--- title: "Declarații comune de presă susținute de Ministrul Afacerilor Externe al României, Luminița Odobescu și Ministrul pentru Afaceri Externe, Europene și Comerț al Republicii Malta, Ian Borg" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/106310/Declaratii-comune-de-presa-sustinute-de-Ministrul-Afacerilor-Externe-al-Romaniei--Luminita-Odobescu-si-Ministrul-pentru-Afaceri-Externe--Europene-si-C event_date: 2024-07-04T10:50:00+00:00 region: Romania category: Conferințe duration_seconds: 1230 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Declarații comune de presă susținute de Ministrul Afacerilor Externe al României, Luminița Odobescu și Ministrul pentru Afaceri Externe, Europene și Comerț al Republicii Malta, Ian Borg ## Comunicat de presă ## România și Malta își consolidează cooperarea economică prin semnarea unui amendament la acordul de evitare a dublei impuneri **București, România – 4 iulie 2024** – România și Malta au semnat astăzi un protocol de amendare a acordului pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale, un pas important în consolidarea relațiilor economice bilaterale. Ceremonia de semnare a avut loc la București, în prezența Ministrului Afacerilor Externe al României, Luminița Odobescu, și a Ministrului pentru Afaceri Externe, Europene și Comerț al Republicii Malta, Ian Borg. Amendamentul semnat astăzi actualizează cadrul juridic existent și vizează facilitarea schimburilor comerciale și a investițiilor dintre cele două țări. Documentul reflectă angajamentul comun al României și Maltei pentru un mediu economic transparent și previzibil, în beneficiul ambelor economii. „Mă bucură în mod deosebit să salut astăzi semnarea acestui protocol important," a declarat Ministrul Afacerilor Externe al României. "Acest document consolidează cadrul juridic bilateral și va avea consecințe pozitive în planul cooperării practice între statele noastre.” Ministrul maltez a subliniat importanța întâlnirii bilaterale: "Malta și România au o relație puternică și de prietenie, iar astfel de întâlniri reprezintă o ocazie valoroasă pentru a ne uita la relațiile noastre și pentru a dezvolta și mai mult legăturile noastre economice și comerciale.” Pe lângă semnarea protocolului, cei doi miniștri au discutat o serie de subiecte de interes comun, inclusiv evoluțiile politice și de securitate din Europa și vecinătate, situația din Orientul Mijlociu, migrația și oportunitățile de cooperare regională. Cei doi oficiali și-au exprimat satisfacția pentru lansarea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei, subliniind sprijinul ferm al României și Maltei pentru parcursul european al partenerilor estici. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 4, "reason": "Declarațiile ambilor miniștri sunt pline de aprecieri reciproce și subliniază în mod repetat relația excelentă dintre România și Malta. Se folosesc expresii precum \"cooperare foarte bună\", \"relații tradiționale de prietenie\", \"solidaritate\", \"succes\", \"excelent\", \"oportunități\", \"îmbunătățire\", \"încredere\", \"bucurie\", \"mulțumesc\", \"oportunitate valoroasă\".", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 3, "reason": "Deși nu se exprimă explicit fericirea, limbajul folosit denotă o stare de spirit pozitivă și satisfacție reciprocă în ceea ce privește relația bilaterală și colaborarea dintre cele două state. " }, { "name": "Optimism", "grade": 4, "reason": "Ambii miniștri își exprimă încrederea în viitorul relațiilor bilaterale, evidențiind oportunitățile de colaborare și dezvoltare. Se remarcă atitudinea pozitivă și în ceea ce privește provocările comune, abordate cu încredere și speranță." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 4, "reason": "Cei doi miniștri își exprimă în mod repetat mulțumirile pentru colaborare, pentru vizita bilaterală și pentru sprijinul reciproc. Se remarcă aprecierea sinceră și deschiderea către continuarea colaborării." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 2, "reason": "Entuziasmul este prezent într-o oarecare măsură, mai ales atunci când se vorbește despre oportunitățile de colaborare și despre viitorul relațiilor bilaterale. Totuși, tonul general este unul diplomatic și formal, ceea ce temperează exprimarea entuziasmului." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție nu este relevantă în contextul discursului diplomatic și formal al întâlnirii bilaterale." }, { "name": "Bucurie", "grade": 3, "reason": "Bucuria este exprimată direct de către ministrul Odobescu, care menționează că se bucură de întâlnirea bilaterală și de semnarea protocolului. De asemenea, se poate deduce o stare de satisfacție și mulțumire reciprocă din limbajul pozitiv folosit de ambii miniștri." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 4, "reason": "Ambii miniștri își exprimă satisfacția față de stadiul relațiilor bilaterale, evidențiind aspecte precum colaborarea economică, sprijinul reciproc în cadrul organizațiilor internaționale și relația strânsă dintre cele două state." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Amuzamentul nu este o emoție relevantă în contextul discursului diplomatic și formal al întâlnirii bilaterale." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 2, "reason": "Deși tonul general este unul pozitiv, există referiri la invazia Rusiei în Ucraina și implicațiile negative ale acesteia. Se folosesc termeni precum \"invazie\", \"provocări\", \"război\", \"efecte negative\".", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 1, "reason": "Tristețea nu este exprimată direct, dar este implicită în contextul discuțiilor despre războiul din Ucraina și consecințele sale." }, { "name": "Furie", "grade": 1, "reason": "Furia nu este exprimată direct, dar se poate deduce o ușoară urmă de indignare față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Frica nu este o emoție exprimată în cadrul declarațiilor." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Dezgustul nu este o emoție exprimată în cadrul declarațiilor." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Se poate identifica o ușoară frustrare legată de situația dificilă generată de războiul din Ucraina și de provocările cu care se confruntă organizațiile internaționale." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Anxietatea nu este o emoție exprimată în cadrul declarațiilor." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Dezamagirea nu este o emoție exprimată în cadrul declarațiilor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Gelozia nu este o emoție relevantă în contextul discursului diplomatic și formal al întâlnirii bilaterale." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 4, "reason": "Declarațiile sunt informative, oferind detalii despre relația bilaterală, despre subiectele discutate și despre pozițiile celor două state. Se prezintă fapte, se enumeră realizări și se subliniază angajamente.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 3, "reason": "O mare parte din discurs este neutru, prezentând informații factuale despre relația bilaterală și despre subiectele abordate." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Declarațiile au un caracter puternic informativ, oferind detalii despre acorduri semnate, despre subiectele discutate (extinderea UE, situația din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina) și despre pozițiile celor două state." }, { "name": "Interogativ", "grade": 0, "reason": "Nu se regăsesc întrebări în cadrul declarațiilor." }, { "name": "Instructiv", "grade": 0, "reason": "Declarațiile nu au un caracter instructiv." }, { "name": "Narațiune", "grade": 1, "reason": "Există elemente de narațiune atunci când se prezintă istoricul relațiilor bilaterale sau când se face referire la evenimente trecute, dar acestea sunt integrate într-un discurs preponderent informativ." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 2, "reason": "Există un ușor caracter persuasiv, mai ales atunci când se vorbește despre sprijinul acordat Ucrainei sau despre necesitatea consolidării relațiilor bilaterale. Totuși, tonul general este unul diplomatic și nu se apelează la tehnici de manipulare sau persuasiune agresivă." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Declarațiile sunt caracterizate de un nivel ridicat de politețe și respect reciproc. Se folosesc formule de adresare politicoasă, se exprimă aprecieri și mulțumiri, iar tonul este unul diplomatic și respectuos.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Ambii miniștri dau dovadă de un nivel ridicat de politețe în exprimare, folosind formule de adresare politicoasă și un limbaj respectuos." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de grosolănie în declarații." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Declarațiile sunt caracterizate de respect reciproc. Cei doi miniștri se adresează unul altuia cu respect, își exprimă aprecierea pentru colaborare și pentru pozițiile adoptate." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de agresivitate în declarații." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de sarcasm în declarații." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de umor în declarații." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de ironie în declarații." }, { "name": "Diplomație", "grade": 5, "reason": "Declarațiile sunt un exemplu clar de diplomație, fiind caracterizate de politețe, respect reciproc, prudență în exprimare și evitarea unor afirmații care ar putea genera controverse." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 3, "reason": "Declarațiile abordează teme importante precum războiul din Ucraina, extinderea UE, migrația, situația din Orientul Mijlociu. Se exprimă sprijin pentru Ucraina și se subliniază importanța integrării europene.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de discurs instigator la ură în declarații." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 4, "reason": "Declarațiile sunt formulate cu atenție la corectitudinea politică, evitând formulări care ar putea fi considerate jignitoare sau discriminatorii. Se remarcă utilizarea unui limbaj neutru și respectuos." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Se poate deduce un mesaj de inclusivitate din susținerea pentru extinderea UE și din sprijinul acordat Ucrainei. Totuși, nu se abordează explicit teme legate de incluziune socială sau de grupuri vulnerabile." }, { "name": "Diversitate", "grade": 2, "reason": "Diversitatea nu este o temă centrală a declarațiilor. Se face referire la diversitatea statelor membre UE în contextul extinderii, dar nu se abordează explicit aspecte legate de diversitatea culturală sau socială." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de discriminare în declarații." }, { "name": "Advocacy", "grade": 3, "reason": "Se remarcă un mesaj clar de advocacy în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și pentru extinderea UE. Ambii miniștri își exprimă susținerea fermă pentru aceste cauze." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 2, "reason": "Justiția socială nu este o temă abordată direct. Se poate deduce o anumită preocupare pentru acest aspect din susținerea pentru integrarea europeană, care are ca obiectiv și reducerea disparităților economice și sociale." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 3, "reason": "Declarațiile denotă o anumită sensibilitate culturală, mai ales în ceea ce privește relația cu statele din vecinătatea estică a UE. Se remarcă respectul pentru identitatea culturală a acestor state și dorința de a le sprijini în parcursul lor european." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este centrat pe subiecte profesionale și sarcini specifice relațiilor bilaterale dintre România și Malta. Se discută despre acorduri economice, colaborare diplomatică, poziții politice comune și sprijin reciproc în diverse contexte internaționale. Limbajul este formal, specific comunicării oficiale.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Discursul este marcat de un înalt grad de profesionalism, atât prin conținutul axat pe subiecte relevante pentru relațiile bilaterale, cât și prin limbajul formal și respectuos folosit de ambii vorbitori." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Ambii vorbitori demonstrează o bună cunoaștere a subiectelor abordate, oferind detalii concrete despre relațiile bilaterale și contextul internațional. Se remarcă o stăpânire a informațiilor relevante pentru funcțiile lor." }, { "name": "Lideriat", "grade": 3, "reason": "Discursul evidențiază rolurile de lideri diplomatici ai celor doi miniștri, prin sublinierea implicării lor în dosare internaționale importante și prin formularea de poziții comune ale României și Maltei." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Colaborarea este un element central al discursului. Se subliniază cooperarea excelentă dintre România și Malta, dorința de a dinamiza dialogul și de a extinde colaborarea în diverse domenii." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 3, "reason": "Discursul abordează diverse probleme internaționale, precum războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și migrația. Se propun soluții și se exprimă sprijin pentru diverse inițiative de rezolvare a acestor probleme." }, { "name": "Luarea deciziilor", "grade": 3, "reason": "Se menționează decizii importante luate la nivel european, precum cele privind conducerea instituțiilor UE și extinderea Uniunii. Se exprimă speranța că procesele decizionale vor fi eficiente." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Discursul se concentrează pe consolidarea relațiilor existente și pe abordarea unor probleme curente, fără a pune un accent deosebit pe inovație." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Deși discursul menționează importanța relațiilor de prietenie și solidaritate, accentul principal este pus pe aspecte profesionale și diplomatice. Nu se remarcă o explorare a temelor de dezvoltare personală.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 2, "reason": "Se exprimă dorința de a îmbunătăți relațiile bilaterale prin dinamizarea dialogului și extinderea colaborării, dar accentul este pus pe aspecte concrete, nu pe dezvoltare personală." }, { "name": "Motivație", "grade": 1, "reason": "Nu se remarcă elemente de motivare personală în discurs. Motivația pare a fi generată de obiectivele profesionale și diplomatice." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Discursul este factual și diplomatic, fără elemente de inspirație personală." }, { "name": "Reziliență", "grade": 1, "reason": "Se menționează sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului, ceea ce poate sugera o anumită reziliență în fața provocărilor, dar nu este un element central al discursului." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Nu se remarcă elemente de mindfulness în discurs." }, { "name": "Reflecție", "grade": 1, "reason": "Există o anumită reflecție asupra relațiilor bilaterale și a contextului internațional, dar accentul este pus pe acțiune și pe atingerea unor obiective concrete." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Tema dezvoltării personale nu este abordată explicit în discurs." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discursul este marcat de un puternic simț al responsabilității față de situația din Ucraina, față de pacea și securitatea regională și internațională. Se condamnă agresiunea Rusiei și se exprimă sprijin pentru Ucraina și poporul ucrainean. Se promovează valori precum solidaritatea, prietenia și cooperarea.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Discursul pare a fi onest și transparent în exprimarea pozițiilor politice ale României și Maltei, precum și în descrierea relațiilor bilaterale." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Ambii vorbitori demonstrează integritate prin susținerea unor principii morale clare, precum condamnarea agresiunii Rusiei și sprijinul pentru Ucraina." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Responsabilitatea este un element central al discursului. Se subliniază responsabilitatea față de Ucraina, față de pacea și securitatea regională și internațională, precum și față de comunitatea românească din Malta." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Nu se remarcă dileme etice explicite în discurs, dar se poate deduce o anumită dilemă legată de modul de a sprijini Ucraina fără a escalada conflictul." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 4, "reason": "Se exprimă judecăți morale clare, precum condamnarea agresiunii Rusiei și aprecierea pentru solidaritatea Maltei." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Se promovează ideea de corectitudine în relațiile internaționale, prin susținerea dreptului Ucrainei la autodeterminare și prin condamnarea agresiunii Rusiei." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Ambii vorbitori par a fi demni de încredere, prin exprimarea unor poziții clare și prin demonstrarea unei bune cunoașteri a subiectelor abordate." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Stilul de comunicare este formal, diplomatic, caracterizat prin claritate și concizie. Se utilizează un limbaj specific comunicării oficiale, cu termeni diplomatici și politici. Discursurile sunt structurate logic, cu o introducere, o expunere a temelor principale și o concluzie.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 3, "reason": "Comunicarea este directă în exprimarea pozițiilor politice și a obiectivelor, dar se menține un ton diplomatic, evitându-se formulările agresive." }, { "name": "Indirect", "grade": 2, "reason": "Nu se remarcă o utilizare excesivă a comunicării indirecte. Mesajele sunt transmise clar și direct, în limitele diplomației." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Discursurile sunt clare și ușor de înțeles, ideile fiind exprimate concis și logic." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Nu se remarcă ambiguitate în discurs. Mesajele sunt transmise clar și direct." }, { "name": "Concizie", "grade": 4, "reason": "Discursurile sunt concise, evitându-se formulările redundante sau prea elaborate." }, { "name": "Elaborat", "grade": 2, "reason": "Discursurile sunt elaborate în sensul că abordează o gamă largă de subiecte, dar se menține o concizie și o claritate a mesajelor." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este formal, specific evenimentelor diplomatice. Se utilizează un limbaj protocolar și se respectă normele de adresare specifice." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu se remarcă elemente de informalitate în discurs." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Discursul evidențiază aspecte culturale și regionale prin referirea la comunitatea românească din Malta și la relațiile tradiționale de prietenie și solidaritate dintre cele două țări. Se menționează evenimente culturale comune, precum Zilele Filmului Românesc în Malta. Totodată, se discută despre provocările regionale, precum invazia Rusiei în Ucraina și situația din Orientul Mijlociu.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 4, "reason": "Discursul respectă normele culturale specifice comunicării diplomatice, prin utilizarea unui limbaj formal și respectuos." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 2, "reason": "Nu se accentuează diferențele regionale, ci se subliniază punctele comune și colaborarea dintre România și Malta." }, { "name": "Tradiții", "grade": 3, "reason": "Se menționează relațiile tradiționale de prietenie și solidaritate dintre cele două țări, ceea ce sugerează o recunoaștere a importanței tradițiilor în relațiile bilaterale." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 2, "reason": "Nu se remarcă o referire explicită la obiceiuri locale, dar se poate deduce o adaptare la contextul cultural maltez prin organizarea unor evenimente precum Zilele Filmului Românesc în Malta." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 2, "reason": "Se menționează comunitatea românească din Malta, ceea ce sugerează o recunoaștere a multiculturalismului, dar nu este un element central al discursului." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 1, "reason": "Nu se remarcă o referire explicită la patrimoniul cultural al celor două țări." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Se poate deduce o anumită mândrie națională din exprimarea sprijinului pentru Ucraina și din sublinierea rolului activ al României și Maltei în contextul internațional." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 3, "reason": "Intenția principală a discursului este de a consolida relațiile bilaterale dintre România și Malta și de a exprima poziții comune pe teme de politică externă. Se remarcă o intenție de a demonstra unitate și solidaritate în contextul provocărilor internaționale. Nu se remarcă intenții manipulative sau propagandă geopolitică, dar discursul prezintă o perspectivă favorabilă relațiilor bilaterale și pozițiilor comune ale celor două țări.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Nu se remarcă utilizarea unor tactici manipulative în discurs." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 2, "reason": "Discursul prezintă o perspectivă evident favorabilă relațiilor bilaterale și pozițiilor comune ale României și Maltei, dar se bazează pe fapte concrete și nu denaturează realitatea." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Ambii vorbitori sunt miniștri de externe, ceea ce le conferă o credibilitate ridicată în domeniul relațiilor internaționale." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 3, "reason": "Intenția principală este de a consolida relațiile bilaterale și de a exprima poziții comune pe teme de politică externă. Motivul este legat de vizita ministrului maltez în România și de semnarea unui acord bilateral." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Nu se remarcă interpretări inexacte ale realității. Discursul se bazează pe fapte concrete și pe informații verificabile." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 1, "reason": "Deși discursul promovează o anumită perspectivă geopolitică, nu se poate considera că este vorba de propagandă. Se prezintă poziții politice legitime, susținute de argumente." } ] } ] ``` ## Noutăți ### România și Malta semnează protocol de amendare a acordului de evitare a dublei impuneri România și Malta au semnat astăzi un protocol de amendare a acordului existent pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Acordul inițial a fost semnat la București pe 30 noiembrie 1995. Noul protocol extinde și consolidează cadrul juridic bilateral, având consecințe pozitive asupra cooperării practice dintre cele două state. Ministrul Afacerilor Externe al României, Luminița Odobescu, a salutat semnarea protocolului, subliniind importanța sa pentru dinamizarea schimburilor comerciale și a investițiilor dintre România și Malta. Volumul schimburilor comerciale bilaterale a atins 93 de milioane de euro anul trecut, iar prezența investitorilor maltezi în România este în creștere. Protocolul de amendare va contribui la crearea unui mediu fiscal mai predictibil și mai atractiv pentru companiile din ambele țări, stimulând creșterea economică și cooperarea bilaterală. ### România și Malta discută despre viitoarea conducere a UE și agenda strategică Ministrul Afacerilor Externe al României, Luminița Odobescu, și omologul său maltez, Ian Borg, au discutat astăzi despre deciziile majore privind conducerea la vârf a instituțiilor Uniunii Europene, formulate de liderii europeni la Consiliul European de la sfârșitul săptămânii trecute. Cei doi miniștri și-au exprimat speranța că etapele ulterioare ale procesului, prevăzute de tratate, vor fi parcurse cu celeritate, asigurând o tranziție cât mai facilă între cele două cicluri legislative. De asemenea, discuțiile s-au concentrat și asupra priorităților formulate de liderii europeni în agenda strategică adoptată la aceeași reuniune a Consiliului European. Agenda strategică stabilește direcțiile principale de acțiune ale Uniunii Europene pentru următorii ani, abordând provocări precum securitatea, migrația, schimbările climatice și competitivitatea economică. ### România și Malta reafirmă sprijinul pentru Ucraina și extinderea UE Ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, și omologul său maltez, Ian Borg, au reafirmat sprijinul ferm al țărilor lor pentru Ucraina și procesul de extindere a Uniunii Europene. Cei doi oficiali au salutat lansarea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la recentele conferințe interguvernamentale de la Luxemburg, subliniind importanța acestui moment istoric pentru parcursul european al celor două țări. Totodată, au exprimat satisfacția pentru conferința interguvernamentală de aderare cu Muntenegru, desfășurată la Bruxelles cu o săptămână în urmă. În ceea ce privește războiul din Ucraina, România și Malta se află printre statele care au sprijinit activ și direct Ucraina și poporul ucrainean, lucru reconfirmat și prin semnarea declarației comune în marja summitului pentru pace de la Burgenstock. Ministrul maltez, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, a subliniat eforturile organizației de a gestiona consecințele multiple ale conflictului, adoptând o abordare fermă față de Rusia. Discuțiile au abordat și situația din Orientul Mijlociu, cei doi miniștri reiterând sprijinul pentru planul de pace pentru Fâșia Gaza propus de administrația SUA și subliniind relevanța relansării procesului politic bazat pe soluția celor două state. În final, miniștrii au subliniat importanța regiunii Balcanilor de Vest și au exprimat angajamentul pentru consolidarea dialogului și promovarea securității în regiune, avansarea integrării europene, a creșterii și integrării economice. ## Transcriere Good morning. I would like to request your attention for the signing of the protocol amending the agreement between the government of Romania and the government of the Republic of Malta for the avoidance of double taxation and the prevention of fiscal evasion with respect to taxes on income, signed in Bucharest on November 30th, 1995. On behalf of the government of Romania, Her Excellency, Mrs. Luminița Odobescu. On behalf of the Republic of Malta, His Excellency, Mr. Ian Borg. We will now begin the press statements. Bună ziua. Domnule ministru, dragă Ian, doamnelor și domnilor, dragi colegi, mă bucur în mod deosebit să primesc astăzi vizita ministrului pentru afaceri externe, europene și comerț al Republicii Malta, domnul Ian Borg, cu care am avut consultări deschise și substanțiale pe numeroase teme de interes comun în plan bilateral, european și internațional. În discuțiile purtate astăzi, m-am bucurat să evidențiez cooperarea foarte bună între România și Malta, întemeiată pe relații tradiționale de prietenie și solidaritate. Doresc, întâi de toate, să salut implicarea dinamică a domnului ministru în dosare cu o relevanță centrală ale agendei diplomatice internaționale. Malta deține anul acesta președinția în exercițiu a OSCE. De altfel, domnul ministru Borg a participat ieri la lucrările sesiunii anuale a Adunării Parlamentare a OSCE, găzduite zilele trecute de Parlamentul României. Totodată, Malta exercită mandatul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în perioada ianuarie 2023 - decembrie 2024. Și vreau și pe această cale, încă o dată, să vă felicit, domnule ministru, și să felicit colegii din Ministerul dumneavoastră de Externe pentru reușitele în exercitarea acestor două mandate importante pentru noi toți. În plan bilateral, am salutat stadiul excelent al relațiilor noastre și am exprimat interesul pentru dinamizarea dialogului politico-diplomatic, alături de extinderea și diversificarea schimburilor comerciale și a investițiilor. În context, am salutat volumul în creștere al schimburilor comerciale, care au atins 93 de milioane de euro anul trecut, dar și prezența, de asemenea, în creștere a investitorilor maltezi în România. Am exprimat apreciere pentru modul în care autoritățile malteze au sprijinit de-a lungul timpului integrarea foarte bună a comunității românești în Malta, care își aduce un aport pozitiv la nivelul societății gazdă. În acest context, am adresat mulțumiri pentru susținerea autorităților malteze în organizarea, în octombrie 2023, a primei ediții a Zilelor Filmului Românesc în Malta, eveniment care a marcat și aniversarea a 55 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. Mă bucură, totodată, faptul că am semnat împreună, cu puține momente în urmă, protocolul de amendare a acordului dintre Guvernul României și Guvernul Maltei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale. Acest document extinde și consolidează cadrul juridic bilateral, cu consecințe pozitive în planul cooperării practice între statele noastre. Am abordat, în cadrul discuțiilor noastre, și aspectele legate de deciziile majore privind conducerea la vârf a instituțiilor UE, formulate de liderii europeni la Consiliul European de la finalul săptămânii trecute. Am exprimat speranța că etapele ulterioare ale procesului, prevăzute de tratate, vor fi parcurse cu celeritate, astfel încât să fie asigurată o tranziție cât mai facilă între cele două cicluri legislative. De asemenea, am discutat și despre prioritățile formulate de lideri în agenda strategică, adoptată la aceeași reuniune a Consiliului European. Am abordat, evident, și subiectul extinderii, ocazie cu care am reiterat sprijinul României pentru parcursul european al partenerilor noștri din est și, respectiv, din Balcanii de Vest. Ne-am exprimat, la unison, satisfacția pentru lansarea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la recentele conferințe interguvernamentale de la Luxemburg, precum și pentru conferința interguvernamentală de aderare cu Muntenegru, desfășurată la Bruxelles cu o săptămână în urmă. Este un moment istoric, așa cum am mai spus, care marchează, în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, trecerea la o nouă etapă a parcursului lor european, o etapă plină de provocări, dar în care suntem gata să oferim sprijinul nostru, împreună cu domnul ministru. Totodată, am reafirmat angajamentul României pentru continuarea sprijinului ferm și multidimensional pentru Ucraina și poporul ucrainean. România și Malta se află printre statele care au sprijinit activ și direct Ucraina și poporul ucrainean, lucru reconfirmat și prin semnarea declarației comune în marja summitului pentru pace de la Viena. Salutăm, totodată, poziția de principiu a domnului ministru Ian Borg, președintele în exercițiu al OSCE, cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru eforturile sale de a asigura că organizația își aduce deplina contribuție la gestionarea consecințelor multiple ale conflictului, în conformitate cu abordarea că lucrurile nu pot continua în practica anterioară - no business as usual. Am subliniat, totodată, faptul că regiunea Balcanilor constituie o regiune de importanță strategică, în care evoluțiile politice și de securitate au implicații directe pentru securitatea și prosperitatea întregii Europei. Am evidențiat că România urmărește cu prioritate consolidarea dialogului și promovarea securității în regiune, avansării integrării europene, a creșterii și integrării economice, inclusiv prin utilizarea oportunităților oferite de platformele de cooperare regională. Referitor la situația din Orientul Mijlociu, am reiterat sprijinul României pentru planul de pace pentru Fâșia Gaza, propus de administrația SUA. Totodată, am subliniat relevanța deosebită a relansării procesului politic bazat pe soluția celor două state, de îndată ce condițiile de pe teren o vor permite. În încheiere, aș dori să-i mulțumesc încă o dată domnului ministru pentru vizita pe care o efectuează în România și pentru discuțiile foarte bune avute cu acest prilej. Domnule ministru, încă o dată vă mulțumesc și aveți cuvântul. Thank you. Mulțumesc. Aș vrea și eu să vă mulțumesc, dragă colegă, Luminița Odobescu, pentru această întâlnire bilaterală după Adunarea Parlamentară a OSCE, anuală, pe care ați găzduit-o ieri în București. A fost plăcerea mea să profit de această ocazie să am și discuții bilaterale, unde am avut o rundă de consultări foarte fructuoase. Ne întâlnim în fiecare lună și uneori și mai des în alte forumuri, la Bruxelles, în Luxemburg, dar este bine să ne vizităm și capitalele și să avem o discuție prietenoasă între prieteni și parteneri. Așa că vă mulțumesc pentru timpul acordat în această dimineață mie și delegației mele. Încă o dată vă mulțumesc pentru programul pregătit. Malta și România, cum ați subliniat și dumneavoastră, au o relație puternică și de prietenie și astfel de întâlniri reprezintă o ocazie valoroasă pentru a ne uita la relațiile noastre și pentru a dezvolta și mai mult legăturile noastre economice și comerciale. Ați avut o descriere generală a relației noastre și a comerțului dintre cele două țări și am discutat și despre cum putem să le aprofundăm și mai mult. În contextul îmbunătățirii sau extinderii relațiilor noastre economice, am avut și acest amendament la protocolul dintre guvernele noastre. Acum aștept cu nerăbdare punerea sa în aplicare pentru a îmbunătăți situația pentru țările noastre și economiile noastre. Discuțiile noastre, așa cum a subliniat-o doamna ministru, s-au concentrat pe provocările comune pe care le avem în Europa, dar și în vecinătate. Noua conducere, convenită să fie propusă de Consiliul European, noile provocări și lucrările noului ciclu legislativ. Bineînțeles, când vorbesc de de vecinătate, mă refer în special la invazia Rusiei în Ucraina și la implicațiile sale pentru ambele țări. Dumneavoastră, ca vecinătate imediată, dar și un efect mai larg asupra altor țări, cum este cea a noastră, dar și un efect asupra Europei și asupra comunității internaționale și partenerii noștri internaționali, spre exemplu, continentul african, continuă să sublinieze efectele indirecte ale acestui război. De asemenea, am făcut un schimb de opinii în ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu și ce am făcut în cadrul Consiliului de Securitate, ca membri aleși, dar și în vecinătatea noastră imediată, adică Libia și nordul Africii. A fost o oportunitate să abordăm și alte oportunități și provocări când vine vorba de afacerile europene, precum migrația, situația din vecinătatea estică a Europei. Am avut șansa să o informez pe doamna ministru Odobescu legat de activitatea mea ca președinte în exercițiu al OSCE și ceea ce s-a făcut în misiuni, dar și la sediul central, provocările pe care le are organizația atunci când vine vorba de funcționalitatea ei. Este un întreg proces care are loc și este nevoie să existe și un buget adecvat pentru o astfel de organizație. Săptămâna trecută am fost în Asia Centrală, dar prioritatea și primele vizite au fost către președintele Zelensky și echipa lui în Kiev și apoi în Moldova, în Chișinău, și apoi în Transnistria. Vrem să vă mulțumim pentru sprijinul pe care ni-l oferiți. În final, aș vrea să vă mulțumesc pentru această oportunitate și sunt convins că cu ajutorul contribuției de astăzi, vom consolida și mai mult relațiile noastre și activitatea noastră în cadrul forumurilor europene și internaționale. Vă mulțumesc încă o dată.