--- title: "Briefing de presă organizat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/107996/Briefing-de-presa-organizat-de-Ministerul-Justitiei-al-Republicii-Moldova event_date: 2025-01-29T09:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. 31 August 1989 nr. 82, Ministerul Justiției" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 1019 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Briefing de presă organizat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova ## Comunicat de presă # Ministerul Justiției al Republicii Moldova Anunță Măsuri pentru Combaterea Corupției și a Crimei Organizate **CHIȘINĂU, Republica Moldova –** Ministerul Justiției al Republicii Moldova a organizat un briefing de presă pe 29 ianuarie 2025, la ora 09:00, pentru a prezenta concluziile preliminare ale analizelor efectuate privind modalitățile de consolidare a arhitecturii instituționale în lupta împotriva corupției și a crimei organizate. În cadrul briefingului, s-au discutat potențiale reforme menite să îmbunătățească eficiența procuraturii și să consolideze statul de drept. În deschiderea briefingului, Ministra Justiției a subliniat urgența de a aborda formele complexe de criminalitate care afectează securitatea națională, menționând că "Republica Moldova se confruntă cu forme din ce în ce mai complexe de criminalitate, care afectează securitatea națională, în particular corupția, inclusiv cea politică și electorală, cu implicarea grupurilor criminale organizate orientate în destabilizarea statului de drept, trădare de patrie și război hibrid." În cadrul evenimentului, oficialii au evidențiat că structurile actuale de investigație, deși specializate, operează adesea în mod separat, fără o viziune de ansamblu asupra fenomenului criminalității organizate și a corupției politice. În acest sens, s-a menționat că "asociațiile criminale săvârșesc un spectru larg de infracțiuni, de corupție, finanțare ilegală a partidelor politice, spălarea banilor, dezordini în masă, aplicarea violenței, care sunt de competența diferitor organe de urmărire penală, nefiind un organ care să investigheze inclusiv din prisma deținerii unui tablou amplu la tot arealul de infracțiuni comise." Una dintre soluțiile prezentate a fost concentrarea eforturilor de investigare la nivelul secției specializate din cadrul Procuraturii Generale, recent creată în urma reorganizării sistemului procuraturii. Această secție ar urma să preia dosarele complexe de corupție politică și criminalitate organizată. În plus, secția respectivă ar trebui să fie mărită cu personal suplimentar, provenit din procuraturile specializate, cu misiunea de a se concentra exclusiv pe cazurile de corupție majoră și crimă organizată. "Capacitatea procuraturilor specializate de a instrumenta cazuri complexe trebuie fortificată. Doar acest lucru va întări și încrederea publicului în sistemul de justiție," a adăugat Ministra. Ministerul a subliniat că această abordare sistemică este crucială pentru a proteja democrația și statul de drept. Oficialii au menționat că "semnalele privind necesitatea unei abordări mai eficiente în combaterea corupției și crimei organizate sunt tot mai clare", iar datele preliminare arată o scădere a numărului de cauze pornite, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența în acest domeniu. În cadrul briefingului au fost prezentate și modele instituționale ale unor țări care au devenit recent membre ale Uniunii Europene, precum Croația și Albania, unde există instituții cu specializare mixtă anticorupție și crimă organizată. "Avantajele unui model integrat sunt evidente: o mai bună coordonare a investigațiilor, reducerea timpilor de reacție, eficientizarea resurselor administrative, specializarea anchetatorilor și îmbunătățirea colaborării internaționale," a explicat Ministra. Ministerul Justiției a transmis că orice model adoptat nu trebuie să afecteze investigațiile în curs, incluzând angajamentele asumate față de cetățeni. Lupta împotriva corupției și a crimei organizate va continua cu și mai multă determinare, iar statutul procurorilor va rămâne ghidat de standardele în domeniu. Analiza propunerilor și modelelor prezentate vor fi transmise către Parlament pentru discuții, iar guvernul va acorda tot suportul și expertiza necesară. Scopul acestor demersuri este de a crea un cadru mai puternic și mai bine structurat, care să răspundă noilor provocări, asigurând că fiecare caz de corupție și amenințare la securitatea statului să fie investigat rapid, cu profesionalism, iar cei vinovați să fie trași la răspundere. În încheiere, s-a accentuat că aceste măsuri reprezintă nu doar o luptă împotriva corupției și crimei organizate, ci și o luptă pentru viitorul comun al Republicii Moldova. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Există un ușor optimism exprimat de ministră în ceea ce privește găsirea unor soluții pentru combaterea corupției și a crimei organizate. Ministra își exprimă speranța că prin implementarea unor modele internaționale și prin colaborare interinstituțională se va putea îmbunătăți situația. De exemplu, se menționează că \"scopul nostru a fost să identificăm cele mai bune practici pentru lupta anticorupție și contra crimei organizate\", ceea ce sugerează o atitudine pozitivă și orientată spre soluții.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă fericire în mod explicit în discurs." }, { "name": "Optimism", "grade": 2, "reason": "Optimismul este prezent în discurs prin referirea la soluții și modele internaționale care ar putea fi implementate pentru a combate corupția. Se menționează \"oportunitatea de a crea un cadru mai puternic și mai bine structurat\", ceea ce indică o perspectivă optimistă asupra viitorului." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Nu există exprimări de recunoștință în discurs." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Nu se observă entuziasm în discursul ministrei." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Nu este cazul de dragoste în contextul discursului." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă bucurie în discurs." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă satisfacție față de situația actuală, ci mai degrabă o preocupare pentru îmbunătățirea acesteia." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Discursul este serios și nu conține elemente de amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 3, "reason": "Discursul este dominat de îngrijorare și preocupare față de nivelul corupției și crimei organizate din Republica Moldova. Ministra menționează \"forme din ce în ce mai complexe de criminalitate care afectează securitatea națională\", \"scăderea numărului de cauze pornite\" și \"implicarea grupurilor criminale organizate\". Aceste exemple indică o preocupare serioasă și o atitudine negativă față de situația actuală.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Deși există o preocupare evidentă, nu se exprimă tristețe în mod direct." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă furie în discurs." }, { "name": "Frică", "grade": 2, "reason": "Se poate identifica o anumită frică sau îngrijorare cu privire la consecințele corupției și crimei organizate asupra securității naționale. Se menționează că aceste consecințe \"pot fi devastatoare\", ceea ce sugerează o teamă față de impactul negativ al acestor fenomene." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă dezgust în discurs." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Se poate identifica o ușoară frustrare față de ineficiența actuală a sistemului în combaterea corupției, exprimată prin menționarea scăderii numărului de cauze pornite și a lipsei de coordonare între instituții." }, { "name": "Anxietate", "grade": 2, "reason": "Anxietatea este prezentă în discurs prin sublinierea necesității unor abordări mai eficiente și a unor schimbări structurale. Contextul alegerilor parlamentare amplifică această anxietate, deoarece există riscul ca schimbările să nu fie implementate la timp sau să fie afectate de contextul politic." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă explicit dezamagirea, deși există o preocupare față de situația actuală." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Nu este cazul de gelozie în contextul discursului." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 4, "reason": "Discursul este preponderent informativ, ministrul justiției prezentând concluziile unor cercetări, exemple internaționale și propuneri de soluții. Se oferă detalii despre necesitatea consolidării arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției. De asemenea, discursul are și o componentă persuasivă, ministrul încercând să convingă de necesitatea schimbărilor propuse.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 2, "reason": "Deși prezintă informații și propuneri, discursul are o încărcătură emoțională dată de gravitatea subiectului abordat." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Ministrul justiției prezintă informații concrete despre situația corupției și a crimei organizate, precum și despre modele internaționale de combatere a acestora. Se oferă date și exemple concrete, ceea ce face ca discursul să fie foarte informativ." }, { "name": "Interogativ", "grade": 2, "reason": "Partea interogativă este prezentă în discurs doar în secțiunea de întrebări și răspunsuri de la final." }, { "name": "Instructiv", "grade": 1, "reason": "Discursul are o componentă instructivă prin prezentarea soluțiilor propuse, dar accentul principal este pus pe informare și convingere." }, { "name": "Narațiune", "grade": 0, "reason": "Nu se observă elemente de narațiune în discurs." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Ministrul încearcă să convingă audiența de necesitatea schimbărilor propuse, argumentând cu date și exemple concrete. Se apelează la logica și rațiunea pentru a susține ideile prezentate." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Discursul este unul politicos și respectuos, ministrul adresându-se \"stimaților reprezentanți ai mass-media\" și \"stimați cetățeni\". Se menține un ton diplomatic pe tot parcursul discursului, chiar și în răspunsurile la întrebările jurnaliștilor. Nu există elemente de grosolănie, sarcasm sau ironie.", "subcategories": [ { "name": "Politețe", "grade": 5, "reason": "Ministrul folosește formule de adresare politicoase și un limbaj respectuos pe tot parcursul discursului." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de grosolănie în discurs." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Ministrul manifestă respect față de audiență și față de instituțiile menționate." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de agresivitate în discurs." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește sarcasmul în discurs." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de umor în discurs." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește ironia în discurs." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Ministrul abordează un subiect sensibil cu diplomație, evitând acuzațiile directe și concentrându-se pe prezentarea soluțiilor." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discursul abordează probleme sociale importante, precum corupția, crima organizată și necesitatea reformării sistemului judiciar. Se menționează necesitatea unei abordări sistemice și a unor soluții eficiente pentru combaterea corupției și a crimei organizate. Se subliniază importanța consolidării instituțiilor responsabile și a creșterii încrederii publicului în sistemul de justiție.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de discurs instigator la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 4, "reason": "Discursul este formulat cu atenție la corectitudinea politică, evitând generalizările și acuzațiile directe." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Nu se discută explicit despre inclusivitate în acest discurs." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Nu se discută explicit despre diversitate în acest discurs." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de discriminare în discurs." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Ministrul pledează pentru reformarea sistemului judiciar și combaterea corupției, propunând soluții concrete și argumentând necesitatea acestora." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Discursul se concentrează pe justiția socială prin abordarea problemelor corupției și a crimei organizate, care afectează întreaga societate." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Nu se discută explicit despre sensibilitatea culturală în acest discurs." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 4, "reason": "Discursul doamnei ministru al justiției este unul clar profesional, axat pe soluționarea problemelor din sistemul judiciar, în special în combaterea corupției și a crimei organizate. Sunt menționate exemple concrete, cum ar fi cazul celor 40 de funcționari ASP și al funcționarilor din Parlament și Poliția de Frontieră, acuzați de trădare de patrie. Se propun soluții concrete: consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției, eficientizarea procuraturilor specializate, concentrarea eforturilor de investigare la nivelul secției specializate din cadrul Procuraturii Generale, mărirea personalului cu angajați din procuraturile specializate și preluarea de modele internaționale, cum ar fi cele din Croația și Albania. Se menționează necesitatea unor intervenții legale în structura internă a procuraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Procurorilor. Toate acestea indică un discurs structurat, bazat pe fapte și orientat spre rezultate.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Doamna ministru demonstrează profesionalism prin prezentarea structurată a problemei, prin utilizarea unui limbaj specific domeniului juridic și prin propunerea de soluții concrete, bazate pe exemple și modele internaționale." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Discursul denotă o bună cunoaștere a sistemului judiciar și a provocărilor actuale în combaterea corupției și crimei organizate. Doamna ministru prezintă date și exemple concrete, precum și soluții bazate pe bune practici internaționale." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Doamna ministru își asumă rolul de lider în reformarea sistemului judiciar, propunând soluții și inițiind discuții cu Parlamentul și alte părți interesate. Se observă dorința de a îmbunătăți sistemul și de a-l face mai eficient." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Doamna ministru subliniază importanța colaborării cu Parlamentul, societatea civilă, procuratură și instituții internaționale pentru implementarea soluțiilor propuse." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este axat pe identificarea și propunerea de soluții pentru rezolvarea problemelor din sistemul judiciar legate de combaterea corupției și a crimei organizate." }, { "name": "Luarea deciziilor", "grade": 3, "reason": "Deși sunt propuse soluții concrete, procesul decizional este încă în fază incipientă, necesitând discuții cu Parlamentul și alte părți interesate." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Se propun modele noi, inspirate din experiența altor țări, ceea ce denotă o deschidere spre inovație în sistemul judiciar." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discursul este axat pe aspecte profesionale și instituționale, nu pe dezvoltarea personală.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discursul este puternic ancorat în valori etice și morale, subliniind importanța combaterii corupției și a crimei organizate pentru securitatea națională și statul de drept. Se face referire la valori precum onestitate, integritate și responsabilitate, implicit prin condamnarea actelor de corupție și trădare de patrie.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Prin condamnarea actelor de corupție, discursul promovează implicit valoarea onestității." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Combaterea corupției și a crimei organizate este direct legată de integritatea instituțiilor statului, aspect subliniat în discurs." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Doamna ministru își asumă responsabilitatea de a propune soluții și de a iniția reforme în sistemul judiciar." }, { "name": "Dileme etice", "grade": 0, "reason": "Nu sunt abordate dileme etice specifice." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Discursul conține judecăți morale implicite, prin condamnarea actelor de corupție și a crimei organizate." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Se subliniază necesitatea unui sistem judiciar corect și eficient, capabil să combată corupția și crima organizată." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Prin propunerea de soluții concrete și prin angajamentul de a continua lupta împotriva corupției, doamna ministru încearcă să inspire încredere în sistemul judiciar." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Stilul de comunicare este formal, specific unui discurs oficial. Doamna ministru utilizează un limbaj clar, structurat, cu termeni juridici, dar accesibil publicului larg. Informațiile sunt prezentate concis și direct, fără ambiguități. Se observă o elaborare atentă a discursului, cu exemple concrete și argumente solide.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Mesajul este transmis direct, fără ocolișuri, doamna ministru prezentând clar problema și soluțiile propuse." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Nu se utilizează un stil indirect de comunicare, cu excepția citării unor rapoarte internaționale." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Discursul este clar și ușor de înțeles, chiar dacă utilizează termeni juridici." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Nu există ambiguități în discurs." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Deși discursul este structurat și la obiect, există anumite pasaje mai elaborate, cu detalii suplimentare." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Discursul este bine elaborat, cu argumente și exemple concrete, prezentate într-o manieră structurată." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este formal, adecvat contextului unui briefing de presă organizat de Ministerul Justiției." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu se utilizează un stil informal de comunicare." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Discursul face referire la contextul Republicii Moldova, la provocările specifice cu care se confruntă țara în combaterea corupției și crimei organizate. Sunt menționate și exemple concrete din realitatea națională, cum ar fi cazul funcționarilor ASP. De asemenea, se face referire la modele instituționale din alte țări, membre sau candidate la UE, ceea ce denotă o deschidere spre integrarea europeană și adaptarea la normele și standardele europene.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 1, "reason": "Nu se face referire explicită la norme culturale specifice." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu se aplică." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Implicit, discursul exprimă o dorință de a proteja democrația și statul de drept în Republica Moldova." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 3, "reason": "Intenția principală a discursului este de a informa publicul despre necesitatea reformării sistemului judiciar și de a prezenta soluții concrete pentru combaterea corupției și a crimei organizate. Se încearcă, de asemenea, să se inspire încredere în capacitatea autorităților de a gestiona aceste probleme și de a proteja securitatea națională. Există o ușoară tentă de a justifica necesitatea acestor schimbări prin exemple concrete de corupție și prin referințe la rapoarte internaționale.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 1, "reason": "Nu se observă utilizarea unor tactici manipulative evidente, deși există o selecție a informațiilor prezentate, în scopul de a susține argumentele." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 2, "reason": "Discursul este prezentat din perspectiva Ministerului Justiției, ceea ce poate induce o anumită părtinire." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Sursa este credibilă, fiind vorba de un discurs oficial al ministrului justiției, bazat pe date și exemple concrete." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 3, "reason": "Intenția este clară: reformarea sistemului judiciar pentru a combate corupția și crima organizată. Motivul este protejarea democrației și a statului de drept." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Nu se constată interpretări inexacte." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 1, "reason": "Deși se menționează influența Federației Ruse într-un caz de corupție, nu se poate considera că discursul conține propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Ministerul Justiției propune consolidarea luptei anticorupție printr-o nouă arhitectură instituțională Chișinău - Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat astăzi necesitatea consolidării arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției. Declarația vine în urma recomandării Consiliului Suprem de Securitate din 20 noiembrie. Ministrul a subliniat complexitatea crescândă a criminalității, inclusiv corupția politică și electorală, destabilizarea statului de drept, trădarea de patrie și războiul hibrid, ca amenințări la adresa securității naționale. Un punct critic evidențiat a fost lipsa unui organ de urmărire penală cu o viziune de ansamblu asupra fenomenului criminalității organizate și a corupției politice. În prezent, procuraturile specializate investighează infracțiunile preponderent separat, ceea ce îngreunează deținerea unui tablou complet al infracțiunilor comise. Această abordare fragmentată împiedică o reacție eficientă și fermă din partea autorităților. Ministerul Justiției explorează modele internaționale și consultă reprezentanții sistemului procuraturii, Parlamentului și societății civile pentru a identifica soluții integrate și adaptate la provocările actuale. ### Procuraturile specializate lucrează izolat, afectând lupta împotriva corupției și crimei organizate Chișinău - Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a criticat astăzi abordarea fragmentată a procuraturilor specializate în investigarea infracțiunilor de corupție și crimă organizată. Potrivit ministrului, aceste procuraturi lucrează preponderent separat, fără o viziune de ansamblu asupra fenomenului criminalității organizate și a corupției politice. Această lipsă de coordonare afectează procesul de colectare a probelor și împiedică o reacție imediată și fermă din partea autorităților. Datele preliminare colectate atestă o scădere a numărului de cauze pornite, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența în acest domeniu. Ministrul a subliniat necesitatea fortificării capacității procuraturilor specializate de a instrumenta cazuri complexe, pentru a întări încrederea publicului în sistemul de justiție. Se are în vedere identificarea unor soluții pentru o mai bună coordonare a investigațiilor și o abordare mai eficientă în combaterea corupției și a crimei organizate. ### Ministerul Justiției analizează soluții pentru eficientizarea luptei anticorupție, inclusiv fuzionarea procuraturilor specializate Chișinău - Ministerul Justiției a prezentat astăzi o serie de soluții pentru eficientizarea procuraturilor specializate în combaterea corupției și a crimei organizate. În ultimele 10 zile, Ministerul a analizat diverse modele și practici, inclusiv concentrarea eforturilor de investigare la nivelul unei secții specializate din cadrul Procuraturii Generale. Această secție ar prelua dosarele complexe de corupție politică și criminalitate organizată, permițând prioritizarea și monitorizarea progreselor. O altă soluție propusă este mărirea personalului secției pentru combaterea corupției și spălării banilor din cadrul Procuraturii Generale, recent creată în urma reorganizării sistemului procuraturii. Aceasta ar urma să se concentreze pe cazurile de corupție majoră și crimă organizată, selectate în baza unor criterii specifice. Ministerul a analizat și modele instituționale din alte țări, precum Croația (USKOK) și Albania (SPAK), unde există procuraturi specializate cu competențe mixte anticorupție și crimă organizată. Aplicarea unui astfel de model în Republica Moldova ar putea însemna fuzionarea procuraturilor specializate într-o singură instituție cu două subdiviziuni. Orice model adoptat va trebui să asigure continuitatea investigațiilor în curs și să nu afecteze angajamentele față de cetățeni. Propunerile vor fi transmise Parlamentului pentru discuții, Guvernul asigurând suportul și expertiza necesară. ## Transcriere Doamnelor și domnilor, stimați reprezentanți ai presei, bună dimineața. Bine ați venit la briefingul de presă susținut de ministra justiției, Veronica Mihailov Moraru. Doamna ministră, aveți cuvântul. Bună dimineața. Stimați reprezentanți ai mass-media, stimați cetățeni. Urmarea recomandării Consiliului Suprem de Securitate din 20 noiembrie privind consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției, vă aduc la cunoștință câteva din concluziile stabilite de Ministerul Justiției ca rezultat al cercetării câtorva modele internaționale. Dar și ca rezultat al discuțiilor avute cu reprezentanții sistemului procuraturii, Parlamentului și societății civile. Republica Moldova se confruntă cu forme din ce în ce mai complexe de criminalitate care afectează securitatea națională, în particular corupția, inclusiv cea politică și electorală. Cu implicarea grupurilor criminale organizate orientate în destabilizarea statului de drept, trădarea de patrie, război hibrid. Aceste amenințări s-au manifestat inclusiv în recentele scrutinii electorale prin utilizarea ilegală a fluxurilor financiare și implicarea unui număr semnificativ mare de persoane în acte de corupție. Aceste asociațiile criminale s-a constatat că săvârșesc un spectru larg de infracțiuni de corupție, finanțare ilegală a partidelor politice, spălarea banilor. De asemenea, dezordini în masă, aplicarea violenței, care sunt de competența diferitor organe de urmărire penală. Nefind un organ care să investigheze inclusiv din prin prisma deținerii unui tablou amplu la tot arealul de infracțiuni comise. De aceea este imperativ ca Republica Moldova să aibă un răspuns integrat, adaptat la nivelul provocărilor pentru a putea să ne protejăm democrația și statul de drept. Semnalele privind necesitatea unei abordări mai eficiente în combaterea corupției și crimei organizate sunt tot mai clare. Datele preliminare colectate atestă o scădere a numărului de cauze pornite, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența în acest domeniu. În prezent, procuraturile specializate investighează infracțiunile preponderent în mod separat, fără a avea o viziune de ansamblu asupra fenomenului criminalității organizate și corupției politice. Ni s-a confirmat faptul între pătrunderii corupției politice cu criminalitatea organizată și faptul că investigarea nu poate să meargă pe două canale separate. Pentru că asta de fapt pune în pericol procesul de colectare a probelor și posibilitatea de a se veni cu o reacție imediată și fermă din partea autorităților. Capacitatea procuraturilor specializate de a instrumenta cazuri complexe trebuie fortificată. Doar acest lucru va întări și încrederea publicului în sistemul de justiție. Menționez faptul că conexiunea între crima organizată și corupție este recunoscută și la nivel internațional și reiese inclusiv din unele acte ale Uniunii Europene. Conform cărora, citez: „Grupurile infracționale organizate își folosesc profiturile ilegale pentru a se infiltra în economia legală și în instituțiile publice, inclusiv prin corupție”. Corupția este o amenințare cheie care trebuie abordată în lupta împotriva criminalității grave și organizate. Aproape 60% din grupurile infracționale raportate sunt implicate în acte de corupție, citat dintr-un raport Europol. Stimați cetățeni, cu toții am fost alarmați de cazul celor 40 de funcționari din cadrul Agenției Servicii Publice, cercetați precum că ar fi primit bani din Federația Rusă pentru a-și vinde votul și având acces la registrele de stat. Sau de cazul a doi funcționari din cadrul Parlamentului și Poliția de Frontieră, acuzați de trădare de patrie și complot. Aceste cazuri demonstrează scopul motivației materiale, obținere de avantaje și ale căror consecințe pot fi devastatoare pentru securitatea statului nostru. Ministerul Justiției, în ultimele 10 zile, a pornit de la identificarea soluțiilor de eficientizare a procuraturilor specializate în formula de astăzi. Model care nu asigură totuși o coordonare optimă și împiedică schimbul mai eficient de date. Scopul nostru a fost să identificăm cele mai bune practici pentru lupta anticorupție și contra crimei organizate, iar acest lucru necesită o abordare sistemică. Pe termen scurt, una din primele soluții constatate care ar consolida activitatea organelor responsabile de combaterea corupției și a fost discutată și preliminar cu reprezentanții Procuraturii Generale. Ține de concentrarea eforturilor de investigare la nivelul secției specializate din cadrul Procuraturii Generale care să preia în examinare dosarele complexe de corupție politică și criminalitate organizată. Acest fapt va permite prioritizarea și monitorizarea progreselor. Totodată, ca o altă soluție, dar și o soluție de continuare, ar fi ca această secție, de altfel recent creată urmare a reorganizării sistemului procuraturii generale și mă refer la Secția pentru combaterea corupției și spălarea banilor. Să fie mărită cu personal adițional din cadrul procuraturilor specializate cu misiunea de a se focusa doar pe cazurile de corupție majoră și crimă organizată selectată în baza unor criterii. Această soluție ar coagula eforturile mai calitativ și mai operativ din partea organelor de urmărire penală. Desigur, aceste modificări ar însemna și anumite intervenții legale în structura internă a procuraturii, inclusiv cu aprobarea Consiliului Superior al Procurorilor. Totodată, s-au identificat și câteva modele instituționale ale țărilor mici care recent au devenit membre ale Uniunii Europene, respectiv candidate pe același parcurs ca și Republica Moldova. Care ar putea fi aplicate și în țara noastră și raportat la numărul populației și numărul dosarelor penale având în gestiune. Prin care coordonarea investigațiilor pe aceste domenii să se facă dintr-un singur punct. Respectiv sunt instituții cu specializare mixtă, anticorupție și crimă organizată. Un model în acest sens îl prezintă Croația, care are o singură procuratură specializată numită USKOK. Un alt model similar este cel al Albaniei, structură specializată pentru combaterea corupției și criminalității organizate numită SPAK. Parcursul instituției este similar cu cel actual din Republica Moldova, inclusiv prin parcurgerea exercițiului de evaluare externă. Competența acestor procuraturi este definită prin lege, prin corespondență inclusiv cu competența judecătoriei anticorupție și pentru combaterea criminalității organizate existentă și în Albania. Elemente similare de organizare și concentrare a eforturilor de urmărire penală și acționare integrală sunt atestate și la DNA din România sau la Procuratura Antimafia din Italia. Avantajele unui model integrat sunt evidente: o mai bună coordonare a investigațiilor, reducerea timpilor de reacție, eficientizarea resurselor administrative. Specializarea anchetatorilor și îmbunătățirea colaborării internaționale. Nu în ultimul rând, va permite concentrarea investițiilor în modernizarea echipamentelor de investigație, specializarea și lucrul în echipă. Și o mai bună activitate din punct de vedere a managementului și monitorizarea cauzelor în mod centralizat. De asemenea, consolidarea instituțională ar permite creșterea eficienței examinării cauzelor cu până la 15%. Aplicarea acestui model în Republica Moldova ar însemna fuziunea, fuzionarea procuraturilor specializate într-o singură instituție cu două subdiviziuni, două domenii de competență: anticorupție și crimă organizată. Această tranziție eventual s-ar face fără întreruperi, cu transferul tuturor procurorilor, cu continuarea activității acestora și menținerea dosarelor aflate în investigare. Dosarele aflate pendinte pe rolul procuraturilor. Vreau să accentuez că competența Procuraturii Anticorupție este rezultatul evaluării din partea unor instituții internaționale și asta nu se va schimba, chiar dacă organizarea instituțională poate fi diferită. În ceea ce privește PCCOCS, pentru a putea obține concentrarea necesară la noile dimensiuni ale criminalității organizate, trebuie să se considere în viitor și posibilitatea de reducere a competenței pe unele categorii de infracțiuni minore sau cu o frecvență redusă către alte procuraturi teritoriale. Acest ultim model la care m-am oprit înseamnă și anumite modificări de legislație, evaluări adiționale a impactului, dar și pregătirea minuțioasă a procesului de implementare. Menționăm că orice model nu s-ar adopta de, inclusiv de reorganizare instituțională, nu trebuie să afecteze investigațiile în curs, inclusiv angajamentele noastre față de cetățeni. Lupta împotriva corupției, dar și a crimei organizate va continua cu și mai multă determinare. Înțelegem că statutul procurorilor este ghidat de anumite standarde în domeniu și în această linie activitatea procurorilor pe cazurile aflate în gestiune va continua. Va fi necesar a se ține cont că modificările aduse serviciului de urmărire penală și sistemului judiciar ar putea fi efectuate astfel încât să nu se provoace anumite probleme în ceea ce privește administrarea justiției și tratamentul procurorilor care au fost inițiat inițial responsabili. Orice schimbare majoră operată urmărește ca instituțiile să fie mai eficiente, să fie în deplină concordanță cu angajamentele noastre anterioare, inclusiv cu angajamentul de creare a instanței anticorupție. Respectiv, toate angajamentele Republicii Moldova pe partea de justiție vor continua la fel ca și procedurile de vetting. Vreau să subliniez că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate națională și întărirea procuraturilor specializate cu capacitate adițională de a instrumenta cazuri complexe sunt esențiale pentru ca întreg lanț anticorupție să funcționeze corect. Analiza propunerilor și modelelor pe care le-am menționat vor fi transmise către Parlament pentru discuții. De asemenea, guvernul va acorda tot suportul și expertiza necesară în cadrul procedurilor parlamentare și a deciziilor ce urmează a fi luate pe marginea acestui subiect. Desigur, cu consultarea plenară a tuturor părților interesate, în special a sistemului procuraturii. Accentuez faptul că la fiecare din soluțiile propuse au fost sesizate și potențialele riscuri, având în vedere contextul actual mai puțin favorabil unor schimbări de acest tip. Fapt care urmează a fi analizat suplimentar, cu atenție pe platforma parlamentară, discutate cu reprezentanții procuraturii și respectiv gestionate în mod corespunzător. Totodată, vreau să vin cu un îndemn către procurori că suntem împreună în acest proces de discuții și transformări pe mai multe paliere. Având cu toții responsabilitatea în fața cetățenilor și a legii. De fapt, în final, ceea ce vreau să accentuez este că suntem în fața unei oportunități de a crea un cadru mai puternic și mai bine structurat care să răspundă noilor provocări. Vrem ca fiecare caz de corupție, de amenințare la securitatea statului să fie investigat rapid și profesionalism, iar cei vinovați să fie trași la răspundere. Aceasta nu este doar o luptă împotriva corupției și crimei organizate, ci o luptă pentru viitorul nostru comun. Vă mulțumesc pentru atenție. Stimați jurnaliști, dacă aveți întrebări, vă rog să le precizați. Ministra va răspunde la două dintre ele. TV Moldova. Doamna ministru, ați vorbit despre o soluție pe termen scurt, preluarea eforturilor de investigare de către Procuratura Generală. Ați spus că deja este creată o secție. Totuși, vreau să ne explicați în ce constă această soluție, dacă cumva se va, se vor reduce atribuțiile acestor două procuraturi. Și cum vor fi numiți angajații acestei secții din cadrul Procuraturii Generale, vor fi transferați sau numiți prin concurs? Deci, această secție care este foarte recent creată sau să spunem așa, adoptată urmare a ordinului aprobat de către procurorul general în contextul reorganizării sistemului procuraturii are un număr redus de persoane, patru-cinci persoane. Se numește Secția combaterea corupției și spălarea banilor. Respectiv, prima din soluțiile pe care le-am luat în considerație ar fi ca anume la nivelul acestei secții să fie preluate anumite dosare de corupție politică și crimă organizată care sunt mai complexe și necesită o abordare prioritizată de către procurorii din acest din această secție. Evident, aceasta ar însemna un volum de muncă adițional și în continuarea acestei soluții, în discuții cu reprezentanții Procuraturii Generale, ar fi necesară și extinderea personalului din această secție, inclusiv prin posibilitatea transferului, detașării sau ceea ce ar însemna, de exemplu, suplinirea cu a cinci procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție, a cinci procurori din cadrul Procuraturii PCCOCS pentru examinarea dosarelor respective. Contează ca Procuratura Generală să identifice volumul, să facă o estimare a numărului respectiv de dosare și o estimare a volumului de sarcinii de muncă. Dar și dacă vom merge pe ideea fuzionării acestor două instituții, ce riscuri avem și mai ales fiindcă în acest an avem și alegeri parlamentare, iar riscurile sunt destul de mari. Dar vreau să ni le enumerați și dumneavoastră. În primul rând, depinde de detaliile tehnice care, dacă se va decide preluarea acestui model, depinde de detaliile tehnice care vor fi conținute în acest eventual proiect de lege. Și cât de clar vor fi etapizați pașii de implementare a acestui model, pașii mă refer în special în timp, în calendar de timp. Astfel încât, așa cum ați menționat, avem, luăm în considerație contextul în care se află acum Republica Moldova și faptul că în toamna anului curent urmează să aibă alegeri parlamentare. O astfel de schimbare ar însemna că implementarea ar trebui să fie făcută cu maximă atenție pentru ca să fie, să se finalizeze înainte de alegerile parlamentare, fie să se ia în considerație alte modalități de tranziție. Dar e posibil, e legal, iată, până în toamnă să avem o asemenea schimbare? Dacă, după cum am spus, o soluție a fuzionării în viziunea Ministerului Justiției, în cazul în care urmare a consultărilor pe platforma Parlamentului și luarea în considerație și a poziției procuraturii ar fi considerată o soluție optimă, atunci ar trebui să fie prevăzută o modalitate cât mai ușoară de tranziție. Astfel încât să se asigure continuitatea activității procurorilor și pe în special investigarea pe cauzele pendinte. Dar cum va rămâne cu șefii acestor două instituții specializate? Acestea sunt detalii care vor trebui să fie discutate în pe platforma Parlamentului. Mulțumesc. Când vor fi transmise aceste propuneri către Parlament pentru examinare? Pe parcursul zilei de astăzi. Vă mulțumim pentru atenție. O zi bună să aveți. Mulțumesc. La revedere. La revedere.