loc să ieșim la televizor și să inventăm scuze.

Intervenție: Ați lansat anul acesta proiectul România Educată care se axează pe educație, cercetare și dezvoltare. Putem spera că acest proiect să țină cont și de prioritățile strategice ale industriei auto și de potențialul pe care această industrie îl are pe termen lung?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru prezentare! Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este unul scurt – evident că da! Însă, lucrurile sunt, din păcate, în practică, un pic mai complexe. Personal, sunt un adept al reintroducerii învățământului dual, de foarte mulți ani încoace.  Să nu uităm că noi am avut, în România, învățământul dual, l-am abandonat imediat după Revoluția din decembrie ‘89, din motive pe care cred că nu le cunoaște nimeni. Cred că, pur și simplu, cineva se săturase să tot ducă elevii și studenții în fabrici. Asta a fost o mare, mare eroare pe care a făcut-o România că a renunțat la un avantaj competitiv clar pe care l-am avut, dar așa s-a văzut atunci. De atunci încoace, multă lume încearcă să revitalizeze, să reintroducă învățământ ul dual. S-a reușit punctual, deocamdată – există proiecte-pilot, există unități-pilot. Majoritatea s-a realizat împreună și la cererea insistentă a reprezentanților industriei, in special a celei automotive. Dar avem semnale în ultima vreme că și la nivel de minister ușor-ușor se înțelege nevoia extinderii învățământului dual și speranța mea – și, sunt convins și a dumneavoastră – este să ne mișcăm cât mai repede. Proiectul pe care l-am construit împreună cu colegele și colegii mei – România Educată – este un proiect care vrea să vină cu o strategie pentru învățământul românesc. Dar această strategie – asta pot să vă spun de pe acuma, fiindcă am avut mai multe runde de consultări cu specialiști – va conține obligatoriu și partea de învățământ dual, fără de care nu se poate. Am spus în introduce rea mea că este necesar și oportun să se împletească industria auto cu industriile noi, atât IT, cât și industrii creative. Acest lucru se poate doar dacă ne recalibrăm obiectivele mari din sistemul de învățământ, este nevoie să reintroducem un învățământ de acest tip încă deja din primele clase. Trebuie create competențe specifice încă din învățământul primar. Fapt este că generația care intră acum în școală deja știe să folosească instinctiv un smartphone, o tabletă, dar pentru a deveni o competență care poate fi folosită ulterior în construirea unei cariere, evident că este nevoie de o anumită dirijare. Dar abilități avem, oameni avem, ce ne mai lipsește este un sistem de învățământ planificat pentru mâine, nu pentru ieri. Dacă planificăm un sistem de învățământ pentru cum a fost pe vremea noastră, greșim profund. N-or să aibÄ ƒ absolvenții șanse foarte mari pe piața muncii și România ar pierde un avantaj competitiv foarte important. În acest sens, puteți să contați pe mine și pe echipa mea. Nu vom abandona acest demers, iar in ce privește uzinele Dacia, după ce terminăm această rundă de discuții, voi face o vizită la fața locului. Mă bucur că voi avea ocazia să văd progresele concrete care au fost făcute acolo. Nu este prima mea vizită. Am fost, dar deja se vede că au trecut câțiva ani de atunci și abia aștept să-mi prezentați noutățile.

Intervenție: În ceea ce privește educația duală, colaborarea cu unitățile de învățământ superior nu face decât să meargă în această direcție. Desigur că avem nevoie de mai mult. Trebuie să acționăm ca un corp comun. (...) Nu am o întrebare, am o propunere, domnule Președinte. În contextul a ceea ce am prezentat și a ceea ce ați spus și dumneavoastră mai devreme, propun un consiliu consultativ care să elaboreze o strategie, un concept, în vederea pregătirii industriei, nu numai a celei automotive, industriei pentru implementarea proceselor digitale, incluzând alinierea programelor de învățământ cu cerințele industriei de peste cinci și zece ani. Desigur, sub Înaltul Patronaj al Președinției României.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc pentru prezentare și pentru propunere! Împreuna cu colegele și colegii mei, vom căuta o soluție ca să ne vedem mai des și să găsim o abordare comună. Este extrem de important să găsim căi de realizare a unui progres. Intenția de reindustrializare a României nu e absolut deloc nouă. Toți politicienii, inclusiv eu în campanie, am spus că este nevoie de acest lucru. Reindustrializare neînsemnând, însă, să mergem înapoi la industria pe care am avut-o în anii ‘80. Noi vrem să mergem spre o industrie reprezentativă pentru secolul XXI. Și aici provocările sunt extrem de complexe. Nu este vorba doar de infrastructură, de pregătire a forței de munca. Este nevoie ca industria românească să digere inclusiv ultimele cele mai noi evoluții. Avem deja multiple procese disruptive pe care, în industria românească, nici nu știm foarte bine cum să le integram și cred că aceasta este provocarea reală. Pentru că aceste disruperi vor fi din ce în ce mai frecvente. Ele au fost rare, foarte rare în trecut, au devenit mai frecvente în secolul XX și, în ultimele decenii, nu trece nici măcar un deceniu fără să apară o evoluție de tip disruptiv. Ca să se înțeleagă ce spun aici – o evoluție disruptivă este una care creează o piață cu totul nouă, care nu a existat înainte. Și știți foarte bine că avem numeroase exemple de acest tip. De exemplu, automobilul este clar că se transformă dintr-o mașină mai degrabă mecanică într-un ansamblu care, cel puțin pentru cel care o folosește, este mai degrabă un ansamblu digital, unde mecanica devine deja o parte care poate fi ușor înțeleasă, dar partea digitala devine esența automobilului inteligent, care permite planificarea automobilului autonom și așa mai departe. Aceste lucruri îmi doresc eu să facă parte din reindustrializarea României, deci nu un proces îndreptat spre amintirea anilor ‘70-’80, când și atunci am făcut o industrializare într-o direcție care, ulterior, nu s-a dovedit foarte inspirată. Acum ne dorim o industrializare orientată cu fața spre viitor. Fără sistemul educațional la bază, așa ceva este exclus, pentru că nu vom avea forța de muncă pregătită. S-a făcut un studiu la nivel european – și, dacă unii dintre dumneavoastră cunosc aceste date, sper să nu vă plictisesc. Deja, în ziua de astăzi, unul din trei copii se pregătește pentru o meserie care nu va mai exista când va ajunge el pe piața muncii. Este fantastică viteza de schimbare a pieței muncii, a economiilor. Toate acestea, evident, trebuie planificate. Altfel, pierdem exact ceea ce dorim să păstrăm – avantajul competitiv.

Intervenție: (…) Ați vorbit despre tehnologiile care dau totul peste cap, disruptive, inteligența artificială care pătrunde și în industria auto. De aceea, cred că e nevoie de o inițiativă națională. În 2016, am început o astfel de discuție cu domnul Oettinger, care a participat la conferința România digitală și întrebarea mea este cum poate România contribui la dezvoltarea unor competențe în domeniul inteligenței artificiale.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc pentru prezentare și pentru întrebare! Chestiunea pregătirii forței de muncă și întrebarea cum arată angajatul viitorului sunt chestiuni care mă preocupă, ne preocupă. O parte dintre aceste chestiuni le-am atins deja în prezentările care s-au referit la întrebările colegilor dumneavoastră. Aș intra puțin într-o temă care cred că este vitală aici. Învățământul, clar trebuie reformat, trebuie să se orienteze spre viitor, spre piața muncii. Dar, ca să fim performanți, nu este suficient să avem un sistem de învățământ performant, este nevoie, după părerea mea, de cel puțin încă două lucruri: o cercetare performantă și o corelare cu industria. Sunt chestiuni care, până recent, nu au fost absolut deloc evidente la noi. Și în universitățile românești s-a făcu t cercetare de multă vreme și, unele cu rezultate absolut notabile, însă de cele mai multe ori, în universitățile noastre s-a făcut cercetare pură, fără să se caute aplicarea directă în industrie. Din păcate, în ultimele decenii, cercetătorii ne atrag atenția că se alocă din partea statului prea puțină atenție, prea puține fonduri. Dar oameni avem în continuare, deci lucrurile pot reveni într-o zonă mai performantă. Însă, în ziua de astăzi, este extrem de important ca această cercetare să fie corelată cu o aplicabilitate. Și aici este nevoie, după părerea mea, de o corelare foarte strânsă între cercetarea românească și industriile pe care le avem, respectiv pa care sperăm să le avem în viitor. Și aici colaborarea cu universitățile este extrem, extrem de  importantă. Sigur, statul poate să joace un rol aici, dar eu văd un rol partajat. Nu putem să așteptăm doar de la stat, de la guvern, să rezolve toate problemele, fiindcă nu le va rezolva. Este nevoie de o implicare și a autorităților locale și a universităților și a antreprenorilor și chiar dumneavoastră aveți astfel de colaborări. Acum, nu cred că este cazul că fac eu publicitate la colaborările foarte bune pe care le aveți cu mai multe universități, colaborări care știu că le are de exemplu și Bosch, despre care am aflat lucruri importante adineauri și îmi amintesc cu mare plăcere de vizita pe care am făcut-o la Blaj acum doi ani, despre Continental pur întâmplător știu mai multe lucruri și cunosc și rezultatele acestei colaborări. De aceea, vă încurajez explicit să aprofundați colaborările cu universitățile și în domeniul pregătirii viitorilor angajați. De cele mai multe ori, sigur, se caută ingineri, de diferite specialități, dar și în domeniul cercetării, care îți găsește o aplicabilitate. Am part icipat luni seara la un eveniment unde au fost premiate echipe de studenți și tineri absolvenți care au venit exact cu aplicații dezvoltate, inventate de ei, pentru a fi preluate de industrie și mi s-a părut un lucru extraordinar de bun. De aceea am și participat acolo și cred că aceasta este calea pe care trebuie să mergem, care este o cale multiplu proactivă, nu doar statul, guvernul, ci și antreprenorii și universitățile și administrațiile locale sunt așteptate cu inițiative și avem rezultate foarte bune. Trebuie doar continuat și extins acest lucru.

Intervenție: (...) Nu este o întrebare, este mai degrabă un apel. Am avea rugămintea, domnule Președinte, să folosiți autoritatea dumneavoastră pentru a alerta autoritatea națională și europeană implicate asupra volatilității la care sunt expuse companiile de talie medie rămase în afara oricărei scheme de susținere națională sau europeană.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru celeritatea prezentării și pentru atenționare. De ce să nu recunosc, este o problemă pe care, în această formă, nu a prezentat-o nimeni și, fiți asigurat că am preluat-o și o să discut cu cei care pot interveni, ca să căutăm niște soluții. Problema în ansamblu este foarte bine cunoscută, nu s-a găsit încă un leac pe măsură, faptul că aveți o concurență internațională acerbă. România mai are și acum anumite avantaje care sunt evidente și pe care industria auto le cunoaște cel mai bine, dar încet-încet, aceste avantaje tradiționale, în special costurile forței de muncă, se reduc și trebuie înlocuite prin alte avantaje. De asta am menționat calitatea resursei umane, o anumită susținere printr-o politică economică sănătoasă din partea guvernului și, cu siguranță, trebuie să e xiste și o abordare în plan european. Deci, mulțumesc pentru sesizare!

Intervenție: Domnule Președinte, soluția învățământului profesional dual despre care ați făcut vorbire în alocuțiune, precum și în câteva din luările de cuvânt ulterioare a început să fie implementată în țară noastră în mai multe centre în care industria auto a cunoscut o dezvoltare mai deosebită. Rezultatele înregistrate au fost benefice atât pentru tinerii care au participat la acest sistem de învățământ, cât și pentru unitățile economice care l-au încurajat. În lumina acestor rezultate, am dori să vă adresăm o rugăminte, aceea de a solicita instituitor îndreptuite să insiste în a dezvolta acest sistem de învățământ la toate nivelurile, atât școli profesionale, dar și în învățământul tehnic superior, și în învățământul terțiar. Suntem încurajați în a vă adresa această rugăminte fiind convinși de capacitatea domniei voastre de a constitui un liant și un catalizator în relația dintre învățământul romanesc și mediul economic.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc, domnule profesor! Eu am folosit noțiunea de învățământ dual exact în sensul solicitat de dumneavoastră. Sigur, momentan ne aflăm în faza de unități-pilot care se axează mai degrabă pe învățământul profesional dual, dar, evident, experiența altor țări pe care le considerăm exemple în competitivitate ne arată că învățământul dual trebuie să se generalizeze la toate nivelurile. Dacă vă amintiți, și cu siguranţă dumneavoastră și cu mine ne amintim, de vremurile când inclusiv studenții aveau ceva legătură cu practica din producție, lucru care s-a întrerupt, cum am spus, din motive care nici nu sunt foarte clare, dar mă bucur că în ziua de astăzi, inițiativa revine și la universități și la antreprenori și sunt angajatori relevanți care încurajează studenț ii să facă practică ca ulterior să-i coopteze în rândul angajaților și mi se pare un model foarte bun. Mulțumesc!

Intervenție: Știți cumva că este un gap foarte important între ce se întâmplă cu partea de licitații pentru achiziții pentru partea de dezvoltare și, pe de altă parte, timpii pe care îi putem aloca pentru partea acesta? (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru intervenție și pentru sesizare! Este o problemă un pic mai generală cu procedurile de licitații și cred că încet- încet, se înțelege că acești timp foarte lungi reprezintă o reală prolemă și pentru cercetători, și pentru cel care dorește să realizeze un produs, și pentru cel care dorește să realizeze o lucrare fizică relativ simplă, cum ar fi o cale ferată, sau o autostradă, sau un drum național. Aceste lucruri au fost discutate și răsdiscutate în foarte multe formate și, cel puțin de când sunt eu în administrația publică, s-a discutat cu toți guvernanții. De fiecare dată s-a reușit modificarea legislației aferente. Câteodată modificarea a fost o îmbunătățire, câteodată a fost, mai degrabă, o înrăutățire. Per ansamblu, cred că ne complicăm cu o birocrație car e nu este foarte bine înțeleasă. Dacă, acum 15 ani, într-un an de zile se putea proiecta, licita și executa o lucrare, în ziua de astăzi, doar faza de hârtie durează deja nouă luni și este extrem, extrem de mult. Problema este cunoscută; ca de obicei există promisiuni de rezolvare, dar eu cred că deja atât de mulți antreprenori și prestatori au semnalat această problemă, încât încet, încet, totuși, cadrul se va îmbunătăți.

Intervenție: Aș dori, domnule Președinte, să luați în analiză ca pe viitor problema regionalizării, a descentralizării să fie analizată și gândită rațional pe elemente de eficiență, de sprijin social, pentru că sunt anomalii la ora actuală.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru observație! S-a discutat și s-a vorbit mult despre descentralizare, despre regionalizare, însă progresele în practică sunt foarte puține și de multe ori aceste reorganizări la care vă referiți au fost făcute pe bază de lobby de partid și nu pe bază de analiză economică. Așa s-a întâmplat și în alte regiuni și nemulțumiri de acest tip să știți că sunt frecvente în toată România. Personal, am fost implicat într-o fază de discutare a descentralizării și regionalizării. Lucrurile nu s-au dus nici atunci la sfârșit din motivele bine cunoscute, dar chestiunea este importante și trebuie rezolvată. Fără o descentralizare reală, lucrurile nu vor funcționa mai bine. Or, descentralizare înseamnă nu doar posibilitatea de a analiza și decide, ci înseamnă și descentralizare de tip financiar și sunt convins că atât președintele Consiliului Județean și primarul municipiului înțeleg foarte bine aceste lucruri. Ca și administrator local, nu te ajută să poți decide că faci un lucru, dar trebuie să te duci după aviz la minister și pe urmă trebuie să te duci să ceri aprobare de la ministerul Finanțelor și trebuie să ai decizia și asupra oportunității și asupra resursei financiare. Și atunci cu siguranță unele administrații își vor dovedi performanța în interesul cetățenilor și al mediului de afaceri și alții probabil vor lua aminte. Cum am spus și înainte, aici am impresia că ne aflăm într-un loc  unde administrația locală a înțeles foarte bine cum ar trebui să procedeze și sper să găsiți și lobby-ul de partid necesar ca să rezolvați, de exemplu, problema enunțată anterior. Aceste cvasi-regionalizări la unele instituții ale statului, la momentul respectiv s-au fÄ ƒcut probabil în ideea de a le face mai eficiente, mai funcționale, dar de multe ori s=a dovedit că măsura a fost mai degrabă contraproductivă.

Intervenție: (...) Dumneavoastră considerați oportună elaborarea, și în ce fel, a unei strategii naționale de atragere a românilor care își desfășoară activitatea afară?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o problemă extrem de importantă și a fost, această întrebare, la baza dezvoltării sistemului sau a proiectului România Educată. Este un fapt că vom fi tot mai puțini și atunci singura soluție pentru România este dacă suntem mai puțini să devenim mai performanți. Orice altă cale duce la involuție, deci dacă tot suntem mai puțini, măcar să fim mai buni, și asta înseamnă de fapt industrii inovative, performanță, cercetare și așa mai departe. Nu este un scop în sine, este singura metodă viabilă de nu doar supraviețuire, ci și dezvoltare pozitivă a României. Evident că ar fi de dorit să reușim să construim un mediu economic care îi face pe românii care au plecat în străinătate să vină înapoi. Asta ține, după părerea mea, de doi factori. Primul este, sigur, factorul bani. Dec i, în momentul în care se va câștiga în România ceva similar cu cât câștigă acolo unde s-au dus ei acum, există o atractivitate a țării noastre. Pe de altă parte, pentru foarte mulți, mai ales tineri, am constatat că nu neapărat acesta este factorul determinant, ci felul în care sunt primiți și tratați în societate. Oamenii tineri vor să știe cum își construiesc o carieră, cum promovează și ceea ce așteaptă ei este ca în România să se reinstaureze ceea ce se numește meritocrație. Adică să promovezi, că îți construiești o carieră într-un mod predictibil, bazat pe merit, nu pe faptul că ești neam cu x și cu y sau cunoști pe unul sau pe altul. Deci acești doi factori vor determina cu siguranță o revenire a resursei umane românești. O cale care a fost mult discutată și în anii trecuți s-a dovedit a fi mai degrabă neviabilă. De multe ori au venit econ omiști și sociologi și au încercat să convingă lumea cp, de fapt, imigrația ar fi una din soluții. Doar că imigrația nu s-a dovedit a fi o soluție. Au venit în ultimii ani foarte mulți din afara Europei în Europa și, în practică, s-a dovedit că integrarea lor în piața muncii, integrarea în general în societate, este mai degrabă generatoare de cheltuieli decât generatoare de forță de muncă, deci aici lucrurile trebuie privite cu foarte mult pragmatism și cred că ținta noastră nu trebuie să fie să aducem forță de muncă de oriunde, ci să creăm condiții mai bune aici, la noi, ca să se întoarcă ai noștri și cu cei cu care suntem aici să performăm pur și simplu mai bine. 

(...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Foarte bine trase concluziile, mulţumesc! Mi-ați luat o bună parte din ce am intenționat să subliniez și atunci îmi rămâne partea de mulțumiri. Mulţumesc tuturor pentru participare, pentru prezentări și pentru întrebări. Mi-ați dat ocazia – și sper că o vedeți așa – ne-ați dat ocazia să dezbatem chestiuni extrem de importante nu numai pentru industria auto, dar în special pentru industria auto. Am reușit împreună, iată, să abordăm chestiuni și foarte importante, dar și unele foarte sensibile. Din discuții au reieșit propuneri pe care le vom urmări în continuare, au reieșit idei valoroase și, sub linie, pot să spun că cel puțin pentru mine, sper un pic și pentru dumneavoastră, această discuție a fost un real câștig. Vă mulţumesc și vă doresc numai bine! De asemenea, mulţumesc moderatorulu i care a făcut tot procesul foarte fluid și inteligibil pentru noi toți.