--- title: "Conferință de presă susținută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 14 ianuarie 2025" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/107906/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedinta-Republicii-Moldova--Maia-Sandu--dupa-sedinta-Consiliului-Suprem-de-Securitate-din-14-ianuarie-2025 event_date: 2025-01-14T13:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 154, Președinția Republicii Moldova" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 1815 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă susținută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 14 ianuarie 2025 ## Comunicat de presă # Președinta Maia Sandu Abordează Criza Energetică După Ședința Consiliului Suprem de Securitate **CHIȘINĂU, 14 ianuarie 2025** – Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut astăzi un briefing de presă la ora 13:00, după ședința Consiliului Suprem de Securitate. În cadrul întâlnirii, au fost discutate problemele stringente legate de situația energetică din Republica Moldova, atât pe malul drept, cât și pe cel stâng al Nistrului, în contextul actualei crize energetice. Președinta a subliniat că actuala criză energetică este rezultatul direct al deciziei Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, încălcând obligațiile contractuale semnate în 2021. „Gazprom a decis încă din 2022, în mod unilateral, să nu-și onoreze angajamentele față de malul drept, reducând substanțial livrările de gaze naturale”, a declarat președinta Sandu. De la 1 ianuarie, gazele nu mai sunt furnizate pe malul stâng, ceea ce a creat o criză umanitară gravă, cu oameni care nu au căldură, electricitate sau apă ore întregi în fiecare zi. În cadrul briefingului, s-a menționat că Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul său și că autoritățile au comunicat personal cu conducerea Gazprom încă din toamnă, exprimându-și îngrijorarea și deschiderea pentru a găsi soluții. Cu toate acestea, răspunsul Gazprom a fost negativ. Președinta a reafirmat că malul drept nu are datorii față de Gazprom, respingând insinuările false ale părții ruse. Guvernul a oferit ajutor pentru malul stâng, inclusiv propuneri de cumpărare de gaze și colaborarea cu partenerii din Ucraina pentru livrări de cărbune. Cu toate acestea, Tiraspolul a refuzat constant toate ofertele de ajutor umanitar și a condiționat acceptarea asistenței de revizuirea Codului Vamal al Republicii Moldova. „Scopul acestei crize umanitare, provocate de Kremlin pe malul stâng, este generarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației”, a declarat președinta Sandu, evidențiind că Federația Rusă a încercat în repetate rânduri să destabilizeze situația în Republica Moldova și să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni. În ceea ce privește situația energetică pe malul drept, s-a menționat că o parte semnificativă din energie este generată din surse interne, inclusiv din energie regenerabilă. Importurile din România joacă un rol crucial în asigurarea necesarului de energie. Președinta a mulțumit cetățenilor și agenților economici pentru economisirea resurselor și a subliniat că guvernul va oferi compensații de până la 50% pentru cheltuielile agenților economici afectați de creșterea tarifelor. În contextul eforturilor pe termen mediu, s-a subliniat importanța investițiilor în energie regenerabilă și a punerii în funcțiune a liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești, un proiect care trebuie finalizat până la sfârșitul anului. Guvernul va acorda o atenție deosebită re-tehnologizării și eficientizării energetice, inclusiv prin programe de susținere a mediului de afaceri. Președinta Sandu a reiterat angajamentul autorităților de a oferi ajutor cetățenilor de pe malul stâng și a condamnat refuzul Tiraspolului de a accepta asistența. În același timp, a subliniat că Republica Moldova va continua să investească în securitatea sa energetică. "Le mulțumesc oamenilor care au înțeles situația prin care trecem și care au reușit să reducă consumul și vă îndemn în continuare să consumăm foarte judicios", a afirmat președinta. Briefing-ul de presă s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care președinta a răspuns la întrebările jurnaliștilor prezenți. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Există o ușoară expresie de optimism și recunoștință. Președinta își exprimă recunoștința față de cetățenii care au economisit energie și optimism în ceea ce privește găsirea de soluții și îmbunătățirea situației energetice pe termen mediu. De exemplu, \"Vreau să le mulțumesc tuturor cetățenilor... care au auzit apelul autorităților și care economisesc curent\" și discuțiile despre investiții în energie regenerabilă.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există expresii de fericire în discursul președintei, contextul fiind unul serios și grav, legat de criza energetică." }, { "name": "Optimism", "grade": 2, "reason": "Președinta își exprimă speranța că situația energetică se va îmbunătăți pe termen mediu prin investiții în energie regenerabilă și prin conectarea la rețelele de energie de pe malul drept. De exemplu, \"Investițiile în regenerabile sunt importante\" și discuțiile despre licitații și proiecte energetice." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 1, "reason": "Președinta își exprimă recunoștința față de cetățenii care economisesc energie, contribuind la stabilitatea sistemului energetic. De exemplu, \"Vreau să le mulțumesc tuturor cetățenilor... care au auzit apelul autorităților și care economisesc curent\"." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de entuziasm. Tonul este în general serios și preocupat." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Nu este cazul. Subiectul este criza energetică și nu există loc pentru exprimarea sentimentelor de dragoste." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există expresii de bucurie în discurs. Contextul este grav și se concentrează pe o criză umanitară." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Nu există o expresie clară de satisfacție, ci mai degrabă o concentrare pe problemele existente și pe necesitatea găsirii de soluții." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Nu este cazul. Discursul este serios și tratează o temă gravă." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 3, "reason": "Discursul este încărcat de îngrijorare și frustrare față de acțiunile Gazprom și Kremlin, care au provocat o criză umanitară pe malul stâng. Președinta exprimă dezaprobare și critică față de aceste acțiuni, numindu-le \"șantaj energetic\" și acțiuni de destabilizare. De asemenea, există îngrijorare pentru situația cetățenilor de pe malul stâng, care se confruntă cu lipsa căldurii, electricității și apei.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 2, "reason": "Președinta exprimă tristețe și îngrijorare față de situația umanitară de pe malul stâng. De exemplu, \"În secolul nostru, avem oameni care nu au căldură, care nu au electricitate sau apă...\"." }, { "name": "Furie", "grade": 2, "reason": "Există o anumită furie și indignare față de acțiunile Gazprom și Kremlin, exprimate prin acuzații de șantaj energetic și destabilizare. De exemplu, \"Scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin... este generarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației\"." }, { "name": "Frică", "grade": 1, "reason": "Există o ușoară expresie de frică și îngrijorare legată de escaladarea situației și de posibilele consecințe ale crizei energetice. De exemplu, \"...riscăm să cumpărăm la prețuri mai mari\" și \"...aceasta este și o formă de presiune care vine de la Kremlin...\"." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există o expresie clară de dezgust, deși există dezaprobare față de acțiunile Gazprom și Kremlin." }, { "name": "Frustrare", "grade": 3, "reason": "Președinta își exprimă frustrarea față de lipsa de cooperare din partea Tiraspolului și față de refuzul de a accepta ajutorul umanitar. De exemplu, \"Răspunsul Tiraspolului a fost negativ... au refuzat elaborarea acestor soluții\"." }, { "name": "Anxietate", "grade": 2, "reason": "Discursul exprimă o anumită anxietate legată de situația energetică și de impactul acesteia asupra cetățenilor, în special a celor de pe malul stâng. De exemplu, \"...este o situație extrem de complicată pentru acești oameni\"." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 2, "reason": "Președinta își exprimă dezamagirea față de deciziile Gazprom și față de refuzul Tiraspolului de a coopera. De exemplu, \"...au rămas fără răspuns\" și \"...această ofertă a fost refuzată\"." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Nu este cazul. Gelozia nu este relevantă în contextul acestui discurs." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 4, "reason": "O mare parte a discursului este informativă, președinta prezentând situația energetică, acțiunile întreprinse de autorități și contextul geopolitic. De asemenea, discursul are și o componentă persuasivă, președinta încercând să convingă cetățenii să economisească energie și să fie solidari. Există și elemente interogative, în special în sesiunea de întrebări și răspunsuri.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 2, "reason": "Există porțiuni din discurs, în special cele care prezintă date factuale, care sunt neutre din punct de vedere emoțional. De exemplu, enumerarea capacităților de producție a energiei electrice." }, { "name": "Informativ", "grade": 4, "reason": "Președinta oferă multe informații despre situația energetică, despre acțiunile întreprinse de autorități și despre contextul geopolitic. De exemplu, detaliile despre contractul cu Gazprom, despre livrările de gaze și despre ajutorul umanitar oferit." }, { "name": "Interogativ", "grade": 2, "reason": "Există întrebări din partea jurnaliștilor, la care președinta răspunde, ceea ce conferă discursului o componentă interogativă. De exemplu, întrebările despre reluarea livrărilor de gaze și despre vizita lui Krasnoselski la Moscova." }, { "name": "Instructiv", "grade": 1, "reason": "Președinta îndeamnă cetățenii să economisească energie, ceea ce poate fi considerat un element instructiv. De exemplu, \"...vă îndemn în continuare să consumăm foarte judicios\"." }, { "name": "Narațiune", "grade": 1, "reason": "Există o componentă narativă atunci când președinta relatează acțiunile întreprinse de autorități și răspunsurile primite din partea Tiraspolului și Gazprom." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Președinta încearcă să convingă cetățenii să economisească energie, să fie solidari și să înțeleagă gravitatea situației. De exemplu, \"...asta trebuie să facem în continuare\" și \"...facem tot ce putem pentru ca oamenii să poată să treacă mai ușor prin această situație\"." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 3, "reason": "Președinta adoptă o atitudine politicoasă și respectuoasă în discursul său, chiar și atunci când critică acțiunile Gazprom și Kremlin. Folosește un limbaj diplomatic, evitând atacurile personale și concentrându-se pe fapte și argumente. În același timp, exprimă îngrijorare și solidaritate față de cetățenii afectați de criză.", "subcategories": [ { "name": "Politețe", "grade": 4, "reason": "Președinta folosește formule de politețe și un limbaj respectuos pe tot parcursul discursului, inclusiv în răspunsurile la întrebările jurnaliștilor. De exemplu, \"Mulțumesc. Bună ziua.\"" }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de grosolănie în discursul președintei." }, { "name": "Respect", "grade": 3, "reason": "Deși critică aspru acțiunile Gazprom și Kremlin, președinta menține un ton respectuos și diplomatic, evitând atacurile la persoană." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de agresivitate în discursul președintei." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de sarcasm în discurs." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu este cazul. Contextul este serios și nu există loc pentru umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu am identificat elemente de ironie în discurs." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Președinta folosește un limbaj diplomatic și abordează situația cu calm și profesionalism, chiar și atunci când discută despre acțiuni de destabilizare și șantaj energetic. De exemplu, \"...aceasta este și o formă de presiune care vine de la Kremlin...\"" } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discursul abordează direct probleme sociale importante, cum ar fi criza umanitară de pe malul stâng, securitatea energetică a Republicii Moldova și accesul la servicii de bază pentru cetățeni. Președinta pledează pentru justiție socială și susține necesitatea de a ajuta populația afectată de criză. De asemenea, discursul condamnă acțiunile de destabilizare ale Federației Ruse și subliniază importanța solidarității și a unității naționale.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de discurs instigator la ură în discursul președintei." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Președinta folosește un limbaj corect politic, evitând generalizările și stereotipurile. De exemplu, folosește termenul \"malul stâng\" în loc de \"Transnistria\" și se referă la \"așa-numiții lideri\" din regiune." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Președinta subliniază necesitatea de a oferi ajutor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și își exprimă îngrijorarea față de situația umanitară a celor de pe malul stâng." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Diversitatea nu este o temă centrală a discursului, deși se face referire la cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de discriminare în discursul președintei." }, { "name": "Advocacy", "grade": 4, "reason": "Președinta pledează pentru găsirea de soluții la criza energetică, pentru susținerea cetățenilor afectați și pentru asigurarea securității energetice a țării. De exemplu, \"...facem tot ce putem pentru ca oamenii să poată să treacă mai ușor prin această situație\"." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Președinta subliniază inegalitățile dintre cele două maluri ale Nistrului și pledează pentru sprijinirea cetățenilor vulnerabili. De exemplu, \"...haideți să ne întrebăm de ce și din vina cui salariile și pensiile sunt mai mici pe malul stâng decât pe malul drept...\"." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 3, "reason": "Președinta demonstrează sensibilitate culturală prin modul în care se referă la cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului și prin recunoașterea dificultăților cu care se confruntă." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 4, "reason": "Președinta Maia Sandu prezintă o abordare structurată și informată asupra situației energetice din Republica Moldova. Ea detaliază contextul crizei, acțiunile întreprinse de guvern și perspectivele pe termen mediu. Menționează discuțiile cu partenerii din Ucraina și Tiraspol, ofertele de ajutor umanitar și soluțiile propuse pentru asigurarea securității energetice. De asemenea, subliniază importanța economisirii energiei și a investițiilor în surse regenerabile. Prezentarea este factuală, bazată pe date și cifre concrete, precum creșterea capacității regenerabilelor și reducerea consumului la Președinție.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Limbajul utilizat este formal, adecvat contextului unei conferințe de presă oficiale. Președinta se adresează publicului cu respect și prezintă informațiile într-un mod clar și concis." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Maia Sandu demonstrează o bună cunoaștere a situației energetice, prezentând date și cifre concrete, precum și acțiuni concrete întreprinse de guvern." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președinta își asumă rolul de lider, prezentând soluții și îndemnând la acțiune, atât cetățenii, cât și instituțiile publice." }, { "name": "Colaborare", "grade": 3, "reason": "Se menționează colaborarea cu partenerii din Ucraina și discuțiile, deși fără succes, cu Tiraspolul și partenerii de dezvoltare." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Sunt prezentate diverse soluții pentru rezolvarea crizei energetice, precum conectarea la rețelele de pe malul drept, investițiile în regenerabile și eficiența energetică." }, { "name": "Luarea deciziilor", "grade": 3, "reason": "Nu sunt explicitate decizii concrete luate în ședința CSS, dar se prezintă acțiuni și măsuri care sugerează un proces decizional activ." }, { "name": "Inovație", "grade": 2, "reason": "Se menționează investițiile în energie regenerabilă, dar nu sunt detaliate inițiative inovatoare specifice." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Discursul este axat pe criza energetică și soluțiile pentru depășirea acesteia, nu pe dezvoltarea personală. Există un îndemn subtil la reziliență și solidaritate, dar focusul nu este pe acest aspect.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 1, "reason": "Se menționează necesitatea îmbunătățirii proceselor de aprobare a proiectelor, dar în contextul eficienței energetice, nu al dezvoltării personale." }, { "name": "Motivație", "grade": 1, "reason": "Există un îndemn la acțiune pentru economisirea energiei, dar motivația este pragmatică, nu intrinsecă." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Discursul nu are o componentă inspirațională." }, { "name": "Reziliență", "grade": 2, "reason": "Președinta face referire la reziliența cetățenilor Republicii Moldova în fața provocărilor." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de mindfulness în discurs." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Discursul nu este unul reflexiv." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Tema discursului nu este dezvoltarea personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 3, "reason": "Președinta Maia Sandu acuză Gazprom și Kremlinul de încălcarea obligațiilor contractuale și de provocarea unei crize umanitare pe malul stâng. Ea subliniază responsabilitatea acestora pentru situația creată și insistă pe lipsa datoriilor Republicii Moldova față de Gazprom. De asemenea, critică refuzul Tiraspolului de a accepta ajutor umanitar, considerându-l un refuz dictat de Kremlin. Astfel, discursul este marcat de o puternică dimensiune etică, evidențiind principii precum responsabilitatea, onestitatea și corectitudinea.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Președinta insistă pe onestitatea Republicii Moldova în ceea ce privește respectarea contractului cu Gazprom și lipsa datoriilor." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Prin acuzațiile aduse Gazprom și Kremlinului, președinta își apără integritatea Republicii Moldova." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Maia Sandu atribuie responsabilitatea crizei umanitare de pe malul stâng Gazpromului și Kremlinului, subliniind totodată responsabilitatea guvernului de a asigura securitatea energetică a țării." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Situația din Transnistria prezintă o dilemă etică: cum să ajuți populația fără a legitima regimul separatist?" }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Președinta emite judecăți morale clare asupra acțiunilor Gazprom și Kremlinului, calificându-le drept șantaj și provocare a unei crize umanitare." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Președinta subliniază corectitudinea Republicii Moldova în relația cu Gazprom și importanța respectării contractelor." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Prin prezentarea faptelor și a acțiunilor întreprinse, președinta încearcă să își consolideze imaginea de lider demn de încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Comunicarea Maiei Sandu este directă, clară și formală. Ea folosește un limbaj accesibil, dar precis, evitând ambiguitățile. Discursul este structurat logic, prezentând contextul crizei, acțiunile întreprinse și perspectivele de viitor. Deși abordarea este serioasă, există momente în care președinta își exprimă îngrijorarea și frustrarea față de situația creată, ceea ce conferă discursului o notă de autenticitate.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Președinta adresează acuzații directe Gazprom și Kremlinului, fără a folosi eufemisme." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Există puține momente în care comunicarea este indirectă, în general președinta preferând o abordare directă." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Mesajul transmis este clar și concis, fără ambiguități." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Nu există ambiguități în discursul președintei." }, { "name": "Concizie", "grade": 4, "reason": "Deși discursul este relativ lung, informațiile sunt prezentate concis și la obiect." }, { "name": "Elaborat", "grade": 3, "reason": "Președinta oferă detalii și exemple concrete pentru a susține argumentele sale." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Limbajul utilizat este formal, adecvat contextului unei conferințe de presă oficiale." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de informalitate în discurs." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 4, "reason": "Situația energetică descrisă este puternic influențată de contextul regional și cultural. Se face referire la diferențele dintre malul drept și malul stâng al Nistrului, la relația cu Federația Rusă și la dependența energetică istorică. De asemenea, se menționează colaborarea cu partenerii din Ucraina și România, reflectând contextul geopolitic regional. Discursul președintei apelează la solidaritatea cetățenilor moldoveni, evidențiind importanța unității în fața provocărilor.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Discursul reflectă normele culturale ale comunicării oficiale în Republica Moldova." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 5, "reason": "Diferențele dintre malul drept și malul stâng sunt esențiale pentru înțelegerea crizei energetice și a discursului președintei." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu se face referire la tradiții specifice." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu se face referire la obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Nu se abordează tema multiculturalismului." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu se face referire la patrimoniul cultural." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Există un apel subtil la mândria națională prin îndemnul la unitate și solidaritate." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală a discursului este de a informa publicul despre situația energetică critică din Republica Moldova, cauzată de acțiunile Gazprom și Kremlinului. Președinta Maia Sandu își propune să explice contextul crizei, să prezinte măsurile luate de guvern pentru a o atenua și să responsabilizeze Federația Rusă pentru șantajul energetic exercitat. Totodată, discursul urmărește să liniștească populația, asigurând-o de eforturile depuse pentru asigurarea securității energetice a țării și solicitând în continuare sprijinul cetățenilor prin economisirea energiei.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 2, "reason": "Se poate argumenta că prezentarea situației din Transnistria este o tactică de a atrage simpatia publicului și a exercita presiune asupra Tiraspolului." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 3, "reason": "Președinta prezintă o perspectivă clar pro-europeană și critică față de Federația Rusă." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Maia Sandu este președinta Republicii Moldova, ceea ce îi conferă credibilitate în abordarea acestei teme." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 4, "reason": "Intenția de a informa publicul și de a responsabiliza Gazprom este clar exprimată." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Nu există dovezi clare de interpretare inexactă a informațiilor, deși unele afirmații pot fi subiect de dezbatere." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 3, "reason": "Discursul poate fi interpretat și ca o formă de propagandă geopolitică, prin prezentarea Republicii Moldova ca victimă a agresiunii rusești." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Sandu acuză Kremlinul de provocarea unei crize umanitare în Transnistria Președinta Maia Sandu a acuzat marți Kremlinul că folosește energia ca instrument de șantaj și destabilizare, provocând o criză umanitară în regiunea transnistreană. Într-o conferință de presă susținută după ședința Consiliului Suprem de Securitate, Sandu a declarat că Gazprom refuză să livreze gaze naturale malului stâng, în pofida obligațiilor contractuale semnate în 2021. Această decizie a generat o criză umanitară în regiune, unde oamenii se confruntă cu lipsa căldurii, a electricității și a apei. Președinta a subliniat că Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul său și a reiterat faptul că malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum insinuează partea rusă. Sandu a precizat că autoritățile de la Chișinău s-au adresat Tiraspolului încă din noiembrie pentru a discuta situația și a identifica soluții, dar au primit un răspuns negativ. Oferta de ajutor umanitar din partea Chișinăului, dar și a partenerilor de dezvoltare, a fost refuzată de Tiraspol, care a condiționat-o de revizuirea Codului Vamal al Republicii Moldova. Președinta a afirmat că scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin este generarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Ea a menționat că Federația Rusă a întreprins mai multe încercări de destabilizare a situației pe malul drept, implicând regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni. Presiunea exercitată de Kremlin asupra regimului de la Tiraspol are ca scop creșterea cooperării acestuia în acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Sandu a amintit că cetățenii Republicii Moldova au mai trecut prin situații similare, provocate de Federația Rusă, cum ar fi blocada exportului de vinuri și folosirea energiei pe post de șantaj energetic. Ea a făcut apel la unitate, înțelepciune și solidaritate pentru a depăși această criză. ### Guvernul Republicii Moldova caută soluții pentru a atenua impactul crizei energetice Guvernul Republicii Moldova depune eforturi pentru a atenua impactul crizei energetice asupra cetățenilor, în special a celor de pe malul stâng al Nistrului, afectați de decizia Gazprom de a sista livrările de gaze. Executivul s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng și a discutat cu partenerii din Ucraina posibilitatea livrării de cărbune pentru generarea de energie electrică. Aceste oferte au rămas însă fără răspuns din partea Tiraspolului. Chișinăul a propus, de asemenea, transferul pacienților în stare gravă din spitalele de pe malul stâng în cele de pe malul drept, ofertă care a fost refuzată. Accesul ambulanțelor de pe malul drept pe malul stâng, pentru a acorda ajutor persoanelor aflate în nevoie, este, de asemenea, interzis. În ceea ce privește malul drept, aproximativ jumătate din energia electrică este generată din surse interne, inclusiv din energie regenerabilă, care a crescut semnificativ în ultimii ani. Cealaltă parte este importată din România. Guvernul a lansat un apel către cetățeni și agenți economici să economisească energie electrică, pentru a menține prețurile la un nivel cât mai accesibil. Pentru cele 12 localități aflate sub jurisdicția organelor constituționale ale Republicii Moldova, dar conectate la rețelele de pe malul stâng, se întreprind acțiuni pentru a le conecta la rețelele de gaze și electricitate de pe malul drept. Guvernul a anunțat, de asemenea, un program de compensare a cheltuielilor pentru energie electrică, în valoare de 2,9 miliarde de lei, pentru acest sezon. Programul se adresează atât agenților economici, cât și gospodăriilor casnice. Executivul examinează posibilitatea acordării de compensații și pentru agenții economici, în special pentru cei mai afectați de creșterea tarifelor. În cazul gospodăriilor casnice, majoritatea cetățenilor au auzit despre programul de compensare la gaze, electricitate și energie termică. În prezent, 680.000 de gospodării beneficiază de acest program, iar Ministerul analizează și solicitările care nu au fost aprobate anterior. ### Moldova își propune să-și consolideze securitatea energetică pe termen mediu prin investiții în regenerabile și eficiență energetică Guvernul Republicii Moldova își concentrează eforturile pe consolidarea securității energetice pe termen mediu, prin investiții în surse regenerabile și creșterea eficienței energetice. Investițiile în regenerabile sunt considerate importante, iar capacitatea acestora a crescut de la 170 MW în 2021 la 600 MW în 2024. Sunt anunțate licitații pentru o capacitate suplimentară de 165 MW, care se vor încheia în luna martie. Un proiect extrem de important este punerea în funcțiune a liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești, proces care ar trebui finalizat până la sfârșitul anului 2025. Guvernul intenționează să intensifice eforturile de mediatizare a programelor de sprijin energetic, inclusiv prin creșterea valorii voucherelor energetice, destinate în special gospodăriilor vulnerabile. Aceste vouchere au rolul de a ajuta cetățenii să-și optimizeze și să-și reducă cheltuielile pentru energie electrică. În ceea ce privește eficiența energetică, în ultimii ani au fost aprobate mai multe proiecte de anvergură, dar procesele de aprobare sunt considerate stufoase și complicate. Guvernul a fost solicitat să examineze aceste procese și să le simplifice, pentru a reduce perioada de la alocarea banilor până la începerea efectivă a proiectelor. O problemă serioasă pe termen mediu este rezolvarea problemei de echilibrare a sistemului energetic, pentru care guvernul trebuie să identifice soluții. Tarifele la energie electrică pe malul drept sunt considerate înalte, iar criza provocată de Gazprom a contribuit la creșterea acestora. Guvernul are în vedere un mecanism de compensare a cheltuielilor pentru energie electrică, atât pentru agenții economici, cât și pentru gospodăriile casnice. Se are în vedere compensarea a până la 50% din cheltuielile agenților economici, în special a celor mai afectați de creșterea tarifelor. În programele existente și viitoare de susținere a mediului de afaceri se va pune un accent mai mare pe retehnologizare, în vederea optimizării cheltuielilor și a consumului de energie. ## Transcriere Începe conferința de presă a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 14 ianuarie 2025. Doamna președintă, aveți cuvântul. Mulțumesc. Bună ziua. Astăzi, la ședința Consiliului Suprem de Securitate, am discutat despre situația energetică pe malul drept și pe malul stâng, în contextul crizei energetice. Vreau să amintesc că această criză energetică este provocată de decizia concernului Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, în pofida obligațiilor contractuale, contract semnat încă în anul 2021. Gazprom a decis încă în 2022, în mod unilateral, să nu-și onoreze angajamentele față de malul drept, reducând atunci substanțial livrările de gaze naturale. Și de atunci, gazele naturale care au continuat să vină de la Gazprom au mers pe malul stâng. De la 1 ianuarie, așa cum cunoașteți cu toții, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe malul stâng și această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul nostru, avem oameni care nu au căldură, care nu au electricitate sau apă câteva ore pe zi. Deci este o situație extrem de complicată pentru acești oameni. Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru. Despre asta a comunicat personal fostul ministru al energiei, domnul Parlicov, conducerii Gazprom. Deci încă din toamnă, autoritățile de la Chișinău s-au arătat îngrijorate și deschise pentru a găsi o soluție ca să nu se ajungă la această criză umanitară. Cunoaștem cu toții care a fost răspunsul Gazpromului. De asemenea, vreau să repet și cu această ocazie, malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum în mod fals insinuează partea rusă și încearcă să justifice această decizie de a nu furniza în continuare gaze pe malul stâng. Nu există datorii, avem un audit internațional care confirmă acest lucru. Chișinăul s-a adresat Tiraspolului încă din luna noiembrie pentru a discuta situația și pentru a elabora soluții pentru această criză. Răspunsul Tiraspolului a fost negativ. Deci, în mod constant, au refuzat elaborarea acestor soluții și a fost refuzată oferta unui potențial ajutor umanitar și nu doar din partea Chișinăului, și din partea partenerilor de dezvoltare. Trebuie să menționez aici că această ofertă de ajutor umanitar din partea Chișinăului pentru malul stâng a fost condiționată de revizuirea Codului Vamal al Republicii Moldova și alte lucruri total irelevante pentru această situație. Guvernul, așa cum cunoașteți, s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng. Împreună cu partenerii din Ucraina, am discutat posibilitatea livrării de cărbune pentru ca să se genereze energie electrică pentru malul stâng. Toate aceste oferte, până când, au rămas fără răspuns. De asemenea, Chișinăul a spus foarte clar că dacă sunt oameni, pacienți, în stare complicată, aceștia pot fi transferați în spitalele de pe malul drept și această ofertă a fost refuzată. Și în continuare nu este permis nici accesul ambulanțelor de pe malul drept pe malul stâng pentru a ajuta oameni la nevoie. Ca să fie foarte clar, scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este generarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Federația Rusă, în ultimii ani, a întreprins mai multe încercări și acțiuni de destabilizare a situației pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului de orientate pentru a destabiliza situația în Republica Moldova. Nu este pentru prima dată când ne confruntăm cu aceste situații. Cetățenii Republicii Moldova au mai trecut prin asemenea lovituri provocate de Federația Rusă și atunci când ne-am confruntat cu blocada exportului de vinuri și atunci când a fost blocat exportul nostru de fructe către Federația Rusă. Am mai avut situații cu folosirea energiei pe post de șantaj energetic. Am trecut prin toate aceste situații pentru că am fost uniți și am fost înțelepți și am fost solidari și asta trebuie să facem în continuare. Am discutat foarte concret astăzi despre situația curentă pe malul drept și pe malul stâng, asigurarea cu energie electrică. Deci, pe malul drept avem generare aproape la jumătate din surse interne, inclusiv din energie regenerabilă care a crescut semnificativ în ultimii ani, dar unde încă trebuie să facem foarte multe. Și cealaltă parte importantă sunt importurile din România. Vreau să le mulțumesc tuturor cetățenilor, gospodăriilor casnice, dar și agenților economici care au auzit apelul autorităților și care economisesc curent. Cu cât mai mult economisim, cu atât mai bune vor fi prețurile atunci când crește consumul, în special în anumite ore ale zilei, atunci riscăm să cumpărăm la prețuri mai mari. Pentru cele 12 localități care sunt în subordinea organelor constituționale ale Republicii Moldova, dar sunt conectate la rețelele de pe stânga, de pe malul stâng, cunoașteți că se întreprind acțiuni pentru a le conecta la rețelele de gaze de pe malul drept și la rețelele de electricitate de pe malul drept. În cazul conectărilor la electricitate, e nevoie de mai puțin timp, dar și acolo este nevoie de acordul celor de pe malul stâng. În cazul conectării localităților la rețeaua de gaze, acest proces va dura câteva luni, dar este important să facem toate aceste lucruri. Pe termen mediu, pentru că este important să dăm și o perspectivă unde ne mișcăm pe sectorul energetic. Investițiile în regenerabile sunt importante și, cum spuneam mai devreme, din 2021, capacitatea regenerabilelor a crescut de la 170 de MW la 600 în 2024. Este o creștere importantă. Cunoașteți că avem licitații anunțate pentru și care se încheie în luna martie pentru o capacitate de 165 de MW. Și un proiect extrem de important este punerea în funcțiune a liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești. Acest proces trebuie să se încheie sau proiectul trebuie să se încheie până la sfârșitul acestui an și această linie trebuie să devină funcțională în anul 2025. Am discutat despre faptul că guvernul trebuie să facă mai multe eforturi pentru mediatizare și inclusiv pentru creșterea sprijinului sub formă de vouchere energetice. Vouchere care vin să ajute în special gospodăriile vulnerabile să-și optimizeze și să-și reducă cheltuielile pentru energie electrică. Am discutat și despre eficiența energetică. În ultimii ani, am aprobat mai multe proiecte mari de îmbunătățire, deci a creșterii eficienței energetice. Se pare că procesele de aprobare a proiectelor sunt destul de stufoase, complicate și am cerut guvernului să examineze aceste procese și să le simplifice, să reducă perioada de la momentul alocării banilor și până la momentul începerii proiectului propriu-zis, a construcțiilor, pentru ca să putem să beneficiem mai repede de aceste măsuri orientate la creșterea eficienței energetice. Și dacă vorbim de probleme pe termen mediu, avem o problemă serioasă care se numește rezolvarea problemei de echilibrare și aici guvernul trebuie să vină cu soluții. Tarifele cu care sau pe care le achităm pe malul drept sunt înalte, știm acest lucru. Această criză provocată de Gazprom a condus și la creșterea tarifelor la energie electrică pe malul drept. În acest context, vrem să ne asigurăm că și agenții economici și gospodăriile casnice vor trece mai ușor peste această perioadă și problemă complicată. Guvernul are un mecanism prin care va compensa până la 50% cheltuielile agenților economici și aici este vorba de undeva o treime din producători, cei mai afectați de creșterea tarifelor, cei pentru care cheltuielile pentru energie electrică au o pondere mare în costuri. Și înțeleg că în următoarele zile guvernul va oferi mai multe detalii despre acest program. Am discutat despre nevoia de a pune accente mai mari în programele existente deja de susținere a mediului de afaceri, dar și în programele viitoare pe retehnologizare în vederea optimizării cheltuielilor pentru și consumului de energie, dar și a cheltuielilor pentru energie. Deci aici vorbim despre energie regenerabilă. Avem multe exemple pozitive când companii și-au instalat stații de energie regenerabilă și și-au redus costurile semnificativ. Deci urmează să punem un accent mai mare pentru a ajuta diferite industrii să-și optimizeze costurile din contul retehnologizării și reducerii și consumului, dar și a cheltuielilor pentru energie. În cazul gospodăriilor casnice, majoritatea cetățenilor au auzit probabil despre programul de compensare la gaze, electricitate și energie termică. Acum vorbim despre 680.000 de gospodării beneficiare. Înțeleg că ministerul analizează și solicitări care nu au fost, deci anterior aprobate. Vorbim despre un buget destul de mare, de 2,9 miliarde de lei pentru acest sezon, deci sunt resurse mari, dar facem tot ce putem pentru ca oamenii să poată să treacă mai ușor prin această situație. Nu este simplu. Disponibilitatea autorităților Republicii Moldova, autorităților constituționale, este în continuare pentru a oferi ajutoare pentru cetățenii de pe malul stâng. Aceste idei și propuneri se pot materializa doar dacă vor fi acceptate de Tiraspol. Pentru malul drept, trebuie să continuăm, așa cum ziceam, să investim în energie regenerabilă, să investim în eficiența energetică, să optimizăm consumul și repet și cu această și și la sfârșit că le mulțumesc oamenilor care au înțeles situația prin care trecem și care au reușit să reducă consumul și vă îndemn în continuare să consumăm foarte judicios. Mă adresez și instituțiilor publice, conducătorilor acestor instituții, dar și angajaților. Fiecare dintre noi poate să contribuie la faptul ca costurile să nu crească. Noi, la președinție, în nouă luni ale anului 2024, am reușit să reducem consumul de energie electrică cu 12% față de nouă luni în anul 2023 și vom continua să reducem acest consum. Vă mulțumesc și vă rog, dacă aveți întrebări. Vă mulțumim, doamna președintă. Vom lua câteva întrebări de la colegii din presă. TV8, vă rog. Bună ziua. Doamna președintă, mai mulți experți au declarat în zilele acestea că Federația Rusă lucrează după un scenariu și că cel mai probabil, în scurt timp, va relua livrările către regiunea transnistreană. Vă întreb în contextul în care și dumneavoastră ați declarat mai devreme că ei au un scop de a face o criză politică la Chișinău. Este asta mai mult o, deci se încearcă o criză politică și nu este în realitate o criză energetică? Nu este o criză energetică pentru că există trasee alternative prin care gazele pot să vină, așa cum s-a întâmplat în cazul altor țări care la fel primeau gaze rusești pe tronsonul și prin Ucraina. Acum, unele dintre ele primesc același gaz de la Gazprom pe pe alte trasee. Deci există această posibilitate. Gazpromul sau Rusia, mai bine zis, Kremlinul, nu a vrut să-și îndeplinească obligațiile contractuale și, repet, singura miză, singurul obiectiv este ca să creeze o situație de nemulțumire pe malul stâng și pe malul drept, într-o anumită măsură, și să folosească, ca de obicei, energia ca element de destabilizare. Poate fi reluată livrarea? Aveți aceste informații că ei? Nu putem să știm, nu avem nicio comunicare oficială din partea Gazpromului. Noi ținem conducta deschisă, așa cum am zis de fiecare dată. Chișinăul nu reprezintă un impediment pentru tranzitul gazelor spre malul stâng. Vă rugăm, colegii de la TVR. Regiunea transnistreană, așa cum ați spus și dumneavoastră, rămâne într-o situație dificilă din punct de vedere energetic și economic, chiar așa-numiții lideri au recunoscut ieri acest lucru. Iar unii experți spun că oamenii din regiune vor mai rezista acestei situații cel mult o lună. Ați menționat că ați propus de mai multe ori ajutor liderilor, așa-numiților lideri din regiunea transnistreană, dar ați primit refuz. Vă rog să ne spuneți ce va face guvernarea de la Chișinău în continuare pentru acești oameni, cum îi veți ajuta. La fel, vrem să vă întrebăm dacă cunoașteți despre vizita așa-numitului lider, domnului Vadim Krasnoselski, la Moscova. Sunt informații că acesta a trecut chiar prin Aeroportul Internațional Chișinău, dacă aveți ceva informații și dacă ați propus acestuia un dialog aici, la Chișinău. Serviciile pe care le oferim cetățenilor de pe malul drept le putem oferi, suntem gata să le oferim și cetățenilor de pe malul stâng. Am accentuat mai devreme, inclusiv disponibilitatea de a transporta oameni bolnavi, în terapie intensivă, din spitale, acolo unde nu mai sunt condiții, unde nu este căldură, unde nu este curent electric pe tot parcursul zilei sau nopții. Deci sunt lucruri concrete pe care le le oferim și astăzi și dincolo de asta discutăm cu parteneri de dezvoltare, inclusiv posibilitatea identificării unor organizații neguvernamentale internaționale care să meargă cu ajutorul umanitar în regiunea transnistreană, atât timp cât, cum spuneam, există acest acest refuz categoric din partea Tiraspolului de a accepta ajutoarele. Și ca să fie foarte clar, acest refuz nu este al Tiraspolului, acesta este refuzul Kremlinului. Tiraspolul nu decide dacă poate să accepte ajutor sau nu poate să accepte ajutor. E foarte clar că în spatele acestui refuz irațional stă Kremlinul. Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova și aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții. Noi ne dorim cât mai repede oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă și respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât s-o rezolve. Altfel, comunicarea cu regimul de la Tiraspol se face prin instituții guvernamentale stabilite prin lege. Vă rog. Bună ziua, Daniela Andrei, Pro TV. Doamna Sandu, în contextul acestor discuții despre o posibilă reluare a livrărilor de gaze de către Gazprom în partea stângă a Nistrului, vreau să vă întreb, după tot acest șantaj, da, gazul rusesc a fost folosit din nou ca un element de șantaj împotriva Republicii Moldova. Țara noastră mai este gata să accepte acest gaz, chiar și pentru stânga Nistrului, care este tot parte a teritoriului Republicii Moldova și respectiv să accepte electricitatea produsă de centrala din stânga Nistrului, tot din acest gaz gratuit? Aceste gaze naturale nu sunt gratuite. Republica Moldova plătește un preț foarte mare pentru aceste gaze naturale care se livrează gratis, cum zic ei, pe malul stâng și acest preț îl simțim cu toții. Vreau să vorbesc în special de oamenii din stânga Nistrului pentru că ați văzut că mulți dintre locuitori sau unii dintre locuitorii acelor sate care au beneficiat în această perioadă de gaze mai ieftine au zis că nu vor să fie conectați la rețelele de pe malul drept. Și noi suntem obligați și vom continua cu aceste conectări pentru că avem copii la școală, la grădiniță și suntem obligați să le oferim aceste condiții. Dar haideți să ne întrebăm de ce și din vina cui salariile și pensiile sunt mai mici pe malul stâng decât pe malul drept. De ce oamenii s-au pomenit în această capacitate, aproape incapacitate totală de a achita prețurile de piață. Eu sunt foarte conștientă și că și pentru malul drept este greu ca oamenii să plătească prețurile de piață la gaze și la electricitate. Trecem printr-o perioadă complicată la nivel regional și internațional, prețurile sunt foarte mari și noi putem doar să oferim aceste compensații în măsura în care resursele țării ne permit acest lucru. Dar gândiți-vă cine se face vinovat de faptul că oamenii de pe malul stâng au salarii atât de mici și acum și ele, și la cât de mici sunt, sunt puse și ele în pericol, plata acestor salarii și pensii. Deci nu sunt nu sunt gratis aceste gaze. Prețul vine mai devreme sau mai târziu și acest preț îl plătim și noi, cei de pe malul drept, și cei de pe malul stâng. Repet, noi o să permitem ca gazele să ajungă în regiunea transnistreană. Ne dorim această criză umanitară să se încheie cât mai repede, dar vom continua să luăm toate măsurile pentru ca să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova. Foarte puțin s-a făcut pentru a asigura alternative și pentru securitatea energetică în primii 30 de ani ai Republicii Moldova. În ultimii ani am făcut mult, doar că această perioadă a coincis și cu creșterea prețurilor la nivel internațional și respectiv aceste politici de asigurare a securității energetice nu sunt încă pe deplin înțelese. Noi am construit alternative ca să putem să cumpărăm la prețurile cele mai bune pentru cetățenii noștri și să nu putem fi șantajați. Imaginați-vă dacă nu aveam alternativă astăzi pentru malul drept, că toată țara ar fi trecut prin aceeași criză umanitară prin care trece astăzi malul stâng. E foarte rău că malul stâng trece prin această criză umanitară, dar imaginați-vă cu cât mai complicat ar fi fost dacă nu aveam alternative. Mulțumesc. Următoarea întrebare. S scuzați, despre energia electrică, dacă suntem dispuși în continuare să luăm de acolo, în cazul în care livrările vor fi reluate. Deci e o discuție ipotetică. E foarte clar că Gazprom nu vrea să, deci scopul acestei crize a fost inclusiv să genereze o creștere suplimentară a prețurilor la energie electrică și e foarte clar că nu, deci nu vor revizui această decizie. Următoarea întrebare, vă rog. Doamna Sandu, să ne spuneți dacă procurorii au temei să deschidă dosar penal pentru criza umanitară din stânga Nistrului, acolo unde trăiesc peste 300.000 de cetățeni în gheță și care e partea dumneavoastră de vină. Totuși, vorbim de securitatea energetică a țării, pe care dumneavoastră nu ați asigurat-o și de asemenea, dacă și guvernul Recean ar trebui tras la răspundere pentru inacțiunea care a dus la această criză. Gazpromul trebuie tras la răspundere pentru că nu-și îndeplinește obligațiile contractuale. Există un contract semnat în 2021 care se încheie, își încheie perioada de acțiune doar în anul 2026 și în acel contract este scris foarte clar cine și ce responsabilitate are. Republica Moldova s-a obligat să plătească și noi am plătit pentru gaze. Gazprom, unilateral, a încetat livrarea gazelor și din câte înțeleg eu, guvernul examinează posibilitățile pentru ca să ceară socoteală Gazpromului. Dar care este partea dumneavoastră de vină, având în vedere că nu ați asigurat-o? Eu nu am semnat acordul cu Gazprom. Eu nu m-am obligat să furnizez eu gaze naturale. Gazprom s-a obligat să furnizeze gaze naturale. În rest, și eu și colegii mei am întreprins destul de multe acțiuni în ultimii ani pentru a oferi alternative și datorită acestor politici pe care le-am implementat în ultimii ani, astăzi malul drept nu trece prin aceeași criză umanitară majoră prin care trece malul stâng. Dar de ce Moldova nu a prevenit această criză? Pentru că Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale. Colegi, vă rog să ne respectăm. Mersi foarte mult. Să oferim și altora posibilitatea. Deci ultimele două întrebări, de la NewsMaker și, da, vă rog. Deci, în urmă cu câteva zile, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a spus că țara vecină nu va permite nicio cale prin care gazul rusesc să intre în România. Întrebarea noastră este dacă au discutat autoritățile moldovenești cu România posibilul tranzit al gazului rusesc pentru stânga Nistrului prin teritoriul României, în cazul în care Gazprom decide totuși să reia aprovizionarea de-a lungul coridorului transbalcanic. Există o procedură clară. Gazprom s-a sau oricare companie care acționează în numele Gazprom trebuie să rezerve capacitate. Deci în momentul în care se face solicitare pentru a rezerva capacitate, atunci aceste discuții pot avea loc. Până atunci, nu își au rostul. O altă întrebare. Se cunoaște că peste 22.000 de cetățeni din Taraclia au primit compensații din partea fugarului Ilan Șor. Vrem să știm dacă autoritățile au investigat proveniența acestor bani și dacă da, ce măsuri s-au luat. Aceste întrebări trebuie adresate organelor de drept care au mandatul pentru ca să facă asemenea lucruri. Radio Europa Liberă. Doamna Sandu, dumneavoastră ați avut o relație bună cu administrația Biden din Statele Unite, v-ați întâlnit inclusiv cu Joe Biden, Anthony Blinken și alți înalți oficiali. Și în acest context, vrem să știm ce așteptări aveți de la viitoare relație cu administrația Trump. Noi ne dorim să continuăm și să creștem parteneriatul nostru strategic, inclusiv la tema de astăzi, securitatea energetică. Statele Unite ale Americii au ne-au ajutat semnificativ, inclusiv cu resurse pentru proiecte concrete, pentru conectarea, deci pentru energie regenerabilă, pentru conectarea noastră cu piața europeană și avem programe foarte utile în domeniul creșterii competitivității economice pe diferite ramuri. Cunoașteți ramura vitivinicolă, acum încercăm să facem același lucru pentru fructele noastre ca să devenim la fel de, să avem un succes la fel de mare în promovarea fructelor moldovenești pe piețele externe. Avem o colaborare tare importantă pentru noi și vrem să continuăm această colaborare și să să creștem programul. Și ultima întrebare, de la 1 TV. Doamna Sandu, ați spus că guvernul are un mecanism pentru a oferi compensații agenților economici. Să ne spuneți dacă creșterea tarifului la energie electrică ar duce și la scumpirea produselor și ce măsuri se întreprind pentru a fi diminuate acestea. Oferirea acestor compensații către agenții economici are și scopul de a preveni creșterea prețurilor. Pe de o parte, ne dorim să nu sufere competitivitatea agenților economici și pe de altă parte, vrem să prevenim creșterea prețurilor și tocmai de asta vine acest program care să compenseze parțial, cum am zis, până la 50% costurile suplimentare și să ajutăm agenții economici să se să-și implementeze tehnologii mai bune. Deci ceea ce ne dorim noi, o competitivitate mai bună și asta se întâmplă în multe țări și la noi în țară, dar într-o măsură mai mică. Deci energia regenerabilă este o soluție pentru multe companii și dincolo de energie regenerabilă este să investim în tehnologii noi, în echipamente mai eficiente. Deci astea sunt proiecte complementare la acest program, pentru că avem 373, avem multe alte programe prin care statul susține afacerile și iată, prin aceste programe, trebuie să punem mai mult accent pe aceste proiecte de retehnologizare, de optimizare a costurilor de producție. Stimați colegi, vă mulțumesc frumos. Aici, conferința de presă ia sfârșit. O zi bună tuturor. O zi bună. Mulțumesc.