---
title: "Raportul anual EFOR 2025: Criza statului român"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/107951/Raportul-anual-EFOR-2025--Criza-statului-roman
event_date: 2025-01-30T10:30:00+00:00
region: Romania
category: Altele
duration_seconds: 8338
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/107951
publisher: Privesc.Eu
---

# Raportul anual EFOR 2025: Criza statului român

## Comunicat de presă

# Raportul Anual EFOR 2025 Dezvăluie o „Criză a Statului Român”

**București, România** –  Pe 30 ianuarie 2025, la ora 10:30, Expert Forum (EFOR) a lansat raportul său anual pentru 2025, intitulat „Criza statului român”. Evenimentul a avut loc în București și a adunat experți, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile pentru a discuta despre provocările majore cu care se confruntă România în prezent. Raportul EFOR, bazat pe cercetări amănunțite și analize profunde, evidențiază o serie de probleme sistemice care afectează statul român, de la funcționarea instituțiilor până la impactul politic și economic asupra societății.

„Raportul nostru din acest an aduce în prim plan o analiză pertinentă a multiplelor fațete ale crizei cu care se confruntă statul român. De la deficiențele structurale la riscurile generate de polarizarea politică, raportul nostru oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra provocărilor actuale”, a declarat un reprezentant al Expert Forum.

Expert Forum, o organizație neguvernamentală cu o vastă experiență în monitorizarea politicilor publice și a proceselor democratice, și-a propus prin acest raport să ofere o bază solidă pentru dialog și acțiune. Scopul EFOR este de a stimula dezbaterea publică și a promova politici care să îmbunătățească funcționarea statului și să contribuie la o societate mai echitabilă și mai transparentă.

Raportul anual EFOR 2025 a evidențiat, printre altele, o serie de aspecte îngrijorătoare precum:

*   **Erodarea încrederii în instituții:** Scăderea încrederii publice în instituțiile statului, cauzată de corupție, ineficiență și lipsă de transparență.
*   **Polarizarea politică:** Creșterea polarizării politice, care afectează coeziunea socială și capacitatea de a lua decizii în interesul public.
*   **Vulnerabilități economice:** Expunerea la riscuri economice și sociale, cauzate de lipsa investițiilor, de inegalități și de instabilitate.
*   **Shrinking space for civil society:** Restrângerea spațiului pentru societatea civilă și mass-media, esențiale într-o democrație funcțională.

Într-un context global complex și plin de provocări, raportul EFOR 2025 subliniază importanța unei abordări prompte și eficiente pentru a rezolva aceste probleme. „Ne dorim ca acest raport să fie un instrument util pentru factorii de decizie, pentru societatea civilă și pentru cetățeni, în efortul nostru comun de a construi un stat român mai puternic, mai just și mai prosper”, a adăugat un membru al echipei de cercetare a EFOR.

Evenimentul de lansare a inclus și o discuție interactivă, în care participanții au putut adresa întrebări și au oferit propriile perspective asupra temelor abordate. Raportul EFOR 2025 este disponibil pentru a fi consultat public pe site-ul organizației. Înregistrarea audio a evenimentului este disponibilă [aici](link către înregistrarea audio a ședinței).

Expert Forum (EFOR) este o organizație neguvernamentală independentă, fondată în 2009, care activează în domeniul politicilor publice și al bunei guvernări. EFOR este implicată în cercetare, analiză, monitorizare și advocacy, cu scopul de a promova o societate democratică, transparentă și responsabilă.

## Noutăți

### Democrația liberală sub asediu: Polarizare, suveranism și provocările mass-media în România și regiune

București, România - Într-un eveniment organizat de Expert Forum (EFOR), experți și analiști au discutat despre provocările cu care se confruntă democrația liberală în România și în regiune.  Printre temele abordate s-au numărat creșterea polarizării politice, ascensiunea mișcărilor suveraniste și restrângerea spațiului societății civile, inclusiv a mass-media independente.  S-a subliniat faptul că în România, aceste tendințe sunt agravate de deteriorarea calității guvernării și de scăderea calității umane a liderilor politici.  Un punct important al discuției a fost criza mass-media, accentul fiind pus pe faptul că investigațiile jurnalistice relevante sunt realizate în principal de cooperative de jurnaliști care lucrează online, în timp ce mass-media mainstream produce puțin conținut investigativ real.  S-a discutat, de asemenea, despre alegerile din România din noiembrie, care au evidențiat o reacție puternică împotriva clasei politice, și despre alegerile viitoare din Germania, România, Polonia, Republica Moldova și Republica Cehă, care ar putea reflecta tendințe similare.  Invitații au subliniat importanța raportului anual EFOR, care analizează aceste evoluții politice și economice, și au introdus tema principală a discuției cu Peter Pomerantsev, expert în propagandă și dezinformare, care va aborda problema compatibilității dintre libertatea de exprimare și valorile liberale ale democrației, precum și posibilitatea de a combate propaganda prin mijloace neconvenționale.

### Libertatea de exprimare în era digitală: O perspectivă personală asupra propagandei și dezinformării

București, România -  Expertul în propagandă, Peter Pomerantsev, a împărtășit experiența părinților săi, disidenți în Uniunea Sovietică, care au luptat împotriva regimului comunist prin poezie și prin răspândirea literaturii interzise. Pomerantsev a explicat cum principiile pe care părinții săi le considerau fundamentale pentru o societate democratică – libertatea de exprimare, pluralismul media și fluxul transfrontalier de informații – sunt astăzi subminate.  Tatăl său, poet, a fost arestat de KGB în 1978 pentru distribuirea de literatură interzisă, inclusiv operele lui Soljenițîn, Nabokov și Sinyavsky.  Acesta considera libertatea de exprimare ca o formă de rezistență artistică împotriva realismului socialist sovietic.  Pomerantsev a subliniat că, în timp ce părinții săi luptau împotriva cenzurii și pentru accesul la informații, astăzi ne confruntăm cu o abundență de informații, dar și cu o creștere a dezinformării și a manipulării. El a menționat exemplul Mariei Ressa, jurnalistă filipineză și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care a fost ținta unei campanii online de discreditare orchestrată de guvern, sub pretextul libertății de exprimare. Pomerantsev a pus sub semnul întrebării eficiența pieței ideilor în contextul actual, argumentând că tehnologia a schimbat radical peisajul informațional, permițând răspândirea rapidă a dezinformării și a confuziei.  El a sugerat că este nevoie de o regândire a principiilor care au stat la baza luptei pentru democrație în secolul XX, în lumina noilor realități digitale.

### Cum putem recâștiga controlul asupra spațiului online:  Transparență radicală și investiții în spații publice digitale

București, România -  Expertul în dezinformare Peter Pomerantsev a subliniat necesitatea reglementării spațiului online pentru a combate dezinformarea și manipularea.  Acesta a argumentat că simpla reglementare a conținutului nu este suficientă și că trebuie să ne concentrăm asupra sistemelor care amplifică și direcționează informațiile false. Pomerantsev a propus conceptul de "transparență radicală", prin care companiile de social media ar trebui să fie obligate să dezvăluie modul în care funcționează algoritmii lor și cum iau decizii privind conținutul.  Acesta a comparat internetul cu un oraș, în care companiile private dețin controlul asupra spațiilor publice, iar cetățenii sunt expuși la manipulare și dezinformare.  În acest "oraș digital", există mall-uri comerciale (rețelele de socializare axate pe profit) și străzi întunecate (dark web), dar lipsesc spațiile publice precum parcurile, bibliotecile și primăriile, unde cetățenii se pot întâlni și discuta liber.  Pomerantsev a propus investiții în spații publice online, concepute pentru a facilita dezbaterile politice și educația, și a subliniat că cineva trebuie să investească în aceste spații, la fel cum investim în spațiile publice fizice.  În ceea ce privește lupta împotriva dezinformării, Pomerantsev a menționat că verificarea faptelor, deși importantă, nu este suficientă.  Este nevoie de o abordare mai agresivă, care să implice o implicare activă în discursul democratic liberal.  Acesta a subliniat că trebuie să găsim modalități de a combate propaganda, nu doar prin adevăr, ci și prin mijloace mai eficiente, care să țină cont de noile realități digitale.