--- title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 13 iunie 2025. Subiectul „Situația economică în regiunea din stânga Nistrului”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109085/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---13-iunie-2025--Subiectul--Situatia-economica-in-regiunea-din-stanga-Nistrului- event_date: 2025-06-13T11:30:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Emisiuni duration_seconds: 1661 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/109085 publisher: Privesc.Eu --- # Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 13 iunie 2025. Subiectul „Situația economică în regiunea din stânga Nistrului” ## Comunicat de presă ## Discrepanțe Economice Între Malurile Nistrului în 2025 ### Salarii și Pensii Pe malul stâng al Nistrului, salariile și pensiile locuitorilor sunt, în 2025, de aproape două ori mai mici față de salariile și pensiile moldovenilor de pe malul drept al Nistrului. În 2024, salariul pe malul stâng a crescut real cu 4%, iar pensiile au fost mai mici față de 2023 cu -0,8%. Declarațiile au fost făcute vineri, 13 iunie 2025, de către **Veaceslav Ioniță**, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, în cadrul emisiunii săptămânale *Analize economice cu Veaceslav Ioniță*. ### Populația și PIB Potrivit lui **Veaceslav Ioniță**, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului declară oficial că sunt în număr de 450 de mii de locuitori. Însă, estimările sale personale arată că, în realitate, ar fi, cel mai probabil, circa 280 de mii de oameni, dintre care 155 de mii s-ar afla peste hotarele țării sau pe teritoriul Republicii Moldova. Produsul Intern Brut (PIB) în stânga Nistrului, afirmă expertul, din 2021 și până în 2024, nominal, practic nu a crescut. A fost 19,3 miliarde ruble în 2021 și a ajuns la 20,1 miliarde ruble în 2024. PIB-ul malului drept a mers mai bine. În 2024, PIB-ul regiunii separatiste a ajuns la 30% din valoarea anului 1989, când a fost înregistrată cea mai bună performanță, iar al malului drept – 73,4% din nivelul anului 1989. PIB-ul pe malul drept este 92,5 mii lei pe cap de locuitor, iar pe malul stâng – 49,2 mii lei per capita. De aproape două ori mai mic. > „În 2024, PIB-ul malului drept a înregistrat o creștere aproape invizibilă, pe malul stâng – o descreștere de -5,4% și continuă să descrească și în 2025. Malul drept, în 14 ani, a avut o creștere anuală medie de +2,6% a PIB. Pe malul stâng creșterea a fost de +0,45%. Un ritm de șase ori mai mic față de ritmul de creștere al malului drept. La ei, relativ, situația este un pic complicată”, a afirmat expertul. ### Salarii și Pensiile Medii Economistul susține că salariul mediu lunar, în trimestrul unu din acest an, pe malul drept al Nistrului, a fost de 14.600 lei, iar pe malul stâng – 7.600 lei. Până în 2010, salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau relativ egale. După 2010, a fost o perioadă când în stânga Nistrului salariile au fost mai mari, chiar și cu 50%, față de salariile celor de pe malul drept. Din 2016, când stânga Nistrului a rămas fără rezerve valutare, iar relațiile comerciale s-au complicat în regiune, a început discrepanța salarială. > „Pe malul stâng a ajuns, astăzi, de aproape două ori mai mic față de salariul de pe malul drept. Creșterea reală a veniturilor salariale în 2024 pe malul drept a fost de 8%, iar pe malul stâng – 4,1%”, a spus economistul. Analistul economic mai menționează că și pensiile au fost până în 2010 relativ egale. În 2016, pensiile în regiunea separatistă au ajuns de două ori mai mari decât în dreapta Nistrului, ceea ce a stârnit la acea vreme nedumeriri în societate. Dar, în foarte scurt timp, în regiune lucrurile au început a se înrăutăți. În 2024, pensia medie lunară pe malul stâng a fost 1.859 lei, iar în dreapta Nistrului – 3.800 lei. De două ori mai mică. > „Creșterea reală a pensiei în 2024, pe malul drept a fost de 4,6%, iar pe malul stâng – în scădere cu -0,8%, deoarece a fost indexată sub rata inflației. Astăzi, un pensionar din stânga Nistrului real este mai sărac decât a fost în 2015 și este puțin mai bogat decât în 2001. Timp de 25 de ani bunăstarea pensionarilor de pe malul stâng aproape nu s-a schimbat”, a menționat analistul economic. ### Inflație și Puterea de Cumpărare **Veaceslav Ioniță** a mai spus că din 2001 și până astăzi, pe malul stâng al Nistrului, creșterea prețurilor la bunuri și servicii a fost de 970%, iar pe malul drept – de 624%. Pe malul stâng, ceea ce se cumpăra în 2001 cu 1 leu, astăzi sunt necesari 9,7 lei. Pe malul drept, ceea ce se cumpăra în 2001 cu 1 leu, astăzi sunt necesari 6 lei. > „Deși beneficiază de prețuri mici la unele resurse energetice, având o economie fragilă, prețurile la unele produse au crescut cu mult mai mult în stânga Nistrului, astfel, situația pentru populația de acolo nu este în prezent cea mai bună”, a spus **Veaceslav Ioniță**. Potrivit expertului, în 2025, moldovenii pot cumpăra bunuri și servicii de pe salariile pe care le au de 4 ori mai multe, iar cei din stânga Nistrului de 2,8 ori, ca și în 2015. > „Zece ani în stânga Nistrului veniturile salariale real nu au crescut deloc, chiar dacă nu li s-a scumpit gazul și electricitatea. Nominal a fost o creștere, care a fost umbrită de inflație”, a afirmat expertul. --- ## Noutăți ### Economia din stânga Nistrului: o analiză comparativă cu Republica Moldova O analiză recentă a economiei din stânga Nistrului relevă discrepanțe semnificative față de Republica Moldova. Produsul Intern Brut (PIB) per capita în stânga Nistrului este de aproape două ori mai mic decât în dreapta Nistrului, situându-se la aproximativ 49.200 lei moldovenești, comparativ cu 92.500 lei. În timp ce Republica Moldova a înregistrat o creștere modestă a PIB-ului în 2024, stânga Nistrului s-a confruntat cu o scădere de 5,4%, tendință care se menține și în 2025. Diferențele se reflectă și în sectorul industrial. Deși istoric stânga Nistrului a avut o producție industrială mai puternică, concentrând 40% din capacitatea industrială cu doar 17% din populație, acum producția industrială per capita este mai mare în stânga Nistrului (60.500 lei) decât în dreapta Nistrului (37.500 lei). Salariul mediu lunar în stânga Nistrului este, de asemenea, considerabil mai mic, aproximativ 7.700 lei, comparativ cu 14.600 lei în dreapta Nistrului. În ceea ce privește pensiile, situația este și mai dificilă în stânga Nistrului, unde pensia medie este de 1.900 lei, față de 3.800 lei în dreapta Nistrului. Analiza subliniază o stagnare economică prelungită în stânga Nistrului, cu o creștere anuală medie a PIB-ului de doar 0,45% în ultimii 14 ani, comparativ cu 2,6% în Republica Moldova. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează asupra provocărilor economice cu care se confruntă regiunea transnistreană, inclusiv scăderea exporturilor și creșterea inflației. ### Venituri stagnante și scăderea puterii de cumpărare în stânga Nistrului O analiză recentă a indicatorilor sociali din stânga Nistrului scoate la iveală o situație îngrijorătoare privind veniturile și puterea de cumpărare a populației. Deși salariile au înregistrat o creștere nominală, inflația ridicată a erodat creșterile reale, afectând semnificativ bunăstarea locuitorilor. În 2024, creșterea reală a salariilor în stânga Nistrului a fost de doar 4,1%, comparativ cu 8% în Republica Moldova. Situația este și mai gravă în cazul pensionarilor, unde creșterea pensiilor nu a ținut pasul cu inflația, ducând la o scădere reală a veniturilor cu 0,8%. Analiza arată că puterea de cumpărare a salariului în stânga Nistrului a crescut de doar două ori din 2001 până în 2024, în timp ce în Republica Moldova creșterea a fost de patru ori. În ceea ce privește pensiile, situația este dramatică. În timp ce în Republica Moldova pensia reală este de 4,4 ori mai mare decât în 2001, în stânga Nistrului creșterea reală este de doar 1,4 ori. Aceasta înseamnă că un pensionar din stânga Nistrului poate cumpăra astăzi cu doar 40% mai mult decât în 2001, în timp ce puterea de cumpărare a pensionarilor din Republica Moldova a crescut de peste patru ori. Experții avertizează că stagnarea veniturilor și scăderea puterii de cumpărare pot genera probleme sociale semnificative în regiunea transnistreană. ### Exporturile din stânga Nistrului în scădere liberă: dependența de piața Republicii Moldova Exporturile din stânga Nistrului se află în cădere liberă, regiunea confruntându-se cu o scădere dramatică a vânzărilor către piețele externe. În primul trimestru al anului 2025, exporturile au înregistrat o scădere semnificativă, tendință care se menține după o stagnare de trei ani. Analiza datelor arată o dependență economică tot mai mare a stângii Nistrului de Republica Moldova. Astfel, în prezent, 63% din exporturile regiunii transnistrene sunt direcționate către piața Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că doi din trei dolari câștigați din exporturi provin din vânzările către dreapta Nistrului. Această dependență economică este accentuată de scăderea exporturilor reale către alte țări. Dacă în 2021 exporturile reale se ridicau la 640 milioane de dolari, astăzi acestea au scăzut la 292 milioane de dolari, o diminuare de peste două ori. În același timp, vânzările către Republica Moldova au crescut de la 300 milioane de dolari în 2021 la 340 milioane de dolari în prezent, devenind principala sursă de venit din exporturi pentru regiunea transnistreană. Experții avertizează că dependența excesivă de piața Republicii Moldova și scăderea exporturilor către alte țări reprezintă un risc major pentru economia stângii Nistrului, accentuând vulnerabilitatea regiunii la șocuri economice externe.