---
title: "Conferință de presă cu tema „Prezentarea celui de-al treilea raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/107164/Conferinta-de-presa-cu-tema--Prezentarea-celui-de-al-treilea-raport-de-monitorizare-a-mass-mediei-in-campania-electorala-pentru-alegerile-prezidential
event_date: 2024-10-15T16:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Alexei Șciusev 97, Europa Cafe"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1687
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/107164
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă cu tema „Prezentarea celui de-al treilea raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024”

## Comunicat de presă

# Raport de Monitorizare a Mass-Media dezvăluie Tendințe în Reflectarea Campaniei Electorale Prezidențiale din Moldova

**Chișinău, Moldova – 15 octombrie 2024** –  Un nou raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024 a fost prezentat astăzi într-o conferință de presă. Raportul, al treilea din serie, analizează modul în care zece posturi de televiziune au reflectat campania electorală în săptămâna precedentă, oferind o perspectivă asupra tendințelor de mediatizare a candidaților, a subiectelor abordate și a tonalității reflectării.  Monitorizarea a fost realizată în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, cu sprijinul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova”, finanțat de USAID și UK prin intermediul Internews în Moldova.


Nadine Gogu, responsabilă de prezentarea raportului, a detaliat metodologia utilizată: "Am selectat instituțiile media pe baza unor criterii precum forma de proprietate, limba de difuzare și disponibilitatea de a reflecta campania electorală. Am monitorizat principalele buletine informative de știri, emisiunile cu caracter electoral și dezbaterile electorale."  Raportul a analizat un volum impresionant de conținut media, totalizând aproape 59 de ore de emisie,  în cadrul cărora au fost identificate 316 materiale cu caracter electoral, direct sau indirect.

Printre subiectele cel mai frecvent abordate s-au numărat domeniul politic, procesul electoral și corupția, inclusiv cea electorală, în contextul acțiunilor Poliției și Procuraturii din săptămâna precedentă privind finanțarea ilegală a partidelor politice și coruperea electorală. Probleme sociale au fost, de asemenea, prezente în topul subiectelor mediatizate.

Referitor la candidații cel mai des citați sau menționați, Maia Sandu a ocupat primul loc cu 66 de apariții și mențiuni.  Victoria Furtună și Alexandru Stoianoglo au urmat cu 39, respectiv 38 de apariții și mențiuni.  În ceea ce privește durata aparițiilor directe, Victoria Furtună a condus topul cu un total de 203 minute, urmată de Andrei Năstase cu 199 de minute și Octavian Țîcu cu 150 de minute.

Analiza tonalității reflectării a relevat o abordare preponderent neutră pentru majoritatea candidaților.  Maia Sandu a înregistrat atât cele mai multe apariții în context pozitiv, cât și în context negativ.  "În rest, din câte observăm, ceilalți candidați, candidate, au avut parte de reflectare neutră în mare parte și din când în când câte o apariție pozitivă sau negativă, în funcție de contextul evenimentului la care au participat sau al declarației pe care au făcut-o," a precizat Nadine Gogu.

Raportul oferă o analiză detaliată a fiecărui post de televiziune monitorizat, evidențiind particularități în reflectarea campaniei electorale.  De exemplu, Găgăuzia Radio Televiziunea s-a concentrat în principal pe știri scurte de la Comisia Electorală Centrală, în timp ce în emisiuni a reflectat campania din diverse perspective, abordând activitatea guvernului și a Maiei Sandu.

Organizatorii monitorizării au anunțat că vor reveni săptămâna viitoare cu un al patrulea raport, care va acoperi săptămâna curentă.  Acest demers contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care mass-media reflectă campania electorală și la promovarea unui proces electoral transparent și informat.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 1,
    "reason": "Există o ușoară expresie de optimism și entuziasm la începutul discursului, când se prezintă raportul și se menționează sprijinul pentru alegeri libere și corecte. De asemenea, se observă o satisfacție ușoară la prezentarea rezultatelor monitorizării.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă fericire în mod explicit."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 1,
        "reason": "Există un optimism subtil legat de monitorizarea alegerilor și de susținerea democrației."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 1,
        "reason": "Se exprimă recunoștință față de organizațiile care au sprijinit monitorizarea."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Un ușor entuziasm este prezent la începutul conferinței, la prezentarea raportului."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă sentimente de dragoste."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă bucurie în mod direct."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 1,
        "reason": "Se poate observa o satisfacție implicită în realizarea monitorizării și prezentarea rezultatelor."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de amuzament."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Se discută despre subiecte negative, precum corupția, inclusiv cea electorală, și finanțarea ilegală a partidelor. De asemenea, se menționează reflectarea negativă a unor candidați în mass-media.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă tristețe."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă furie, deși subiectele discutate ar putea induce acest sentiment."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă frică în mod direct."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 1,
        "reason": "Se poate interpreta un dezgust față de corupția electorală menționată."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă frustrare explicit."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă anxietate."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă dezamagire în mod direct."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de gelozie."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 4,
    "reason": "Raportul este preponderent informativ, prezentând date și analize despre monitorizarea mass-media. Se utilizează un limbaj neutru, specific unui raport de monitorizare. Scopul principal este de a informa publicul despre reflectarea campaniei electorale în presă.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "Tonul general al raportului este neutru, bazat pe fapte și date."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Raportul este extrem de informativ, oferind detalii despre monitorizarea mass-media."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se pun întrebări retorice sau de altă natură."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se oferă instrucțiuni."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 1,
        "reason": "Există o ușoară narațiune în prezentarea datelor, dar nu este preponderentă."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se încearcă persuadarea publicului către o anumită opinie."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 3,
    "reason": "Se observă politețe și respect în limbajul utilizat. Totodată, există și o atitudine diplomatică în abordarea subiectelor sensibile legate de campania electorală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 4,
        "reason": "Limbajul utilizat este politicos și respectuos."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se utilizează limbaj grosolan."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Se manifestă respect față de colegi, participanți și public."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de agresivitate."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se utilizează sarcasm."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de umor."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se utilizează ironie."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 3,
        "reason": "Se observă o atitudine diplomatică în prezentarea informațiilor, mai ales a celor cu potențial negativ."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 3,
    "reason": "Raportul abordează probleme sociale importante, cum ar fi corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și reflectarea echilibrată a candidaților în mass-media. Se promovează implicit justiția socială și responsabilitatea în alegeri.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există discurs instigator la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Se observă o preocupare pentru corectitudine politică în prezentarea informațiilor."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Se menționează inclusiv reflectarea candidaților în funcție de gen."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Se analizează diversitatea surselor și a subiectelor abordate în mass-media."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de discriminare."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 2,
        "reason": "Raportul pledează implicit pentru alegeri libere și corecte."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 2,
        "reason": "Se promovează implicit justiția socială prin monitorizarea echilibrului reflectării candidaților în presă."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 1,
        "reason": "Se menționează posturi de televiziune în diferite limbi, ceea ce denotă o oarecare sensibilitate culturală."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este livrat într-un mod profesional, cu o prezentare structurată a informațiilor despre monitorizarea mass-media în campania electorală. Se utilizează terminologie specifică domeniului și se prezintă date concrete, cuantificabile. Se menționează metodologia utilizată, criteriile de selecție a instituțiilor media, indicatorii analizați și sursele de finanțare. De asemenea, se oferă exemple concrete de subiecte abordate în mass-media și se analizează tonalitatea reflectării candidaților.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Limbajul utilizat este formal, adecvat contextului unei conferințe de presă.  Prezentarea este structurată și concisă, iar informațiile sunt prezentate clar și obiectiv. Se respectă etica profesională prin menționarea surselor și a metodologiei."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 4,
        "reason": "Se demonstrează o bună cunoaștere a subiectului și a metodologiei de monitorizare a mass-media.  Se prezintă date statistice relevante și se analizează critic rezultatele."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși persoana care prezintă raportul demonstrează competență în domeniu, nu există suficiente elemente în discurs care să indice un rol de lider.  Conferința este mai degrabă informativă decât persuasivă."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 3,
        "reason": "Se menționează colaborarea cu Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, precum și sprijinul financiar din partea USAID și UK. Acest lucru indică o deschidere către colaborare și parteneriate."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul se concentrează pe prezentarea rezultatelor monitorizării, nu pe identificarea sau rezolvarea unor probleme specifice."
      },
      {
        "name": "Luarea deciziilor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre luarea unor decizii în cadrul conferinței."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se abordează aspecte legate de inovație în monitorizarea mass-media."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 0,
    "reason": "Conferința de presă este axată pe prezentarea raportului de monitorizare, nefiind relevantă pentru categoria de dezvoltare personală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu este cazul."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu este cazul."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu este cazul."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu este cazul."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu este cazul."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu este cazul."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu este cazul."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Raportul se bazează pe principii etice, precum onestitatea, integritatea și responsabilitatea. Scopul monitorizării este de a asigura alegeri libere și corecte, ceea ce reflectă un angajament față de valorile democratice.  Se menționează transparența prin prezentarea metodologiei și a surselor de finanțare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Datele prezentate sunt obiective și bazate pe fapte concrete. Nu există indicii de manipulare sau denaturare a informațiilor."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Se respectă principiile integrității prin menținerea obiectivității și impartialității în prezentarea datelor. Se evită exprimarea unor opinii personale sau politice."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Organizația își asumă responsabilitatea pentru monitorizarea mass-media și pentru asigurarea unor alegeri libere și corecte. Se prezintă publicului informații relevante și se menționează sursele de finanțare."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre dileme etice în cadrul conferinței."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși se analizează tonalitatea reflectării candidaților, nu se emit judecăți morale asupra acestora."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul monitorizării este de a asigura corectitudinea în reflectarea campaniei electorale în mass-media."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Organizația care a realizat monitorizarea este prezentată ca fiind independentă și obiectivă, ceea ce contribuie la creșterea credibilității informațiilor prezentate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este clar, concis și direct. Se utilizează un limbaj formal, adecvat contextului.  Informațiile sunt structurate logic și ușor de urmărit. Se utilizează exemple concrete pentru a ilustra datele statistice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 4,
        "reason": "Informațiile sunt prezentate clar și fără ambiguități. Se utilizează un limbaj direct și se evită formulările evazive."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu se utilizează un stil de comunicare indirect, cu excepția momentelor în care se citează declarațiile altor persoane."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajul este transmis clar și concis, fără a lăsa loc de interpretări. Se utilizează un limbaj accesibil și se explică termenii specifici."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există ambiguități în discurs."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 4,
        "reason": "Informațiile sunt prezentate concis, fără detalii inutile. Se merge direct la subiect și se evită divagațiile."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși se prezintă multe date și informații, stilul de comunicare nu este excesiv de elaborat. Se menține un echilibru între detalii și concizie."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Se utilizează un limbaj formal, respectuos și adecvat contextului unei conferințe de presă."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se utilizează un limbaj informal."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 3,
    "reason": "Contextul este clar legat de Republica Moldova, prin referirea la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024. Se menționează numele unor posturi de televiziune din Moldova și se discută despre specificul campaniei electorale din această țară.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 3,
        "reason": "Se respectă normele culturale legate de organizarea și desfășurarea unei conferințe de presă."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre diferențe regionale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se abordează aspecte legate de tradiții."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre obiceiuri locale."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se abordează aspecte legate de multiculturalism."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre patrimoniu cultural."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă sentimente de mândrie națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 3,
    "reason": "Intenția principală este de a informa publicul despre rezultatele monitorizării mass-media în campania electorală. Se urmărește promovarea transparenței și a corectitudinii în reflectarea candidaților. Există o posibilă intenție implicită de a influența opinia publică prin prezentarea datelor despre tonalitatea reflectării candidaților, dar acest lucru nu este explicit afirmat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu se observă utilizarea unor tactici manipulative evidente.  Deși se prezintă date despre tonalitatea reflectării candidaților, acest lucru se face într-un mod relativ obiectiv."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși se menționează că Maia Sandu a fost reflectată mai mult negativ în unele cazuri, se prezintă și date despre aparițiile ei pozitive.  În general, se încearcă menținerea unei perspective neutre."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "Credibilitatea sursei este sporită de prezentarea detaliată a metodologiei, a surselor de finanțare și a partenerilor implicați în monitorizare."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Intenția principală este de a informa publicul despre modul în care a fost reflectată campania electorală în mass-media.  Motivul este de a contribui la desfășurarea unor alegeri libere și corecte."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu există dovezi clare de interpretare inexactă a datelor.  Se prezintă informații concrete și se evită speculațiile."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se identifică elemente de propagandă geopolitică în discurs."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Prezentarea celui de-al treilea raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală

Chișinău, 15 octombrie 2024 -  Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte a prezentat astăzi cel de-al treilea raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie. Raportul analizează modul în care cele zece posturi de televiziune monitorizate au reflectat campania electorală în perioada analizată.  Nadine Gogu, reprezentanta CJI, a prezentat concluziile raportului, menționând că monitorizarea a fost realizată cu sprijinul proiectului "Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității", finanțat de USAID și UK, prin intermediul Internews în Moldova.

### Peste 300 de materiale despre campania electorală monitorizate în a treia săptămână

Chișinău, 15 octombrie 2024 -  În cea de-a treia săptămână de monitorizare a mass-mediei în campania electorală, au fost analizate 316 materiale, majoritatea fiind știri (270), urmate de emisiuni (37) și dezbateri (9). Volumul total al materialelor monitorizate a fost de aproape 59 de ore.  Printre subiectele cel mai des abordate s-au numărat domeniul politic, procesul electoral și corupția.

### Maia Sandu, cea mai mediatizată candidată în a treia săptămână de campanie

Chișinău, 15 octombrie 2024 -  Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, a fost candidata cea mai des menționată în materialele monitorizate în a treia săptămână de campanie electorală, cu 66 de apariții și mențiuni.  Pe locul doi se află candidata independentă, Victoria Furtună, cu 39 de apariții și mențiuni, urmată de Alexandr Stoianoglo, candidatul PSRM, cu 38 de apariții și mențiuni.  Este important de menționat că numărul de mențiuni nu reflectă neapărat și timpul de vorbire directă acordat fiecărui candidat.

## Transcriere

[Anastasie] Stimați colegi, stimate colege, bună ziua. Suntem astăzi la cel de-al, la prezentarea celui de-al treilea raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și pentru referendumul din această toamnă, care vor avea loc pe 20 octombrie. Alături de mine este Nadine Gogu, care în cele ce urmează va prezenta concluziile pentru cele 10 posturi de televiziune monitorizate de CJI. Dar nu înainte de a menționa faptul că această monitorizare are loc în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte.

Iar monitorizarea a avut loc cu sprijinul proiectului Presa în Sprijinul Democrației, Incluziunii și Democrației, pe scurt Media M. Sprijinul pentru acest proiect este oferit de USAID și UK prin intermediul Internews în Moldova. Doamna Gogu, vă rugăm.

[Nadine Gogu] Mulțumesc, Anastasia. Bună ziua tuturor.

Tradițional, până a prezenta rezultatele din a treia săptămână de campanie electorală, o să mă opresc puțin la cadrul metodologic pe care l-am utilizat în această monitorizare. Atunci când am selectat instituțiile media pentru monitorizare, ne-am uitat la câteva criterii: forma de proprietate, avem și instituții publice și instituții private, limba de difuzare, care difuzează în română, care în rusă, dar și la disponibilitatea de a reflecta campania electorală.

Avem aici afișată pe ecran lista celor 10 instituții media: Cinema 1, Exclusiv TV, Găgăuzia Radio Televizionu Gărtă, Jurnal TV, Moldova 1, N4, Pro TV Chișinău, TV8, TVC 21 și TVR Moldova. În ordine alfabetică le-am listat și am monitorizat din orele de prime time seara, principalul buletin informativ de știri, emisiunile cu caracter electoral și dezbaterile electorale.

Doar câteva cuvinte despre caracteristicile metodologiei. Indicatorii cantitativi în principal sunt măsurați. Ne uităm la tipul materialelor, la durata acestora, la tematica mediatizării, sursele știrilor, frecvența și durata apariției actorilor politici și candidaților electorali.

În același timp, măsurăm și un indicator calitativ. Este vorba despre tonalitatea reflectării. Ne uităm la contextul apariției, dar nu doar la context, ci și la atitudinea mass-media față de actorii politici sau candidații electorali.

Date generale per 10 posturi pe care le-am monitorizat. În total am avut 316 materiale. Marea majoritate au fost știri, 270, au fost și 37 de emisiuni și nouă dezbateri, iar volumul total a fost de aproape 59 de ore.

Este un volum foarte mare. Țin să menționez că au fost monitorizate materiale cu caracter electoral direct, dar și indirect. Cele mai abordate subiecte au fost subiecte din domeniul politic, urmează procesul electoral și corupția, inclusiv corupție electorală, în contextul acțiunilor poliției și procuraturii de săptămâna trecută, ce țin de finanțarea ilegală a partidelor politice, dar și de corupere electorală.

Și problemele sociale. Am selectat doar primele cinci din top. Urmează alte câteva topuri, cele mai des citate sau menționate surse sau protagoniști.

Cetățenii sunt pe primul loc, în mare parte datorită faptului că participă la diferite sondaje de tip Vox Populi, când se dau cu părerea cu referire la scrutin. Reprezentanții Guvernului pe locul doi, de foarte multe ori au apărut în imagini, inclusiv cu citate directe, fiind vorba de diverse activități cu participarea acestora.

Comisia Electorală Centrală, poliția, procuratura, diplomați și oficiali străini. După protagoniști și după surse, ne putem da seama care a fost agenda mass-media săptămâna trecută. Cum ziceam, au fost multe știri privind acțiunile poliției și a procuraturii, dar în același timp am avut și multe materiale cu participarea reprezentanților administrației publice centrale, dar și a diferitelor, diferiților diplomați și oficiali străini, că au fost mai multe vizite la nivel înalt care s-au produs săptămâna de raport, respectiv acestea tot au fost incluse în monitorizarea noastră.

Un top trei al candidatei lor și candidaților care au fost citați sau menționați în materialele monitorizate. Pe primul loc este Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, care a avut în total 66 de apariții și mențiuni. Deci 66 nu înseamnă neapărat că a avut și vorbire directă, dar a fost menționată de multe ori de către protagoniștii invitați la diferite emisiuni.

Urmează Victoria Furtună, candidat independent, cu 39 de apariții și mențiuni și Alexandru Stoianoglo, candidat PSRM, 38 de apariții și mențiuni. Dar din perspectiva duratei aparițiilor directe, topul este puțin diferit. Victoria Furtună pe primul loc cu 203 minute în total, timp de o săptămână.

Urmează Andrei Năstase, 199 de minute și Octavian Țîcu, 150. În mare parte datorită faptului că aceștia au participat la emisiuni sau dezbateri.

Ne uităm la tonalitatea reflectării per 10 posturi. Cum ziceam, Maia Sandu a avut cele mai multe, după frecvență, apariții și mențiuni și a fost reflectată diferit, de cele mai multe ori neutru, dar avem și apariții în context negativ. Dintre toți candidații, ea este prima care are, prima în top, cele mai multe apariții în context negativ și cele mai multe în context pozitiv.

După care urmează Victoria Furtună și Alexandru Stoianoglo. În rest, din câte observăm, ceilalți candidați, candidate, au avut parte de reflectare neutră în mare parte și din când în când câte o apariție pozitivă sau negativă, în funcție de contextul evenimentului la care a participat sau o declarație pe care a făcut-o.

Și acum per post. Mergem cu Cinema 1. A reflectat activ campania, a avut multe știri, 45 în total, patru emisiuni, cu volum total de șase ore aproximativ.

Și tematica subiectelor, dar și sursele au fost variate și acest post a oferit acces direct pentru toți cei 11 candidați și candidate care au avut intervenții directe, vorbire directă. Din perspectiva administrației publice centrale, guvernul a avut multe apariții, 21, și vorbire directă 290 de secunde.

Reprezentanții președinției de cinci ori au apărut sau au fost menționați, cu vorbire directă 91 de secunde. Din perspectiva echilibrului de gen, observăm o dezechilibrul, bărbații au predominat, 51,36% versus 27,34 surse sau protagoniști femei. În general, tonalitatea reflectării actorilor electorali a fost mai mult neutră, uneori pozitivă sau negativă.

Maia Sandu a fost reflectată mai mult negativ, dar și pozitiv și neutru, fiind în egală măsură favorizată și defavorizată de tonalitatea pozitivă sau negativă a știrilor în care au apărut reprezentanții administrației publice centrale și vedem că avem aici opt și patru respectiv și PAS, partidul de guvernământ. Aici avem distribuirea după frecvență, după durata apariției și durata vorbirii directe.

După frecvență în top, pe primul loc e Maia Sandu, dar după durata vorbirii directe nu este prima, pentru că așa ca și cum am remarcat și în rapoartele precedente, despre ea se vorbește foarte mult în diferite contexte, dar vorbire directă are mai puțină. Ceilalți candidați, în mare parte din cei listați în tabel, au participat la emisiuni.

De aici și durata vorbirii directe mare. Tonalitatea prezentării și candidaților și candidaților, o vedem că în mare parte este neutră pentru toți, cu excepția Maiei Sandu și în rest ceilalți, unii dintre ei au beneficiat și de apariții pozitive când a fost vorba de emisiuni în special.

Urmează Exclusiv TV. A avut în total 27 de știri, cinci emisiuni și tematica și sursele au fost variate. În materialele relevante au apărut și reprezentanții guvernului și ai parlamentului, câte 14 și patru apariții respectiv, care au avut și intervenții directe.

Am observat la acest post prezența a 10 din 11 candidați care au avut acces direct, au fost citați direct, cu excepția lui Renato Usatîi, care nu a apărut deloc, nici n-a fost menționat. Echilibrul de gen nu a fost respectat, 50% din surse și protagoniști au fost bărbați, 28% femei.

Iar tonalitatea în linii mari a fost neutru pentru majoritatea actorilor electorali. Maia Sandu, în egală măsură neutru și negativ a fost reflectată, fiind vorba special de emisiuni unde a apărut negativ. Partidele politice la fel, reflectate în mare parte neutru, excepție face PAS, partidul de guvernământ, care a avut apariții și în lumină negativă și aceste apariții au fost în măsură să o dezavantajeze pe Maia Sandu.

Tonalitatea reflectării administrației publice centrale e mai mult neutră, dar și pozitivă în șapte cazuri. Aici avem distribuția frecvenței, duratei apariției și duratei vorbirii directe. Cam aceeași situație cum a fost și în precedenta, la precedentul post de televiziune și ne uităm la tonalitate.

La fel, de cele mai multe ori negativ a apărut Maia Sandu, în rest ceilalți au apărut în funcție de context și neutru și pozitiv și unii dintre ei negativ. Dar oricum nu putem pe baza acestor date, nu putem spune că există o favorizare sau defavorizare evidentă a vreunui dintre concurenții electorali.

Urmează Găgăuzia Radio Televizor, care a avut în această perioadă doar șapte știri scurte de la CEC și cinci emisiuni. Deci practic s-au limitat la reflectarea campaniei în știri, în informații despre activitatea Comisiei Electorale Centrale, iar în emisiuni deja au reflectat campania din diferite perspective, moderatorii, invitații, punând în discuție activitatea guvernului, activitatea Maiei Sandu în cei patru ani de până acum. Egalitate de gen, 40% bărbați și 36 femei, aproape că avem un echilibru dacă ne uităm atent, doar că în condițiile în care și subiectele și sursele au fost puțin diverse, este clar că acest echilibru foarte ușor poate fi atins.

Doar câteva surse sau experți care, protagoniști care au apărut în emisiuni. Tonalitatea a fost neutră pentru majoritatea actorilor electorali, cu excepția Maiei Sandu, a lui Alexandru Stoianoglo și Renato Usatîi și Irina Vlah, care au fost reflectați mai mult negativ, fiind vorba mai mult de emisiuni. Administrația publică centrală, partidul de guvernământ au apărut preponderent în lumină negativă și prin transfer de imagine au dezavantajat-o pe candidata PAS.

Da, aici vedem că singura candidată care a avut acces în programele electorale de la Gărtă este Victoria Furtună, care a participat la o emisiune. În rest, ceilalți au fost doar menționați, despre ei s-a vorbit, au avut apariții indirecte, dar nu au avut și citate directe.

Și iată aici mai detaliat avem tabloul care prezintă tonalitatea prezentării candidaților și candidaților. Maia Sandu preponderent negativ și o dată neutru, ceilalți mai mult neutru, dar Victoria Furtună o dată pozitiv.

Jurnal TV a reflectat activ campania electorală, în total 36 de știri, două emisiuni și trei dezbateri, volumul total de 77 de ore. Și subiectele și sursele au fost diverse și postul a oferit acces direct în știri pentru toți candidații. Au apărut, au apărut și reprezentanții guvernului și ai parlamentului în câte 12 și cinci materiale, având și vorbire directă.

Din perspectiva egalității de gen, observăm mai mult sau mai puțin un echilibru, nu ideal, dar oricum avem 48,37% versus 33,37%, este unul dintre cei mai buni indicatori. Tonalitatea reflectării, de cele mai multe ori în știri a fost neutră, la fel în cazul partidelor politice, de cele mai multe ori au apărut neutru, în unele cazuri și negativ. Și administrația publică centrală la fel a apărut și neutru și în câteva cazuri, patru mai exact, tonalitatea apariției a fost pozitivă și o dată negativă.

Deci nu putem spune că Jurnal a favorizat sau defavorizat pe vreun concurent electoral. În mare parte toți au fost reflectați neutru. Avem aici cifrele, cum remarcam și anterior, unul din puținele posturi unde putem vedea lista plină, toți concurenții, candidații, candidatele din scrutin au fost prezenți în știri cu vorbire directă.

Și din perspectiva tonalității, vedem în mare parte toți au fost reflectați neutru. Doar în câte un caz contextul a fost negativ pentru unii dintre concurenți și pozitiv pentru alții.

Moldova 1, postul public de televiziune, în total a avut 29 de știri și patru dezbateri, cu volum total de patru ore. Surse diverse, la fel tematica. Au oferit acces în programele electorale doar pentru șase din 11 candidați înscriși în scrutin.

Guvernul a avut 20 de apariții și vorbire directă de 581 de secunde, la fel președinția a avut intervenții directe și patru apariții. Egalitatea de gen, avem următoarele cifre: 44% surse, protagoniști bărbați versus 30% femei. Iar tonalitatea în majoritatea cazurilor când a fost vorba de candidați și candidate a fost neutră.

Maia Sandu a fost reflectată și negativ și neutru, dar a fost și avantajată de tonalitatea pozitivă a numărului relativ mare de materiale privind activitatea administrației publice centrale. În total au fost 10 materiale de acest fel. Iată aici avem câteva tabele.

În primul e vorba de știri, deci doar patru dintre candidați și candidate au apărut fără a avea intervenție directă, despre ei doar s-a vorbit într-un material și aici e vorba de dezbateri cu participarea concurenților. Maia Sandu nu a participat la dezbateri, despre ea s-a vorbit puțin, în rest ceilalți au avut acces și vorbire directă și indirectă. Tonalitatea preponderent neutră pentru majoritatea celor șase candidați și candidate reflectate de Moldova 1.

Urmează N4 cu 24 de știri, două emisiuni și două dezbateri de 6,4 ore. Tematica a fost variată, însă sursele au fost mai puțin diverse. Nouă din cei 11 candidați au avut acces în programele electorale ale N4 sau în știri cu caracter electoral indirect.

Guvernul a avut 36 de apariții, mențiuni, cu vorbire directă de 438 de secunde, iar parlamentul șapte apariții, 152 de secunde intervenție directă. Echilibrul de gen mai puțin asigurat, 53% surse, protagoniști bărbați versus 30% femei. Maia Sandu și partidul de guvernământ au fost puși în lumină negativă în emisiuni, în dezbateri.

În total au fost 16 astfel de cazuri. În știri, activitatea guvernului a fost tratată mai mult negativ, de 21 de ori, dar și pozitiv și neutru. Iar prin transfer de imagine, aceste apariții, mențiuni au defavorizat-o mai mult pe Maia Sandu decât au favorizat-o.

Aici avem distribuția frecvenței, a duratei apariției și duratei vorbirii directe. Vedem că patru dintre candidați și candidate au participat la emisiuni, la dezbateri, în rest ceilalți fie au avut vorbire directă, fie nu au avut, în funcție de, după număr vedem Maia Sandu 59 de secunde vorbire directă și opt apariții. Mai jos deja se schimbă în descreștere avem frecvența și durata vorbirii directe aproape la zero.

Unii chiar deloc nu au fost citați direct. Aici e vorba de dezbateri. Primele au fost știri și emisiuni, aici e vorba de dezbateri.

Patru dintre concurenți și concurente au participat. Ceilalți doi, despre ei s-a vorbit, nu au participat. Tonalitatea prezentării de cele mai multe ori neutru, dar am avut și cazuri de apariții în context negativ și Maia Sandu este lider la acest capitol.

De șase ori negativ, trei ori neutru și o dată pozitiv. Pro TV Chișinău, 28 de știri și o emisiune. Și tematica și sursele au fost diverse.

Au ținut în vizor ceea ce s-a întâmplat pe parcursul săptămânii trecute care au avut tangență cu campanie direct sau indirect. Au oferit acces direct pentru 10 din 11 concurenți. Victoria Furtună doar apariții indirecte fără citate directe.

Guvernul și președinția la fel au avut apariții câte opt și patru respectiv, cu vorbire directă relativ mică, 80 de secunde, 40 de secunde. Echilibrul de gen, am avut 48% surse și protagoniști bărbați versus 25% femei. Preponderent în lumină neutră au fost prezentați și candidatele și candidații electorali în materialele pe care le-am monitorizat.

Partidele la fel, în mare parte au fost reflectate neutru. Fostul partid politic Șor și Partidul Victoriei de cele mai multe ori au apărut în context negativ. Iar administrația publică centrală la fel a fost reflectată mai mult neutru.

Din perspectiva cifrelor, vedem aici cum au fost distribuite după frecvență, de la cinci la doi și durata vorbirii directe. În mare parte toți concurenții electorali au vorbit mai mult sau mai puțin, cu excepția Victoriei Furtună. Tonalitatea neutră pentru marea majoritate, excepție iarăși Victoria Furtună, într-un singur caz a apărut negativ, în rest neutru.

Postul de televiziune TV8 a avut în perioada de raport 26 de știri, cinci emisiuni, cu durata totală de 6,1 ore. Au reflectat diverse subiecte, au citat diverse surse pentru a documenta aceste subiecte. Și au oferit în știri și emisiuni acces pentru patru din 11 candidați și candidate.

Guvernul a avut șase apariții și președinția două apariții. În ambele cazuri au fost, au fost și vorbire directă, 236 de secunde și 25 de secunde. Egalitatea de gen relativ, un indicator relativ mai bun decât la alte posturi, 50% bărbați și 35% femei.

Marea majoritate a actorilor electorali au fost prezentați neutru. Victoria Furtună a fost defavorizată de mai multe apariții în lumină negativă, ținând cont de contextul știrilor care s-au, au reflectat evenimentele săptămâna trecută. Partidele politice la fel, neutru au fost reflectate, dar și negativ în cazul ex-Partidului Șor, declarat neconstituțional și Partidului Victoriei.

Iar reprezentanții administrației publice centrale au fost reflectați mai mult neutru, dar și pozitiv în trei cazuri. Aici vedem cum au fost distribuite frecvența aparițiilor și a mențiunilor, pentru că doar în patru cazuri, cum ziceam, au fost prezenți candidatele și candidații, în rest despre ceilalți s-a vorbit, au fost menționați doar. Patru din ei în general au fost doar menționați o dată și atât.

Aici avem tonalitatea prezentării candidaților și candidaților, negativ și neutru. Aproape jumate la jumate dacă ne uităm după culori care predomină în acest tabel, Victoria Furtună patru negativ, două cazuri neutru. Stoianoglo și Vasile Tarlev și Alexandru Stoianoglo au câte două apariții negative, la fel ca și Natalia Morari, în rest neutru pentru ceilalți.

TVC 21 în total au avut 23 de știri foarte scurte, deci e vorba de News Digest și șase emisiuni, în total opt ore. Sursele au fost puțin diverse, în condițiile în care și știrile sunt foarte succinte, deci nu se bazează prea mult pe surse. Au oferit acces în programele electorale pentru cinci din 11 candidați.

Guvernul a avut 14 apariții fără vorbire directă, iar din perspectiva echilibrului de gen avem 54% surse bărbați versus 24 femei, este evident o distanță mai mare, un dezechilibru evident. În emisiuni, contextul politic a fost analizat cu trei dintre concurenții electorali și asta e pus în lumină pozitivă. Dintre candidați, de cele mai multe ori a fost defavorizată Maia Sandu în emisiuni de regulă și tot ea a fost dezavantajată de un număr relativ mare de mențiuni sau apariții în lumină negativă a autorităților publice centrale și a partidului de guvernământ.

În total au fost 15 astfel de materiale și este mai defavorizată Maia Sandu comparativ cu ceilalți candidați și candidate. Aici avem distribuția după frecvență și după durata vorbirii, direct și indirecte. Cum ziceam, trei dintre candidați, candidate au participat la emisiuni, în rest aproape că nu au fost citați.

Tonalitatea prezentării în mare parte neutră pentru mulți dintre ei, cu excepția Maiei Sandu, care a avut mai multe apariții negative. Vasile Tarlev, Victoria Furtună și Andrei Năstase au avut și câteva cazuri în care au apărut pozitiv. Și ultimul post de televiziune, TVR Moldova, în perioada de raport a avut 30 de știri, cinci emisiuni, cu durata totală de 5,5 ore.

Și tematica și sursele au fost variate. Au oferit în programele electorale acces pentru toți concurenții și concurentele. În același timp au, în știrile de la TVR Moldova au fost prezenți și reprezentanții guvernului, ai președinției și ai parlamentului.

Vedem aici afișate și cifrele, 16 apariții din partea guvernului, cinci președinția și patru parlamentul cu intervenții directe. 387 de secunde din partea guvernului, 54 președinția, 60 parlamentul. Egalitatea de gen relativ echilibrat, 45 de surse bărbați versus 34 femei.

Și marea majoritate a candidaților și candidaților au fost reflectate neutru. Putem spune totuși că prin transfer de imagine, Maia Sandu a fost avantajată de tonalitatea pozitivă a aparițiilor administrației publice centrale și a PAS-ului, în total 23 de cazuri. Aici vedem datele statistice, după frecvență, după durata apariției și durata vorbirii directe.

Observăm la fel ca și în cazul de la Jurnal, toți concurenții care au fost prezenți în știri au fost citați direct. Nu există mari discrepanțe între secundele care au fost alocate. Și din perspectiva tonalității, în mare parte neutru și vedem diferența în cazul Maiei Sandu, care de cinci ori a apărut pozitiv, trei ori neutru și a Victoriei Furtună, care a apărut mai mult negativ, de trei ori și două ori neutru.

Acestea sunt datele pe care le-am analizat în a treia săptămână de campanie electorală. Urmează să revenim cu un al patrulea raport care va acoperi săptămâna curentă, deja săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

[Anastasie] Mulțumim, doamna Gogu. Mulțumim, stimați colegi și colege, pentru interesul pentru rezultatele celui de-al treilea raport. Țin să reamintesc că peste o săptămână urmează să ne întâlnim pentru prezentarea celui de-al patrulea raport și vreau să reamintesc că această monitorizare a avut loc în cadrul proiectului Presa în Sprijinul Democrației, Incluziunii și Responsabilității în Moldova, iar monitorizarea a avut loc în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte.

Vă mulțumim și ne reîntâlnim la cel de-al patrulea raport de monitorizare.