---
title: "Conferință de presă susținută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președintele României, Nicușor Dan"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109052/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-Presedinta-Republicii-Moldova--Maia-Sandu--si-Presedintele-Romaniei--Nicusor-Dan
event_date: 2025-06-10T15:10:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 154, Președinția Republicii Moldova"
region: All
category: Conferințe
duration_seconds: 1630
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președintele României, Nicușor Dan

## Comunicat de presă

## Președinții Maia Sandu și Nicușor Dan subliniază unitatea în fața provocărilor regionale și sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova

**Chișinău, 10 iunie 2025** – Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președintele României, Nicușor Dan, au susținut astăzi o conferință de presă comună la Chișinău, în cadrul primei vizite oficiale bilaterale a domnului Dan în calitate de președinte al României. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două state, sprijinul neclintit al României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și răspunsul comun la provocările de securitate din regiune, intensificate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Președinta Maia Sandu și-a început intervenția felicitându-l pe omologul său român pentru victoria în alegerile prezidențiale și a subliniat importanța unui parteneriat ferm și a prieteniei dintre cele două țări. „Mă bucur că în fruntea României avem un partener ferm, un om care respectă Republica Moldova și ne este prieten,” a declarat șefa statului moldovean. Aceasta a adăugat că „astăzi suntem aici pentru că cetățenii noștri și-au adunat vot cu vot, matematic, puterea și au învins în fața unui pericol imens.”

În contextul actual marcat de războiul din Ucraina și de multiple forme de presiune externă, Președinta Sandu a vorbit despre complexitatea amenințărilor. „Acest război nu e doar cu arme, e și un război care ne intoxică mințile și sufletele. Un război al manipulării, al dezinformării, al fricii și dezbinării. Este un atac sistematic asupra democrațiilor, asupra țărilor ca ale noastre care aleg calea libertății,” a afirmat Maia Sandu. Ea a menționat că atât Republica Moldova, cât și România au fost ținta unor atacuri menite să le slăbească și să le dezbine, dar a reafirmat determinarea de a apăra pacea și democrația.

Ambii lideri au reiterat importanța vitală a sprijinului acordat Ucrainei. „Ucraina este scutul nostru și al vostru. Cât Ucraina luptă pentru libertatea sa, noi putem trăi în libertatea noastră,” a subliniat Președinta Sandu, mulțumind României pentru ajutorul consistent oferit țării vecine. S-a evidențiat că o Moldovă care rezistă contribuie la securitatea regională, inclusiv a României și a întregii Europe.

Cooperarea bilaterală a fost un alt punct central al discuțiilor, cu accent pe proiecte concrete menite să aducă beneficii cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Au fost menționate proiectele din domeniul energetic, precum finalizarea liniei electrice Chișinău-Vulcănești și planurile pentru alte două linii (Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș), precum și perspectiva achiziționării de gaze românești din Marea Neagră începând cu 2027 și un posibil contract pentru energie de la Cernavodă. În domeniul infrastructurii, s-a discutat despre construcția și modernizarea podurilor de la Ungheni, Sculeni, Albița și Oancea. De asemenea, s-a subliniat creșterea investițiilor reciproce, cu aproximativ 1700 de companii românești active în Moldova și circa 8000 de firme cu capital moldovenesc operând în România.

Președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat sprijinul total al Bucureștiului pentru parcursul european al Republicii Moldova. „Prezența mea aici este o garanție a continuării sprijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova. Împărtășim același set de valori și împreună avem aceleași aspirații,” a declarat președintele Dan. El a felicitat autoritățile de la Chișinău pentru determinarea în implementarea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, considerând acest proces „o garanție și pentru prosperitate, și pentru o predictibilitate instituțională, și pentru securitatea însăși a Republicii Moldova.” Domnul Dan a menționat și importanța alegerilor din 28 septembrie pentru continuarea direcției europene a țării.

În încheiere, ambii președinți au transmis un mesaj de unitate și încredere în viitorul comun. Președinta Maia Sandu a mulțumit pentru sprijinul constant al României, inclusiv pentru vocea fermă a Bucureștiului în cadrul instituțiilor europene. La rândul său, Președintele Nicușor Dan a subliniat că vizita sa la Chișinău, la început de mandat, este un semnal clar al angajamentului României față de Republica Moldova.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursurile conțin numeroase expresii de optimism privind viitorul european al Moldovei, recunoștință pentru sprijinul reciproc și bucurie pentru parteneriatul consolidat. Accentul pe colaborare și aspirații comune generează un ton general pozitiv.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 3,
        "reason": "Maia Sandu își exprimă bucuria pentru parteneriatul cu România („Mă bucur că în fruntea României avem un partener ferm”), iar Nicușor Dan menționează „o mare bucurie să fiu azi la Chișinău”."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii președinți sunt optimiști cu privire la aderarea Moldovei la UE și la viitorul relațiilor bilaterale. Maia Sandu: „Moldova poate contribui la o Europă mai sigură”. Nicușor Dan: „Sunt foarte optimist că... cetățenii Republicii Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană”."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 4,
        "reason": "Maia Sandu mulțumește repetat României pentru sprijin („Vă mulțumim că ne sprijiniți”, „Pentru asta vă suntem recunoscători”). Nicușor Dan mulțumește pentru dialog și primire."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși tonul este formal, există un sentiment de anticipare pozitivă pentru colaborarea viitoare, în special în ceea ce privește integrarea europeană și proiectele comune, dar nu un entuziasm debordant."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 1,
        "reason": "Termenul nu este folosit explicit, dar referințe precum „relație specială, de suflet” (Nicușor Dan) și „ca frați și surori” (Maia Sandu) sugerează o afecțiune profundă și o legătură strânsă."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 3,
        "reason": "Maia Sandu: „Mă bucur că în fruntea României avem un partener ferm”. Nicușor Dan: „E o mare bucurie să fiu azi la Chișinău”. Emoție exprimată direct."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 3,
        "reason": "Se exprimă satisfacție față de progresele înregistrate în relația bilaterală, proiectele comune și parcursul european al Moldovei."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul conferinței este serios și formal, specific unui eveniment politic de acest nivel; nu există elemente de amuzament."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 3,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente în contextul discuțiilor despre amenințările externe (războiul din Ucraina, ingerințele Rusiei), dificultățile istorice și provocările actuale. Acestea subliniază gravitatea situației regionale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 2,
        "reason": "Maia Sandu evocă tristețea legată de suferințele istorice: „Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată... Părinții și bunicii noștri au fost deportați”."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu este exprimată direct furia, ci mai degrabă o indignare controlată și o condamnare fermă a acțiunilor Rusiei („Rusia a ales războiul și crima împotriva unei națiuni”)."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 3,
        "reason": "Preocuparea și teama sunt evidente în discursul Maiei Sandu despre „pericol imens”, războiul din Ucraina și tacticile Kremlinului („un război al manipulării, al dezinformării, al fricii și dezbinării”)."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există expresii directe de dezgust în discursurile analizate."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 1,
        "reason": "O ușoară frustrare poate fi dedusă din menționarea problemelor persistente, cum ar fi „cozile la vamă ne amintesc că mai avem de lucru” (Maia Sandu)."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 3,
        "reason": "Discuțiile despre război, amenințări constante și nevoia de vigilență („trebuie să rămânem vigilenți”) induc o notă de anxietate cu privire la securitatea și stabilitatea regională."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 1,
        "reason": "O subtilă dezamăgire poate fi percepută în legătură cu „unele voci ale Kremlinului” care încearcă să submineze progresul, dar nu este o emoție dominantă."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun indiciu de gelozie în cadrul conferinței."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 4,
    "reason": "Conferința de presă are un caracter predominant informativ și formal. Discursurile sunt structurate, prezentând fapte, planuri și poziții oficiale, cu o componentă persuasivă legată de direcția europeană și cooperare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "Părți extinse ale discursurilor sunt prezentate într-un ton neutru, factual, specific comunicărilor oficiale despre proiecte, statistici și colaborări."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al conferinței este de a informa publicul despre discuțiile purtate, proiectele bilaterale (energie, infrastructură, vamă), parcursul european al Moldovei și provocările de securitate."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 3,
        "reason": "Sesiunea de întrebări și răspunsuri introduce un caracter interogativ, jurnaliștii solicitând clarificări și detalii pe diverse teme."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 1,
        "reason": "Componenta instructivă este minoră, dar prezentă în explicațiile privind procesul de aderare la UE sau funcționarea anumitor mecanisme de cooperare."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 2,
        "reason": "Maia Sandu utilizează elemente narative pentru a descrie parcursul istoric al Moldovei, luptele pentru independență și democrație, și aspirațiile europene."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Ambii lideri încearcă să convingă audiența de beneficiile integrării europene, de soliditatea parteneriatului Moldova-România și de necesitatea unității în fața amenințărilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Interacțiunea este marcată de un grad înalt de politețe, respect reciproc și diplomație, conform protocolului unor astfel de întâlniri la nivel înalt. Limbajul este formal și atent cântărit.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este constantă, manifestată prin formule de adresare respectuoase („Doamnelor și domnilor”, „Stimată doamnă președintă”, „Stimate domnule președinte”) și un ton general deferent."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie în discursurile sau interacțiunile din cadrul conferinței."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul reciproc între cei doi președinți, precum și față de presă și public, este evident și susținut pe parcursul întregului eveniment."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există agresivitate în interacțiunea dintre vorbitori. Condamnarea agresiunii externe (Rusia) este fermă, dar nu este exprimată într-un mod agresiv personal."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este serios și formal; sarcasmul este absent."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Evenimentul nu conține elemente de umor, menținându-se un registru sobru și oficial."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Ironia nu este prezentă în discursurile analizate."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este un exercițiu de diplomație, cu un limbaj atent ales, mai ales în abordarea subiectelor sensibile precum relația cu Rusia sau problemele de securitate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Conferința abordează teme sociale și politice majore, precum integrarea europeană, democrația, securitatea regională, și lupta împotriva dezinformării. Se promovează unitatea, valorile democratice și sprijinul pentru Ucraina, reflectând o conștientizare a problemelor actuale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu numai că este absent, dar se vorbește explicit împotriva dezbinării și urii („să ne urâm între noi, adică să ne distrugem”)."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul utilizat este în general conform normelor diplomatice și evită termenii ofensatori, încadrându-se în limitele corectitudinii politice."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Se pune accent pe unitate („să fim uniți”), pe apartenența la familia europeană și pe colaborarea între state, promovând o viziune inclusivă."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Tema nu este centrală, dar ideea unei Europe unite, menționată frecvent, implică acceptarea și colaborarea între națiuni diverse."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 2,
        "reason": "Discriminarea este menționată în context istoric de către Maia Sandu („Ni s-a interzis limba”), subliniind nedreptățile trecutului, dar nu ca o problemă actuală generată de vorbitori."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Există un puternic advocacy pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru valorile democratice, suveranitate, și pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Dorința de prosperitate, dezvoltare economică, stat de drept și depășirea nedreptăților istorice sunt elemente care se încadrează în sfera justiției sociale."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 4,
        "reason": "Se manifestă prin recunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural și lingvistic comun dintre România și Republica Moldova, și prin respectul arătat specificităților fiecărei țări."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Conferința de presă este un eveniment oficial între doi șefi de stat (conform audio), axat pe discuții despre relații bilaterale, proiecte comune, securitate regională și integrare europeană. Tonul este formal, iar discuțiile sunt structurate și orientate spre obiective politice și diplomatice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Limbajul folosit este formal, respectuos și adecvat unei întâlniri la nivel înalt. Interacțiunile sunt protocolare, iar subiectele abordate sunt de interes național și internațional. De exemplu, \"Stimate domnule Președinte Nicușor Dan, bine ați venit la Chișinău.\""
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii președinți demonstrează cunoașterea detaliată a dosarelor bilaterale, a provocărilor regionale (războiul din Ucraina, amenințările hibride) și a procesului de integrare europeană. Ei menționează proiecte specifice (linii electrice, poduri) și strategii."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Președinții își asumă rolul de lideri, exprimând viziuni clare pentru țările lor și pentru relația bilaterală. Ei vorbesc despre direcții strategice, cum ar fi aderarea la UE și consolidarea securității. Maia Sandu: \"Azi suntem aici pentru că cetățenii noștri și-au adunat vot cu vot, matematic, puterea și au învins în fața unui pericol imens.\""
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Un accent major este pus pe colaborarea dintre România și Republica Moldova. Se discută despre proiecte comune, sprijin reciproc și o viziune comună pentru viitor. Nicușor Dan: \"Prezența mea aici este o garanție a continuării sprijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova.\""
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Se abordează probleme concrete precum securitatea energetică, infrastructura, cozile la vamă și amenințările hibride, propunându-se soluții și direcții de acțiune comune. De exemplu, discuția despre reducerea timpilor de așteptare la frontieră și digitalizarea."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși conferința este mai mult despre comunicarea deciziilor și a direcțiilor strategice, se reafirmă angajamente și se discută despre implementarea unor proiecte, ceea ce implică decizii luate anterior sau în curs de implementare. Nicușor Dan menționează \"chestiuni concrete\" discutate și angajamente pentru viitor."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 2,
        "reason": "Se menționează adaptarea la noile provocări (război hibrid, dezinformare) și modernizarea (digitalizarea vămilor, proiecte energetice noi), sugerând o deschidere către abordări actualizate, deși inovația nu este tema centrală."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 3,
    "reason": "Accentul este pe dezvoltarea națională și societală, nu individuală. Totuși, teme precum reziliența, motivația și inspirația la nivel de națiune și comunitate sunt prezente și puternic articulate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este centrat pe îmbunătățirea situației în Republica Moldova și România, prin modernizare, integrare europeană și dezvoltare economică. Maia Sandu: \"Vedem modernizarea României în toate domeniile.\""
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 4,
        "reason": "Există un efort de a motiva cetățenii și partenerii să sprijine parcursul european și reformele. Se subliniază importanța unității și a acțiunii comune. Maia Sandu: \"Dar noi rezistăm.\""
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursurile încearcă să inspire speranță și încredere în viitorul european al Republicii Moldova, subliniind beneficiile și importanța acestui parcurs. Maia Sandu: \"Moldova poate contribui la o Europă mai sigură.\""
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema rezilienței este foarte puternică, mai ales în discursul Maiei Sandu, care vorbește despre capacitatea de a rezista la presiuni, amenințări și război hibrid. \"Dar noi rezistăm. Aici în Republica Moldova am câștigat alegerile prezidențiale, am câștigat referendumul.\""
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de mindfulness în sensul clasic. Discuțiile sunt orientate spre acțiune și strategie externă."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Există reflecții asupra trecutului (perioada sovietică, deportările) pentru a sublinia importanța libertății și a democrației în prezent. Maia Sandu: \"Istoria ne-a arătat cu o durere greu de pus în cuvinte ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău.\""
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu se referă la dezvoltarea personală a indivizilor, ci la dezvoltarea națiunilor și a societăților, în contextul aspirațiilor europene și al consolidării democratice."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursurile conțin numeroase referințe la valori democratice, dreptate, lupta împotriva agresiunii și a dezinformării, având o puternică componentă etică și morală, în special în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor hibride.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Ambii președinți încearcă să proiecteze o imagine de onestitate și transparență în abordarea problemelor, vorbind deschis despre amenințări și dificultăți. Credibilitatea este susținută prin referirea la fapte și proiecte concrete."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Se promovează integritatea ca valoare fundamentală în lupta pentru democrație și stat de drept, în contrast cu acțiunile percepute ca imorale ale altor actori. Maia Sandu: \"Un om care respectă Republica Moldova și ne este prieten.\""
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii lideri își exprimă responsabilitatea față de cetățenii lor și față de securitatea regională. Se discută despre responsabilitatea de a apăra democrația și pacea. Maia Sandu: \"Pacea îți poate fi pur și simplu furată într-o noapte... trebuie apărată zi de zi.\""
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 2,
        "reason": "Se abordează implicit dileme etice legate de război, pace, suveranitate și dreptul națiunilor la auto-determinare, în contextul agresiunii rusești și al sprijinului pentru Ucraina."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Se fac judecăți morale clare la adresa agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a tacticilor de război hibrid. Maia Sandu: \"Rusia a ales războiul și crima împotriva unei națiuni.\""
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Se invocă principiul corectitudinii în relațiile internaționale și necesitatea de a sprijini Ucraina, considerată o victimă a unei agresiuni nedrepte. Se subliniază importanța apărării democrației."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Un obiectiv al discursurilor este de a consolida încrederea reciprocă între cele două țări și încrederea partenerilor internaționali. Nicușor Dan: \"Prezența mea aici este o garanție a continuării sprijinului.\""
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul este predominant formal, clar și elaborat, adecvat contextului unei conferințe de presă la nivel prezidențial. Ambii vorbitori își structurează bine mesajele.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 4,
        "reason": "Mesajele principale sunt transmise direct, fără ambiguități majore, mai ales în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, parcursul european și condamnarea agresiunii ruse."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 2,
        "reason": "Anumite nuanțe diplomatice pot fi considerate indirecte, dar mesajul general este direct. De exemplu, referirile la \"unele voci ale Kremlinului\" sunt oarecum indirecte, dar ținta este clară."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii vorbitori se străduiesc să fie clari în exprimare, folosind un limbaj accesibil, deși formal. Argumentele sunt structurate logic și sunt ușor de urmărit."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Există foarte puțină ambiguitate. Intenția este de a transmite mesaje clare și ferme. Răspunsul lui Nicușor Dan despre formarea guvernului arată prudență, dar nu este fundamental ambiguu."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursurile inițiale, în special al Maiei Sandu, sunt elaborate și detaliate. Răspunsurile la întrebări tind spre o mai mare concizie, dar nu este o caracteristică dominantă a întregii conferințe."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursurile, în special cel al Maiei Sandu, sunt elaborate, acoperind o gamă largă de subiecte în detaliu, cu argumente, exemple istorice și proiecții de viitor."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este ridicat, corespunzător unei întâlniri oficiale între șefi de stat. Se folosesc formule de adresare protocolare și un limbaj elevat."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de informalitate. Tonul este serios și oficial pe tot parcursul conferinței, inclusiv în sesiunea de întrebări și răspunsuri."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 5,
    "reason": "Conferința subliniază puternic legăturile culturale, istorice și lingvistice dintre România și Republica Moldova, precum și contextul regional specific, marcat de războiul din Ucraina și aspirațiile europene.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 4,
        "reason": "Se invocă valori comune precum democrația, libertatea, pacea și respectul pentru suveranitate, prezentate ca parte a identității europene și a legăturii fraterne dintre cele două state."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși se vorbește despre \"cele două maluri ale Prutului\", accentul este pe unitate, apropiere și depășirea barierelor. Maia Sandu: \"Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică.\""
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 3,
        "reason": "Se face referire la istoria comună și la tradițiile care leagă cele două țări, inclusiv prin menționarea culturii și limbii. Maia Sandu: \"...cultura și tradițiile subminate\" în trecut."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu sunt menționate explicit obiceiuri locale specifice, dar contextul general al relației fraterne și referirile la turism (\"oamenii vin acolo unde se simt bine, acolo unde se simt acasă\") implică o înțelegere culturală profundă."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 1,
        "reason": "Aspirația europeană implică acceptarea multiculturalismului, dar tema nu este centrală în discursuri, care se concentrează mai mult pe relația bilaterală și identitatea comună românească."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 5,
        "reason": "Se subliniază patrimoniul comun, în special limba, istoria și cultura, ca fundament al relației speciale și al identității. Maia Sandu: \"Ni s-a interzis limba. Părinții și bunicii noștri au fost deportați.\""
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 4,
        "reason": "Există exprimări de mândrie națională legate de reziliența și aspirațiile europene ale ambelor țări, precum și de parteneriatul solid dintre ele și capacitatea de a depăși provocările."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția principală este de a consolida parteneriatul bilateral, de a reafirma sprijinul României pentru parcursul european al Moldovei și de a transmite un mesaj de unitate și reziliență în fața amenințărilor regionale, în special din partea Rusiei.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși există apeluri emoționale puternice (referiri la istorie, suferință, amenințări), acestea sunt folosite pentru a întări argumentația politică și a mobiliza sprijinul, încadrându-se în retorica persuasivă, nu în manipularea prin distorsionarea faptelor."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Există o părtinire clară pro-europeană, pro-democratică și o condamnare fermă a agresiunii ruse. Aceasta este asumată și constituie fundamentul discursurilor. Sprijinul politic reciproc este, de asemenea, evident."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt prezentați ca șefi de stat, ceea ce le conferă o credibilitate instituțională ridicată. Mesajele sunt aliniate cu politicile oficiale declarate ale celor două țări și cu contextul geopolitic actual."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este de a informa publicul despre stadiul relațiilor bilaterale, de a mobiliza sprijin pentru obiectivele comune (integrare UE, securitate) și de a proiecta o imagine de stabilitate și cooperare. Motivele includ consolidarea poziției regionale și contracararea influențelor externe negative."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursurile sunt formulate pentru a fi cât mai clare, reducând riscul interpretărilor inexacte în rândul publicului țintă. Mesajele cheie sunt repetate și subliniate."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursurile promovează activ o agendă geopolitică specifică: integrarea europeană a Republicii Moldova, întărirea parteneriatului cu România ca membru UE și NATO, și contracararea influenței și agresiunii ruse. Aceasta este o afirmare clară a unei viziuni geopolitice."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Sandu și Dan: Unitate împotriva amenințărilor Rusiei

Chișinău - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele României, Nicușor Dan, au susținut o conferință de presă comună la Chișinău, marți, 10 iunie 2025.  Cei doi lideri au evidențiat importanța unității și a rezistenței în fața amenințărilor Rusiei, inclusiv războiul din Ucraina și atacurile hibride asupra democrațiilor. Maia Sandu a subliniat victoria cetățenilor moldoveni în fața unui "pericol imens", referindu-se la amenințările la adresa securității și democrației.  A menționat războiul din Ucraina, incertitudinile generate de acesta și atacurile Rusiei, subliniind că pacea "îți poate fi furată într-o noapte" și trebuie apărată zi de zi.  Președinta a vorbit și despre războiul hibrid, inclusiv manipulare, dezinformare, frică și dezbinare,  ca fiind un atac sistematic asupra democrațiilor. Nicușor Dan a reiterat sprijinul României pentru Republica Moldova și a subliniat importanța rezistenței comune în fața amenințărilor. Ambii lideri au subliniat că o Moldovă puternică și stabilă este esențială pentru securitatea regională și europeană.

### Parteneriat strategic: România și Moldova își consolidează legăturile economice

Chișinău - Președinta Maia Sandu a subliniat marți, 10 iunie 2025, la o conferință de presă comună cu președintele României, Nicușor Dan, importanța parteneriatului strategic dintre cele două țări.  Sandu a detaliat o serie de proiecte comune, menite să consolideze legăturile economice și să aducă beneficii cetățenilor din ambele țări. Printre acestea se numără construcția de drumuri, poduri, linii electrice și rețele de gaz, toate finanțate cu sprijin european.  Un accent deosebit s-a pus pe sectorul energetic, Sandu anunțând finalizarea liniei electrice Chișinău-Vulcănești, care va conecta Republica Moldova la rețeaua românească. De asemenea, a menționat planurile de achiziționare a gazelor românești din Marea Neagră din 2027 și intenția de a încheia un contract de livrare de energie electrică din noile reactoare de la Cernavodă. Președinta a subliniat și creșterea numărului de companii românești care investesc în Moldova, dar și prezența semnificativă a firmelor moldovenești pe piața românească.  Aceste investiții, a spus Sandu, contribuie la dezvoltarea economică a ambelor țări și demonstrează beneficiile integrării europene pentru Republica Moldova.  În plus, a menționat importanța dezvoltării infrastructurii de transport, inclusiv construcția de noi poduri peste Prut,  esențiale pentru dezvoltarea economică și pentru participarea companiilor românești la proiectele de reconstrucție a Ucrainei.

### Vizită simbolică: Nicușor Dan reafirmă sprijinul României pentru aderarea Moldovei la UE

Chișinău - Președintele României, Nicușor Dan, a efectuat marți, 10 iunie 2025, prima sa vizită oficială bilaterală la Chișinău, în calitate de șef al statului.  Alegerea Republicii Moldova ca destinație pentru prima vizită a fost interpretată ca un semn de susținere fermă pentru parcursul european al țării vecine.  Președinta Maia Sandu a subliniat importanța acestei vizite, considerând-o "un semn de încredere și o promisiune pentru viitor".  Dan a reiterat sprijinul necondiționat al României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, subliniind că România va continua să ofere asistență tehnică și expertiză,  împărtășind experiența sa în procesul de aderare.  Vizita a avut loc într-un moment crucial pentru Republica Moldova, aflată în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană.  Prezența lui Nicușor Dan la Chișinău transmite un mesaj clar de susținere din partea României,  un partener cheie în eforturile Moldovei de a se alătura blocului comunitar.  Cei doi președinți au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale, proiecte comune în domenii precum energie, infrastructură și educație,  precum și despre importanța combaterii dezinformării și a războiului hibrid.

## Transcriere

Doamnelor și domnilor, stimați reprezentanți ai presei, bună ziua și bine ați venit la conferința de presă comună a președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, și a președintelui României, domnul Nicușor Dan. Stimată doamnă președintă, aveți cuvântul.

[Maia Sandu] Stimate domnule președinte Nicușor Dan, bine ați venit la Chișinău. Permiteți-mi mai întâi să vă felicit din toată inima pentru victoria în alegerile prezidențiale.

Mă bucur că în fruntea României avem un partener ferm, un om care respectă Republica Moldova și ne este prieten. Azi suntem aici pentru că cetățenii noștri și-au adunat vot cu vot, matematic, puterea și au învins în fața unui pericol imens.

Avem de mers împreună pe un drum greu. Război în vecinătatea noastră, incertitudine, trei ani de atacuri cu rachete și agresiune cu tancuri împotriva Ucrainei.

Rusia a ales războiul și crima împotriva unei națiuni. O tragedie care ne amintește că pacea îți poate fi pur și simplu furată într-o noapte, că nu este un dat și că trebuie apărată zi de zi.

Acest război nu e doar cu arme. E și un război care ne intoxică mințile și sufletele, un război al manipulării, al dezinformării, al fricii și dezbinării.

E un atac sistematic asupra democrațiilor, asupra țărilor ca ale noastre, care aleg calea libertății. Un atac care exploatează și abuzează chiar principiile democratice pentru a submina democrația și unitatea din interior.

Este și o ofensivă împotriva celor care susțin Ucraina, menită să slăbească acest sprijin și în final să contribuie la slăbirea Uniunii Europene ca proiect de pace și prosperitate.

Atât Republica Moldova, cât și România știu ce înseamnă această amenințare. Am fost ținta unor atacuri grave, menite să ne slăbească și să ne dezbine, să ne rupă în tabere opuse, între adevăr și minciună, să ne erodeze încrederea unii în alții și să ne împiedice să construim împreună un viitor pașnic.

Dar noi rezistăm. Aici în Republica Moldova am câștigat alegerile prezidențiale, am câștigat referendumul, am fost alături de România în lupta sa.

Am demonstrat că știm să ne unim în momente de cumpănă. Știm să ne protejăm pacea și democrația, știm să ne apărăm votul. Pericolul nu a dispărut, dimpotrivă, se transformă, se adaptează și continuă să pândează, așteptând momentul potrivit să lovească din nou.

De aceea, trebuie să rămânem vigilenți. Să învățăm unii de la alții, să investim în educație, să fim uniți, să ne apărăm reciproc, ca parteneri, ca prieteni, ca frați și surori.

Istoria ne-a arătat, cu o durere greu de pus în cuvinte, ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău. Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba, părinții și bunicii noștri au fost deportați, familiile destrămate, iar cultura și tradițiile subminate.

Au fost vremuri în care oamenilor li se lua dreptul de a simți, de a vorbi, de a spera. Astăzi metodele Kremlinului sunt altele, dar scopul rămâne același: să nu avem încredere unii în alții, să ne urâm între noi, adică să ne distrugem, pentru că ura și neîncrederea nu au adus niciodată dezvoltare.

Dacă Moldova ar cădea pe mâna Rusiei, nu doar Chișinăul ar fi amenințat, ci și Bucureștiul și Odessa și Europa. Mai multe trupe rusești la Nistru, risc de destabilizare, insecuritate.

O Moldovă care rezistă înseamnă siguranța familiilor noastre. Înseamnă liniștea celor 1222 de km de graniță cu Ucraina, dar și a celor 684 de km de hotar cu România.

Adevărul e că nu am putea rezista singuri. Ucraina este scutul nostru și al vostru. Cât Ucraina luptă pentru libertatea sa, noi putem trăi în libertatea noastră.

De aceea, fiecare ajutor oferit Ucrainei este și un ajutor pentru Moldova. Pentru că fiecare zi în care Ucraina rezistă e o zi în care Moldova rămâne liberă.

Mulțumim României pentru sprijinul oferit Ucrainei. Este un sprijin care apără nu doar Ucraina, ci și Moldova și România. Dacă Rusia ar învinge în Ucraina, nu s-ar opri acolo.

Stimate domnule președinte, Republica Moldova și România construiesc un viitor comun prin proiecte concrete care aduc beneficii cetățenilor din ambele țări. Drumuri, poduri, linii electrice, rețele de gaz, toate finanțate cu sprijin european, toate menite să ne apropie: oameni, comunități, economii.

Energia este astăzi securitate. Finalizăm linia electrică Chișinău-Vulcănești, care ne va conecta de România. Mai urmează două linii electrice.

Din 2027 vom cumpăra gaze românești din Marea Neagră. Și ne dorim să mergem mai departe, să încheiem un contract de livrare de energie electrică din noile reactoare de la Cernavodă, odată ce acestea vor deveni operaționale.

Economiile noastre sunt deja legate într-un mod natural și sănătos. 1700 de companii românești investesc în Moldova. Dar și firmele din Moldova își găsesc locul în România.

Chiar mai multe, sunt în jur de 8000 de companii cu capital moldovenesc, cu o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro, care asigură peste 20000 de locuri de muncă în România. Unele ajung chiar să lege continente, cum e o cursă aeriană operată de o companie moldovenească, care leagă Bucureștiul de New York.

Și turismul ne apropie. România a fost mereu o destinație dragă pentru cetățenii noștri, iar acum tot mai mulți români din dreapta Prutului descoperă Republica Moldova.

Anul trecut ne-au vizitat peste 45000 de turiști din România, adică aproape două treimi din toți vizitatorii. Oamenii vin acolo unde se simt bine, acolo unde se simt acasă.

Și totuși, cozile la vamă ne amintesc că mai avem de lucru. Am vorbit cu domnul președinte despre nevoia de a reduce timpii de așteptare la frontieră. Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică.

Am vorbit azi, mai mult ca oricând, despre viitorul nostru european. Republica Moldova este în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană. România a ales acest drum mai demult și a trăit schimbări semnificative spre un trai mai bun.

Oricât s-ar strădui unele voci ale Kremlinului să strige, vedem modernizarea României în toate domeniile, de la salarii și pensii mai mari, la autostrăzi, afaceri de succes, universități moderne și tot mai multe comunități prospere.

Pentru cei de dincolo de Prut care mai au îndoieli, uitați-vă la cât de vulnerabilă este Moldova tocmai pentru că a rămas în afara Uniunii Europene. Uitați-vă cât de mari sunt încă discrepanțele economice între cele două maluri.

Și nu le putem elimina decât împreună, în interiorul aceleiași familii europene, cu sprijinul fondurilor europene, așa cum s-a întâmplat în România. România ne este alături pe acest drum cu experiență, cu sprijin concret, dar mai ales cu o voce fermă la Bruxelles, o voce care ne apără interesele, care ne susține aspirațiile.

Pentru asta vă suntem recunoscători. Vă mulțumim că ne sprijiniți, că ne încurajați, că vorbiți în numele nostru acolo unde deocamdată noi nu avem încă un loc la masă.

Dar acel loc va veni și nu doar pentru că avem nevoie de sprijin, dar și pentru că avem ce oferi. Moldova poate contribui la o Europă mai sigură prin stabilitate la granițele Uniunii, prin securitate în regiunea Mării Negre, printr-o voce clară în fața amenințărilor venite din est.

Suntem pregătiți să susținem eforturile de protecție civilă, de menținere a păcii și de consolidare a valorilor europene. Moldova nu vine doar să primească, ci vine să contribuie, să fie parte dintr-o Europă mai puternică și mai unită, alături de România, așa cum este firesc.

Domnule președinte, faptul că ați ales să fiți aici la Chișinău la început de mandat are o mare însemnătate pentru noi. Este un semn de încredere și este o promisiune pentru viitor. Vă mulțumesc pentru asta.

Vă mulțumesc. Îl invit acum pe domnul președinte Nicușor Dan să ia cuvântul. Vă rog.

[Nicușor Dan] Stimată doamnă președinte, doamnelor și domnilor, e o mare bucurie să fiu azi la Chișinău. E prima mea vizită oficială bilaterală ca președinte al României și am ținut ca ea să fie aici.

Evident că avem o relație specială, de suflet. Prezența mea aici este o garanție a continuării sprijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova.

Este un moment important pe care Republica Moldova îl trăiește, începutul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Evident, împărtășim aceleași același set de valori și împreună avem aceleași aspirații.

Am discutat azi mai multe chestiuni concrete. Este nevoie să consolidăm relația bilaterală în toate domeniile pe care în care ea a început.

Vorbim, cum ați spus, de domeniul energetic, proiectele de interconectare. Vorbim de infrastructură pentru ca Republica Moldova să fie mai aproape de piața europeană, cea mai importantă.

Am vorbit de vamă, bineînțeles. Am vorbit de asemenea de necesitatea ca  companiile românești să investească mai mult în Republica Moldova și de acel fond de garantare pe care România îl promite mediului privat de mai mult timp pentru asta.

De proiecte de comune de educație care să continue. În primul rând, cred că este foarte important să vă felicităm pentru determinarea în a reforma statul și în felul ăsta de a accede la Uniunea Europeană, o garanție și pentru prosperitate și pentru o predictibilitate instituțională și pentru securitatea însăși a Republicii Moldova.

Și așa cum am spus, România susține eforturile dumneavoastră atât în mod diplomatic, în raport cu partenerii noștri, cât și concret, în măsura în care pe anumite domenii este nevoie de expertiza noastră, asta însemnând și toate greșelile pe care le-am făcut de-a lungul timpului, sunt incluse în expertiză.

Cea mai mare amenințare a prezentului, evident, Federația Rusă. Dincolo de războiul din Ucraina, care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune de răspuns la războiul hibrid și am vorbit azi de colaborarea în această direcție.

Așa cum am spus, proiectul cel mai important al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Aveți aici sprijinul nostru. Urmează o etapă importantă, 28 septembrie.

Sunt foarte optimist că, așa cum au făcut-o de câteva ori în perioada recentă, cetățenii Republicii Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană pe care Republica Moldova și-a construit-o.

Închei prin a vă mulțumi pentru dialogul pe care l-am avut și pentru, în avans, pentru colaborarea viitoare. Și vă mulțumesc pentru primirea pe care ne-ați făcut-o și vă invit data viitoare la București.

Vă mulțumesc. Acum vom deschide sesiunea de întrebări și răspunsuri. Invit la microfon colegii de la Jurnal TV.

[Jurnal TV] Bună ziua, Călin Jucovschi, Jurnal TV. Domnule președinte Nicușor Dan, la învestirea din 26 mai ați spus că vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie sunt unele dintre prioritățile dumneavoastră pentru relația cu Republica Moldova.

Am vrea să deschideți niște paranteze și să ne spuneți mai exact care sunt angajamentele dumneavoastră în acest sens și ce mai concret ați urma să întreprindeți pentru a reduce cozile la vamă și pentru debirocratizarea obținerii cetățeniei române. Iar pe dumneavoastră, doamna președinte Maia Sandu, aș vrea să vă rugăm să ne spuneți în ce măsură autoritățile de la Chișinău sunt dispuse să colaboreze mai strâns cu partea română pentru digitalizarea procedurilor vamale și crearea unui sistem comun de verificare a dosarelor de cetățenie. Vă mulțumesc.

[Nicușor Dan] Da, au trecut două săptămâni de atunci, mărturisesc că nu am aprofundat subiectul. Am discutat acum, există o comisie comună a autorităților românești pentru chestiunea vămilor și am discutat acum o jumătate de oră de a integra oficialii Republicii Moldova în aceste discuții pentru a fluidiza fluxurile din vamă.

De asemenea, deschiderea noastră pentru de asemenea ca oficialii Republicii Moldova să fie implicați în procesul de pe obținerea cetățeniei, pe care, mărturisesc că până la momentul acesta nu am informații suplimentare față de ce am spus atunci.

[Maia Sandu] Ne dorim să rezolvăm problema cât mai repede. Suntem deschiși pentru digitalizarea sistemului, mai ales că suntem în proces de aliniere la standardele Uniunii Europene și toate lucrurile pe care le facem pe sectorul de frontieră cu România, evident, trebuie să răspundă rigorilor Uniunii Europene. Deci există toată deschiderea și un mare interes din partea noastră să soluționăm problema cât mai repede.

Digi24, vă rog.

[Digi24] Bună ziua. Încă din campania prezidențială, domnul președinte al României a vorbit despre aceste proiecte bilaterale, mai ales din zona de transport, dar și de energie, pe care țara noastră și Republica Moldova ar trebui să le aibă și să le continue în perioada următoare.

Concret, aș vrea să vă întreb, doamna Maia Sandu, care sunt proiectele care necesită în perioada următoare urgent, inclusiv bani dinspre România. Iar domnule Nicușor Dan, pentru că ați avut și ieri o discuție cu liderii care urmează să creeze noul executiv, dacă aceste proiecte sunt luate în calcul în privința bugetului, dacă acele taxe despre care se vorbește se vorbește acum, inclusiv taxa pe tranzacțiile bancare și cele legate de impozitul progresiv vor rămâne în final și dacă toate acestea vor afecta banii pe care România urmează să îi investească în Republica Moldova. Mulțumesc.

A fost o întrebare.

[Maia Sandu] Mulțumesc. Pe partea energetică avem două linii de tensiune înaltă la care se lucrează. Este vorba despre Bălți-Suceava și a doua este Strășeni-Gutinaș.

Pe partea moldovenească finanțează Republica Moldova, pe partea română finanțează România și ne dorim ca aceste proiecte să le finalizăm în următorii doi-trei ani. Sunt importante, repet, pentru securitatea energetică a țării noastre.

Pe transport avem acest proiect important, podul Ungheni-Ungheni, podul un nou pod de la Sculeni, podul de la Albița și podul de la Oancea și sunt poduri care se vor construi cu fonduri europene. La fel, foarte importante pentru dezvoltarea economică, dar și în perspectiva proiectelor de reconstrucție a Ucrainei, pentru că dacă vom avea această infrastructură dezvoltată, atunci și companiile din România vor putea participa la mai multe proiecte de reconstrucție în Ucraina.

Și mai avem și deci proiecte de cale ferată care iarăși trebuie ajustate așa încât să să fim pregătiți pentru acest proiect proiect de reconstrucție.

[Nicușor Dan] Da, o să încerc să încep cu partea generală a întrebării dumneavoastră. Deci această comisie a partidelor care foarte probabil vor forma guvernarea are o ierarhie de priorități.

Mai întâi vorbește de tăierea unor cheltuieli inutile ale statului, după aceea vorbește de comasări de instituții, după care vorbește de reeșalonarea unor investiții, astfel încât sarcina lor să meargă dinspre 2025 către 2026 și abia în cele din urmă vorbește de eventuale creșteri de taxe. Dumneavoastră fiind incisivi și partea politică fiind permeabilă, povestea cu taxele a ajuns mai repede în opinia publică decât celelalte etape.

Dar asta este ordinea în care se lucrează și eu sper să ajungem cât mai puțin în partea de taxe. În ceea ce privește bugetul 2025 și investiții care sunt comune cu Republica Moldova, nu se pune problema de reeșalonare.

Mulțumim. Europa Liberă, vă rog.

[Europa Liberă] Bună ziua, Cristina Popușoi, Europa Liberă. Întrebarea mea va fi pentru domnul președinte Nicușor Dan.

Domnule Dan, președinta Maia Sandu și Partidul de guvernământ v-au sprijinit să câștigați într-un fel alegerile prezidențiale din România. Aș vrea să vă întreb dacă le veți întoarce sprijinul și favoarea într-un fel la alegerile parlamentare din această toamnă.

[Nicușor Dan] E adevărat și atât doamna președintă, Partidul PAS în turul doi, foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni români au votat pentru pentru mine neapărat, ci pentru o direcție previzibilă pro occidentală a României.

Și evident că eu, ca președinte al României, interesat de Republica Moldova, interesat de securitatea zonei în care trăim, inclusiv securitatea României din perspectiva asta, îmi doresc foarte, foarte mult ca direcția pro occidentală, pro europeană să câștige în Republica Moldova.

Mulțumim. Antena 1, vă rog.

[Antena 1] Bună ziua, pentru doamna președintă Maia Sandu. Ce așteptați concret de la București atunci când vorbim despre ingerințe rusești, în contextul în care se apropie alegerile în Republica Moldova în septembrie?

Și desigur, pentru președintele Nicușor Dan, o întrebare pe intern. Negocierile sunt în blocaj. Ați discutat ieri la Cotroceni mai bine de trei ore, astăzi liderii partidelor politice s-au întâlnit din nou la Guvern.

Sunteți în continuare convins că până la finalul acestei săptămâni veți desemna un premier, așa cum ați declarat anterior? Mulțumesc.

[Maia Sandu] Avem nevoie de sprijin ca să respingem atacurile cibernetice. Am avut parte de sprijin și în alegerile precedente și suntem siguri că și acum ne vom confrunta cu probleme. Știu că la București există o agenție europeană care este specializată pe această problemă.

Și de asemenea îmi doresc să avem o colaborare mai strânsă pe combaterea dezinformării, a propagandei, pentru că e o problemă și pentru Republica Moldova și pentru România și am discutat cu domnul președinte astăzi să să vedem cum putem lucra împreună mai bine.

[Nicușor Dan] Da, eu ce am spus acum câteva zile, am spus că este o posibilitate de semnare a primului ministru în această săptămână, o posibilitate care rămâne. Da, e o posibilitate, nu o promisiune. Pe de altă parte, după cum știți, am avut reprezentanții partidelor au avut discuții tehnice care au identificat, așa cum am răspuns colegei dumneavoastră, au identificat vreo 60-80 de măsuri posibile pentru reducerea deficitului, pe care le-au listat.

La unele s-a calculat impactul bugetar. Ieri a fost o discuție politică pe acest set de măsuri și pe celelalte care sunt cumva mult mai simplu de agreat pe domeniile corespunzând celorlalte ministere.

Și în urma discuției de ieri s-a considerat că este corect ca ele să să continue într-o formă în care să fie și reprezentantul politic, adică liderul de partid, și tehnicii pe partea economică, pentru ca politicul să să înțeleagă mai bine. Deci nu e un blocaj, e o discuție tehnică cu efecte, evident, care continuă azi și mâine.

Vă mulțumesc. Aici conferința de presă ia sfârșit. O zi frumoasă tuturor.