---
title: "Conferință de presă după ședința Guvernului Republicii Moldova din 24 iunie 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109145/Conferinta-de-presa-dupa-sedinta-Guvernului-Republicii-Moldova-din-24-iunie-2025
event_date: 2025-06-24T12:15:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 6 (intrarea din str. Pușkin)"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1824
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă după ședința Guvernului Republicii Moldova din 24 iunie 2025

## Comunicat de presă

## Guvernul a numit doi judecători la Curtea Constituțională și a aprobat noi programe de sprijin pentru cetățeni

**Chișinău, 24 iunie 2025** – În cadrul ședinței de astăzi, prezidată de prim-ministrul Dorin Recean, Guvernul Republicii Moldova a numit doi judecători la Curtea Constituțională și a aprobat o serie de decizii menite să sprijine cetățenii și să consolideze diverse sectoare economice și sociale. Printre principalele subiecte de pe agendă s-au numărat alocarea locurilor bugetare în învățământ, susținerea producătorilor agricoli și facilitarea activității economice independente.

Principala decizie a ședinței a vizat numirea, începând cu data de 17 august, a doamnei Domnica Manole și a domnului Sergiu Litvinenco în funcția de judecători ai Curții Constituționale, pentru un mandat de șase ani. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că decizia a fost luată cu respectarea cadrului legal și în mod transparent.

„Guvernul a respectat cadrul legal și a acționat transparent în procesul de desemnare a celor doi judecători la Curtea Constituțională. Numirile se bazează pe competențele juridice și experiența profesională pe care le au ambii candidați”, a declarat Daniel Vodă. Acesta a precizat că legea actuală permite Guvernului să desemneze judecători fără obligativitatea unui concurs public, o practică întâlnită și în alte democrații europene precum Franța, Germania sau România.

În domeniul educației, Executivul a aprobat 8.712 locuri bugetare pentru învățământul superior și profesional tehnic pentru anul de studii 2025-2026. Cele mai multe locuri finanțate de stat vor fi în domenii prioritare precum științele educației, ingineria, tehnologia informației și sănătatea. „Reamintesc în acest context că am aprobat un program complex prin care acordăm indemnizații lunare tinerilor în primele 12 luni de la angajare la primul loc de muncă. Astfel, Guvernul va oferi un adaos de 3.000 de lei pe lună, timp de un an, pentru fiecare tânăr care se angajează în domenii prioritare pentru economia națională”, a menționat prim-ministrul Dorin Recean în contextul deciziei.

Totodată, a fost lansată a doua ediție a programului guvernamental „Excursia Europeană”, prin care peste 1.300 de elevi din întreaga țară vor beneficia de un program educațional și cultural gratuit la Chișinău, care include vizite la principalele instituții de stat și obiective culturale.

Printre alte decizii importante se numără:
*   **Sprijin pentru agricultori:** Crescătorii de oi și capre pot solicita, până pe 8 august, plăți directe per cap de animal, fondurile fiind alocate din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.
*   **Eficiență energetică:** Programul „EcoVoucher” continuă să sprijine cetățenii, peste 15.300 de gospodării beneficiind în acest an de vouchere pentru a înlocui electrocasnicele vechi cu unele moderne și eficiente energetic.
*   **Susținerea cinematografiei:** A fost aprobat un nou mecanism de susținere a producțiilor cinematografice autohtone, care prevede crearea Fondului Cinematografiei pentru a stimula dezvoltarea și promovarea filmelor locale.

În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului a reiterat poziția Executivului privind comemorarea victimelor deportărilor sovietice, subliniind importanța organizării expoziției tradiționale „Trenul Durerii” în Piața Marii Adunări Naționale. „Nu poți dansa pe memoria și mormintele neamului nostru. Vom folosi toate prevederile legale pentru a apăra această memorie și pentru a sprijini sutele de mii de familii care au fost afectate de deportări”, a afirmat Daniel Vodă.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul conține numeroase anunțuri despre programe guvernamentale prezentate ca fiind benefice pentru cetățeni (Excursia Europeană, Eco Voucher, cărți de identitate gratuite). Tonul este optimist, în special când se discută despre viitorul european al țării și despre evenimente menite să consolideze unitatea națională, precum Marșul Suveranității.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu se exprimă o fericire directă sau exuberantă. Tonul este mai degrabă unul de satisfacție profesională și progres, specific unui cadru formal, decât de fericire personală."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Purtătorul de cuvânt prezintă acțiunile guvernului ca pași concreți spre un viitor mai bun, subliniind beneficiile pe termen lung ale programelor și alinierea la standardele europene. Expresii precum „o Moldovă liberă, demnă și europeană” și prezentarea pozitivă a inițiativelor denotă un optimism pronunțat."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 2,
        "reason": "Recunoștința este exprimată formal la finalul conferinței, mulțumind jurnaliștilor, colegilor și partenerilor media. Este un gest de politețe standard, nu o emoție centrală a discursului."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul general este măsurat și profesional. Deși subiectele sunt prezentate pozitiv, lipsește un entuziasm debordant, discursul rămânând în limitele unei comunicări oficiale."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment nu este prezent în discurs, contextul fiind unul formal și politic, axat pe informare și justificare a acțiunilor guvernamentale."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 1,
        "reason": "O formă de bucurie colectivă este sugerată în descrierea Marșului Suveranității („Am văzut bunătate, am văzut deschidere, am văzut speranță”), dar este o relatare, nu o exprimare directă a emoției de către vorbitor."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul arată o satisfacție evidentă atunci când raportează succesul unor programe, folosind date concrete pentru a sublinia impactul pozitiv: „peste 100.000 de moldoveni deja au primit gratis noua carte de identitate” sau succesul programului Eco Voucher."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de amuzament sau umor în cadrul acestei conferințe de presă, tonul fiind exclusiv serios și formal."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente, dar controlate, manifestându-se în principal ca reacție la critici sau la acțiuni considerate nepotrivite. Cel mai pregnant moment este discuția despre comemorarea deportărilor, unde vorbitorul exprimă tristețe și dezamăgire față de acțiunile primăriei Chișinău.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul își exprimă explicit tristețea în legătură cu situația creată de Primăria Chișinău privind evenimentul de comemorare a deportărilor: „îmi este foarte tristă situația”. Tonul devine mai grav, reflectând încărcătura emoțională a subiectului."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 2,
        "reason": "Furia nu este exprimată direct, dar există o indignare puternică, controlată, în special în afirmația „nu poți dansa pe memoria și mormintele neamului nostru”, care denotă o supărare profundă față de lipsa de respect pentru un eveniment tragic."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio manifestare de frică sau teamă în discursul purtătorului de cuvânt."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 1,
        "reason": "O formă de dezgust sau dezaprobare puternică este sugerată atunci când se vorbește despre politizarea evenimentelor sportive cu implicarea copiilor sau despre acțiunile primăriei, considerate „regretabile și nejustificate”."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "O ușoară frustrare transpare în răspunsurile defensive la întrebările despre numirea judecătorilor, unde trebuie să combată „insinuări”, și în menționarea revendicărilor recurente ale transportatorilor, sugerând un dialog dificil și repetitiv."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt prezente semne de anxietate sau neliniște. Vorbitorul pare stăpân pe situație și pe informațiile prezentate."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 3,
        "reason": "Dezamăgirea este clar articulată în raport cu atitudinea Primăriei Chișinău: „faptul că Primăria Chișinău nu este cooperantă în acest sens este regretabil și nejustificat”."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul și conținutul discursului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Aceasta este categoria dominantă, deoarece întregul eveniment este o conferință de presă oficială. Scopul principal este de a disemina informații factuale despre deciziile guvernamentale, iar tonul este, în cea mai mare parte, formal, obiectiv și informativ.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 5,
        "reason": "Majoritatea discursului este prezentată pe un ton neutru, specific unui comunicator oficial. Când enumeră punctele de pe ordinea de zi, cifrele (ex: 8712 locuri bugetare) sau detaliile tehnice ale programelor, tonul este pur factual."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință are un scop fundamental informativ. Vorbitorul prezintă o gamă largă de decizii, de la numiri în funcții la programe sociale și modificări legislative, oferind detalii și date concrete pentru fiecare subiect abordat."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 3,
        "reason": "Componenta interogativă este semnificativă datorită sesiunii de întrebări și răspunsuri (Q&A) cu jurnaliștii. Deși vorbitorul nu pune întrebări, el răspunde la cele adresate, iar acest dialog este o parte importantă a înregistrării."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 2,
        "reason": "Anumite segmente au un caracter instructiv, explicând pașii pe care cetățenii trebuie să îi urmeze pentru a beneficia de anumite programe, de exemplu cum pot fermierii să depună cereri pentru subvenții sau cum se obțin noile cărți de identitate."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul folosește elemente de narațiune pentru a descrie „Marșul Suveranității”, creând o poveste cu încărcătură patriotică despre unitate și aspirații naționale, pentru a spori impactul emoțional al mesajului."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Pe lângă informare, discursul are un puternic rol persuasiv. Vorbitorul nu doar prezintă deciziile, ci le și justifică, argumentând legalitatea și transparența lor (cazul judecătorilor) și subliniind beneficiile pentru a convinge publicul de corectitudinea acțiunilor guvernului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Comportamentul social al vorbitorului este exemplar pentru rolul său. El menține constant un ton politicos, respectuos și diplomatic, chiar și atunci când abordează subiecte controversate sau răspunde la întrebări critice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este manifestată constant prin formule de adresare („doamnelor și domnilor”), mulțumiri adresate jurnaliștilor pentru întrebări și pentru prezență, și un ton general respectuos pe parcursul întregii conferințe."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie, limbaj neadecvat sau lipsă de respect în discurs."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul arată respect față de jurnaliști, ascultând întrebările și oferind răspunsuri detaliate. De asemenea, manifestă respect față de subiectele sensibile, precum memoria victimelor deportărilor."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este ferm și defensiv în anumite momente, dar nu devine niciodată agresiv. Vorbitorul își apără poziția prin argumente, nu prin atacuri."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Sarcasmul este complet absent. Tonul este serios și direct, specific comunicării instituționale."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și natura subiectelor discutate nu lasă loc pentru umor."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește ironia. Mesajele sunt transmise literal, fără subînțelesuri ironice."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Abilitățile diplomatice sunt evidente în modul în care sunt gestionate întrebările sensibile. De exemplu, răspunsurile privind numirea judecătorilor sau revendicările transportatorilor sunt formulate cu grijă pentru a apăra poziția guvernului, citând legi și proceduri, fără a escalada conflictul."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Conferința abordează o multitudine de probleme sociale și politice relevante pentru Republica Moldova, de la reforma justiției și lupta anticorupție, la programe de asistență socială, educație și comemorarea istoriei naționale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține niciun element care să poată fi clasificat drept instigare la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul folosește un limbaj atent și incluziv, de exemplu, atunci când enumeră toate grupurile etnice care au suferit în urma deportărilor, demonstrând o conștientizare a normelor de comunicare într-o societate diversă."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Multe dintre programele prezentate sunt descrise ca fiind inclusive, vizând categorii largi sau vulnerabile ale populației: elevi din toată țara, familii numeroase, fermieri. Menționarea unui canal de comunicare în limba rusă este un alt exemplu."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Diversitatea este recunoscută explicit în contextul istoric al deportărilor, subliniind caracterul multietnic al victimelor regimului sovietic, ceea ce întărește mesajul de unitate națională."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul promovează principii de echitate și legalitate, fiind opus oricărei forme de discriminare."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este un exercițiu de advocacy pentru guvern. Vorbitorul apără, justifică și promovează activ politicile, deciziile și viziunea guvernului, acționând ca principalul său susținător public."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Subiecte precum sprijinul pentru familiile vulnerabile prin Eco Vouchere, subvențiile pentru fermieri, reforma justiției și politica de „toleranță zero la acte de corupție” sunt direct legate de principiile justiției sociale și echității."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 4,
        "reason": "Sensibilitatea culturală este demonstrată la un nivel înalt în abordarea subiectului deportărilor. Vorbitorul tratează tema cu solemnitatea cuvenită, o numește „tragedie” și critică ferm orice tentativă de a-i diminua importanța, arătând respect pentru memoria istorică."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga conferință este structurată ca un raport de activitate și o sesiune de informare. Purtătorul de cuvânt, Daniel Vodă, prezintă sistematic deciziile Guvernului, anunță programe noi și răspunde la întrebări într-o manieră formală și organizată. Discursul este centrat pe realizări, decizii și planuri de acțiune, demonstrând o abordare pur profesională și orientată spre sarcini.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul menține un ton formal și respectuos pe tot parcursul conferinței. Utilizează un limbaj adecvat, se adresează politicos jurnaliștilor și gestionează eficient sesiunea de întrebări și răspunsuri. Structura prezentării, de la introducere la concluzii, este logică și bine organizată, reflectând un înalt grad de profesionalism."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Daniel Vodă demonstrează o cunoaștere aprofundată a subiectelor abordate. El citează legi, statistici precise (de exemplu, 8712 locuri bugetare, 101.500 de cereri pentru buletine, 9500 de participanți la marș) și detalii specifice ale programelor guvernamentale. Răspunsurile sale la întrebări sunt detaliate și argumentate, indicând o bună pregătire și competență în domeniu."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "În calitatea sa de purtător de cuvânt, el conduce conferința cu autoritate și claritate. Stabilește agenda, controlează fluxul de informații și reprezintă ferm poziția Guvernului, în special pe subiecte controversate precum numirea judecătorilor. El ghidează narativul și direcționează discuția, manifestând calități de lider în comunicare."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul menționează colaborarea cu parteneri externi, cum ar fi Uniunea Europeană pentru programul Eco-Voucher. De asemenea, îndeamnă la dialog între transportatori și ministerul de resort. Cu toate acestea, tonul față de Primăria Chișinău este unul de confruntare, nu de colaborare, ceea ce scade scorul general la această categorie."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Conferința este în mare parte o prezentare a modului în care Guvernul abordează și rezolvă diverse probleme: sprijin pentru fermieri, eficiență energetică, modernizarea serviciilor publice, susținerea educației. Fiecare decizie este prezentată ca o soluție la o problemă existentă, subliniind o abordare proactivă în rezolvarea problemelor."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema centrală a discursului este comunicarea și justificarea deciziilor luate de Guvern. De la numirea judecătorilor la Curtea Constituțională până la aprobarea bugetelor pentru educație și modificarea legislației în cinematografie, întregul eveniment se concentrează pe actul decizional al executivului."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Sunt prezentate mai multe inițiative care sugerează inovație și modernizare: noul buletin de identitate cu semnătură electronică, platforme digitale pentru combaterea știrilor false („Prima Sursă”), programul „Eco-Voucher” pentru eficiență energetică și facilitarea activității de antreprenor independent. Acestea indică o orientare spre modernizarea statului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul se concentrează pe acțiunile guvernamentale și politici publice, nu pe dezvoltarea personală în sensul clasic. Totuși, unele programe, precum „Excursia Europeană” pentru copii sau sprijinul pentru tinerii absolvenți, au o componentă clară de dezvoltare educațională și profesională pentru cetățeni.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 2,
        "reason": "Tema îmbunătățirii este prezentă la nivel sistemic. Programele guvernamentale sunt prezentate ca modalități de a îmbunătăți viața cetățenilor (prin eco-vouchere), de a moderniza administrația (buletinele electronice) și de a dezvolta sectoare economice (cinematografia, agricultura)."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 2,
        "reason": "Există încercări de a motiva publicul. Descrierea „Marșului Suveranității” are scopul de a motiva mândria națională. Afirmația „este cool să fii profesor” este o tentativă directă de a motiva tinerii să aleagă cariera didactică. Discursul în ansamblu vizează motivarea încrederii în acțiunile guvernului."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 2,
        "reason": "Segmentul despre „Marșul Suveranității”, cu referințe la libertate, demnitate și cântece patriotice, este conceput pentru a fi inspirațional. De asemenea, discursul emoțional despre comemorarea deportărilor face apel la valori comune și poate fi considerat inspirațional pentru o parte a audienței."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 1,
        "reason": "Tema rezilienței naționale este atinsă indirect prin contrastarea trecutului sovietic (deportările) cu prezentul suveran și viitorul european. Atitudinea fermă a guvernului în fața criticilor (de exemplu, în cazul numirii judecătorilor) denotă o formă de reziliență instituțională."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține nicio referire la concepte precum mindfulness, meditație sau prezență conștientă. Accentul este pus pe acțiune și raportare, nu pe introspecție."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul îndeamnă la reflecție istorică în contextul comemorării victimelor deportărilor staliniste. Aniversarea Declarației de Suveranitate este, de asemenea, prezentată ca un moment de reflecție asupra parcursului țării."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 2,
        "reason": "Programele guvernamentale, precum cele educaționale („Excursia Europeană”) sau de sprijin pentru tineri antreprenori și absolvenți, sunt direct legate de crearea de oportunități pentru dezvoltarea personală și profesională a cetățenilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Dimensiunea etică și morală este foarte pronunțată. Vorbitorul depune un efort considerabil pentru a încadra acțiunile Guvernului într-un cadru de legalitate, responsabilitate și transparență, în timp ce emite judecăți morale puternice la adresa oponenților politici.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul insistă pe transparența acțiunilor guvernamentale, menționând că numirile au fost anunțate public în prealabil și deciziile au fost luate în ședințe publice. Aceasta este o revendicare a onestității în procesul decizional, menită să construiască încredere."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Guvernul este prezentat ca acționând cu integritate, respectând cadrul legal și asumându-și deciziile. Declarația de „toleranță zero la acte de corupție” și respingerea „insinuărilor” privind motive ascunse sunt menite să proiecteze o imagine de integritate instituțională."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Cuvântul „responsabilitate” este folosit frecvent pentru a justifica deciziile, în special cele controversate. Numirea judecătorilor este descrisă ca „un act de responsabilitate instituțională”. De asemenea, se vorbește despre responsabilitatea morală de a comemora victimele deportărilor."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Conferința abordează mai multe dileme etice: numirea politică versus concursul public, interesele economice ale transportatorilor versus siguranța pasagerilor, comemorarea unei tragedii naționale versus organizarea unui eveniment de divertisment. Vorbitorul prezintă perspectiva guvernului asupra acestor dileme."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Există o judecată morală extrem de puternică și explicită la adresa Primăriei Chișinău în legătură cu comemorarea deportărilor. Expresii precum „nu poți dansa pe memoria și mormintele neamului nostru” constituie o condamnare morală directă și vehementă."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul argumentează că acțiunile guvernului sunt corecte, invocând respectarea legii în cazul numirilor și echitatea socială în cazul programelor de sprijin pentru categorii vulnerabile, fermieri sau tineri. Corectitudinea este prezentată atât procedural, cât și social."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul discurs este o încercare de a consolida imaginea unui guvern demn de încredere. Prin accentuarea transparenței, a legalității și a responsabilității, purtătorul de cuvânt încearcă să convingă publicul de fiabilitatea și buna-credință a executivului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, elaborat și structurat, corespunzător rolului de purtător de cuvânt al Guvernului. Claritatea este un obiectiv principal, chiar dacă discursul nu este concis, preferând explicațiile detaliate în detrimentul brevității.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul răspunde direct la întrebări, chiar și la cele incomode. De exemplu, afirmă direct că legea nu impune un concurs pentru numirea judecătorilor și respinge categoric insinuările. Această abordare directă este menită să transmită fermitate și control."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși predominant direct, există elemente de comunicare indirectă. Critica la adresa organizării unui eveniment sportiv de către Primărie este formulată ca fiind „absolut neinspirat”, o formă de critică voalată. Apelul la patriotismul funcționarilor este o modalitate indirectă de a-i îndemna să se opună deciziilor superiorilor."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este foarte clar și bine structurat. Vorbitorul folosește enumerări, explică pas cu pas procese complexe și folosește un limbaj precis pentru a evita neînțelegerile. Obiectivul principal este transmiterea clară a mesajelor Guvernului."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul evită în mod deliberat ambiguitatea în formulări, căutând să fie cât mai precis posibil în prezentarea datelor și a deciziilor. Chiar și în subiectele politice, poziția este exprimată fără echivoc."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este opusul conciziei. Vorbitorul este elaborat, oferind justificări extinse, context istoric și legal, precum și detalii amănunțite despre programele guvernamentale. Răspunsurile la întrebări sunt, de asemenea, lungi și detaliate."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Fiecare punct de pe agendă este tratat în detaliu. Vorbitorul oferă exemple comparative (Franța, Germania, România), statistici și explicații ample pentru a susține poziția Guvernului. Stilul este exhaustiv și cuprinzător."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc titluri oficiale, formule de adresare protocolare și un vocabular specific limbajului administrativ și politic. Întregul cadru al conferinței este unul formal."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de informalitate. Chiar și expresia „este cool să fii profesor” este o excepție calculată, inserată într-un discurs altminteri complet formal, pentru a atinge un anumit segment de public."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este puternic ancorat în contextul cultural și istoric al Republicii Moldova. Temele identității naționale, ale memoriei istorice (deportările), ale suveranității și ale aspirațiilor europene sunt centrale și utilizate pentru a consolida narativul politic al guvernului.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul face apel la norme culturale precum respectul pentru istorie și memoria înaintașilor, în special în discuția despre comemorarea deportărilor. „Marșul Suveranității” este prezentat ca o manifestare a valorilor culturale și politice comune ale națiunii."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 2,
        "reason": "Programul „Excursia Europeană” abordează direct diferențele de oportunități dintre zonele rurale și capitală, fiind conceput special pentru „elevii din sate”. Este o recunoaștere a disparităților regionale și o încercare de a le atenua."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul se referă la „tradiționala expoziție” dedicată victimelor deportărilor, subliniind importanța continuării acestei tradiții. De asemenea, menționarea cântecelor patriotice interpretate la marș face referire la tradiția muzicală a renașterii naționale."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul se concentrează mai mult pe tradiții și evenimente de nivel național decât pe obiceiuri locale specifice. Accentul este pus pe identitatea națională comună."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 3,
        "reason": "În discursul despre deportări, vorbitorul menționează explicit diversele etnii care au suferit: români moldoveni, ucraineni, bulgari, găgăuzi. Aceasta este o recunoaștere clară a caracterului multicultural al societății și al tragediei istorice."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 4,
        "reason": "Protejarea patrimoniului este o temă importantă. Se vorbește explicit despre „valorificarea patrimoniului național cinematografic” prin noul fond. Întreaga dezbatere privind comemorarea deportărilor este, în esență, o discuție despre protejarea patrimoniului istoric și a memoriei colective."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 5,
        "reason": "Segmentul dedicat „Marșului Suveranității” este un apel direct la mândria națională, folosind cuvinte cheie precum „suveranitate”, „demnitate”, „libertate” și „Moldova europeană”. Tonul emoțional și patriotic este menit să inspire și să consolideze acest sentiment."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția principală a conferinței este una politică: promovarea agendei guvernamentale, consolidarea imaginii publice a executivului și contracararea criticilor. Discursul este construit strategic pentru a prezenta guvernul într-o lumină favorabilă și pentru a-și justifica acțiunile în fața cetățenilor și a presei.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 3,
        "reason": "Se folosesc tactici de framing și apel la emoție. Numirea judecătorilor este încadrată ca un act de „responsabilitate”, minimalizând controversele. Discursul despre deportări este un puternic apel la emoție, folosit strategic pentru a critica un oponent politic și a genera simpatie pentru poziția guvernului."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este în mod inerent părtinitor, dat fiind rolul vorbitorului. Toate acțiunile guvernului sunt prezentate pozitiv, în timp ce oponenții politici (în special Primăria Chișinău) sunt criticați aspru. Perspectiva este unilaterală, reflectând exclusiv punctul de vedere al puterii executive."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul depune eforturi pentru a-și construi credibilitatea prin citarea de date, legi și prin prezentarea unei atitudini profesioniste și bine informate. Menționarea platformei „Prima Sursă” este o încercare de a poziționa guvernul ca sursă principală de informații veridice, în contrast cu dezinformarea."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este transparentă: comunicarea realizărilor, justificarea deciziilor și modelarea opiniei publice în favoarea guvernului. Motivul este consolidarea sprijinului politic și menținerea unei imagini pozitive. Fiecare subiect abordat, de la programe sociale la decizii politice, servește acestui scop general."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși nu conține falsuri evidente, discursul oferă o interpretare selectivă și favorabilă a faptelor. A prezenta procesul de numire a judecătorilor ca fiind „transparent” doar pe baza unui anunț prealabil este o interpretare restrictivă a conceptului, omițând aspecte esențiale criticate de societatea civilă."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul are o componentă clară de propagandă pro-europeană. Aspirațiile europene sunt menționate constant, programele sunt denumite „Excursia Europeană”, iar suveranitatea este afirmată în opoziție cu trecutul sovietic. Acesta este un efort de a alinia identitatea națională cu vectorul geopolitic occidental."
      }
    ]
  }
]
```

## Transcriere

Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bine v-am regăsit, ca de fiecare dată, după ședința executivului, în care discutăm cele mai importante subiecte pe agenda guvernului, anunțuri de interes public, dar și hotărârile de guvern care sunt cele mai relevante pentru cabinetul de miniștri și în favoarea cetățenilor.

Eu sunt Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al guvernului și în următoarele 20 de minute urmează să discutăm despre temele de actualitate de astăzi, 24 iunie. Pentru cei care urmăresc această conferință de presă și găsiți informații care sunt utile, vă îndemnăm să distribuiți, să transmiteți rudelor, apropiaților.

Vă reamintim că guvernul este prezent pe toate platformele și rețelele populare din Republica Moldova. Suntem pe Facebook, Instagram, TikTok, Telegram, inclusiv un canal dedicat în limba rusă pentru cei care vor să se aboneze la informațiile guvernului oficiale pe această platformă. Totodată, reamintesc că dezmințim falsuri, dar și comunicăm noutăți extrem de importante pentru țară pe platforma Prima Sursă, un canal verificat unde autoritățile centrale comunică cu cetățenii.

Astăzi, în ședința cabinetului de miniștri, prezidată de premierul Dorin Recean, au fost în total 38 de puncte pe ordinea de zi, mai aglomerat ca de obicei. Ceea ce înseamnă 12 proiecte de lege, 17 proiecte de hotărâri ale guvernului, opt proiecte de avize la inițiative legislative și un punct dedicat privind resursele umane cu mai multe numiri.

Acum să începem cu noutăți de ultimă oră care vizează activitatea guvernamentală. Anunțul mare care s-a întâmplat la sfârșitul ședinței, în contextul numirilor, guvernul a numit doi judecători constituționali începând cu data de 17 august, pe un termen de șase ani. Este vorba despre judecătorii constituționali Domnica Manole și Sergiu Litvinenco, care au primit sprijinul din partea executivului.

Acum să explic în detalii, pentru că au fost mai multe întrebări la acest subiect, despre aspectele legate de aceste numiri. În primul rând, guvernul a respectat cadrul legal și a acționat transparent în procesul de desemnare a celor doi judecători la Curtea Constituțională. Anunțul privind intenția de numire a fost făcut public din timp de către prim-ministru, iar decizia a fost supusă votului într-o ședință guvernamentală transmisă la fel public, așa cum prevede legislația în vigoare.

Numirile doamnei Domnica Manole și a domnului Sergiu Litvinenco se bazează pe competențele juridice și experiența profesională pe care le au ambii candidați. Domnica Manole și-a exercitat deja mandatul cu consecvență în apărarea Constituției, iar Sergiu Litvinenco este cunoscut pentru rolul său în demararea reformei justiției și promovarea principiului meritocrației în sistemul judecătoresc, aspect care a fost evidențiat de către premierul Dorin Recean.

În ceea ce privește întrebările despre concurs, trebuie precizat că actuala lege privind Curtea Constituțională, aprobată inclusiv, aici vreau să subliniez încă o dată, în urma consultărilor cu experți naționali, dar și la nivel european, prevede expres că guvernul are dreptul de a desemna doi judecători fără a impune obligativitatea unui concurs public, fapt care era insinuat în spațiul public mai devreme. Este o practică, apropo, regăsită și în alte democrații consolidate, cum este, de exemplu, Franța, Germania sau România, unde numirile la Curtea Constituțională sunt realizate direct de autoritățile competente, fie guvernul, fie Parlamentul sau președintele țării, cu responsabilitatea, desigur, politică și juridică deplină care reiese din aceste nominalizări.

Guvernul își asumă această decizie ca pe un act de responsabilitate instituțională menit să consolideze independența și eficiența Curții Constituționale și respinge orice insinuare că aceste numiri ar avea o altă motivație decât respectarea legii și protejarea ordinii constituționale. Vreau să punctez un lucru care este extrem de important pentru întreaga societate, dar și pentru procesul democratic al țării noastre, și acela că odată intrați în mandatul funcției, repet pe această cale că este vorba despre data de 17 august, atunci când expiră mandatele precedente, judecătorii Curții Constituționale, subliniez punctual, sunt independenți în exercitarea mandatului și se supun legii supreme a țării, adică Constituției Republicii Moldova.

Aici fac o repriză ca să preiau întrebări, pentru că sunt colegi din presă care au interes pe această temă, după care voi continua cu alte noutăți pe linia guvernamentală.

Mai multe organizații de drept, inclusiv CRJM, au criticat modul în care guvernul și parlamentul au desemnat judecătorii la Curte. Întrebarea este de ce nu au fost consultate opiniile societății civile și ale ONG-urilor?

Deci, mulțumim pentru această perspectivă. Am punctat și mai devreme, aceste numiri pe care le-a efectuat guvernul Republicii Moldova, pot să vorbesc din perspectiva guvernamentală, probabil puteți consulta și celelalte instituții pe care le-ați menționat, se sprijină pe cadrul legal existent. În momentul în care avem o lege care spune și vorbește despre desemnare, guvernul a ținut să respecte criteriile de transparență prin faptul că anunțul despre desemnarea acestor judecători a fost nu în ziua în care aceștia au fost numiți, pentru că atunci, după o logică sănătoasă, putem vorbi despre lipsă de transparență, când în aceeași zi este numită o persoană, anunțată și numită, sau numită, cum, de exemplu, s-ar fi putut produce, de exemplu, în cadrul unei singure ședințe de guvern. Ori guvernul, conducându-se de litera legii, a anunțat, a anunțat nemijlocit premierul Dorin Recean săptămâna trecută numele celor doi candidați, astfel încât în societate acest lucru să fie cunoscut, transparent și clar, inclusiv listând calificările profesionale. Probabil ați văzut și dumneavoastră, într-o analiză critică și obiectivă, că în spațiul public nimeni nu a contestat profesionalismul sau criteriile de corespondere a candidaților conform legii Curții Constituționale. Aspectul care a fost ușor criticat de către unele, unii reprezentanți ai societății civile au fost pe caracterul politic al acestei numiri, referindu-se la un candidat, și al doilea aspect legat de concurs, care, după cum am explicat mai devreme, nu este o nemijlocit o o prevedere explicită în cazul celor doi candidați și în cazul legislației. Mai mult ca atât, astăzi, la această conferință de presă, am punctat cele trei exemple de alte state care sunt reper pentru, inclusiv, Republica Moldova, unde acest proces are loc în în același mod. Sunt și alte multe exemple, dar am vrut să punctez două exemple ca să fie clar pentru pentru toată lumea. Și tare important din perspectiva guvernului Republicii Moldova și din perspectiva procesului democratic este să însușim următorul lucru: că odată ce sunt numiți în funcție și realizează atributele de judecători constituționali, aceste persoane se supun unui singur proces, și acela este Constituția Republicii Moldova. Atât. Deci, orice alte influențe sunt absolut improprii, lucru care este evident și care, într-un fel, se va întâmpla. Prin urmare, răspunzându-vă foarte pe scurt, respingem această alegație că nu s-au respectat criteriile din din transparență și insistăm cu faptul că s-a asigurat acest proces de transparență prin faptul că a fost și un anunț și astăzi această decizie a fost adoptată într-o ședință publică, clară, în prezența cabinetului de miniștri, și nu a fost o decizie asumată, de exemplu, doar de către domnul prim-ministru, dar a fost o decizie comună a membrilor cabinetului de miniștri.

Au fost și alți candidați pe listă sau accentul s-a a fost pus strict pe cei doi?

Deci, în momentul în care au fost identificați candidați pentru această funcție, criteriile esențiale au fost corespondența profesională. Și aceste două candidaturi, atât candidatura doamnei judecător Domnica Manole, cât și candidatura ex-ministrului justiției, domnul Litvinenco, au corespuns în totalitate acestor criterii. Vreau să vă aduc aminte pe această cale că legea privind Curtea Constituțională menționează expres că în pentru a numi o persoană în funcție, această persoană trebuie să-și dea consimțământul, adică acordul. Și în momentul în care aceste persoane au fost identificate și și-au dat consimțământul, nu mai este rostul să cauți și alte candidaturi sau altă persoană, pentru că guvernul numește doar doi judecători la Curtea Constituțională.

Vrem să știm care este reacția guvernului cu privire la acele revendicări ale transportatorilor. Aceștia anunță că vor ieși din nou la protest.

Da, am făcut cunoștință cu acea solicitare publică care a fost difuzată de către Asociația Transportatorilor. Vrem din capul mesei, să zicem, că revenim ocazional la conversația despre mai multe revendicări din acest sector. Pe această cale vreau să punctez că soluția de a găsi rezolvarea acestor probleme este la Ministerul de resort, Ministerul Infrastructurii Republicii Moldova, acolo unde transportatorii au ușile deschise la conducerea acestei instituții și ar putea să soluționeze aceste probleme. Dar aș vrea de la guvern să punctez că statul își dorește ca pasagerii să aibă condiții de confort, ca aceste condiții să respecte și un cadru fiscal în vigoare și ca prevederile legale existente în domeniul transportului să fie respectate. Am auzit că această asociație a menționat despre careva riscuri de corupție care pot exista într-un sistem informațional. Aceste riscuri necesită a fi examinate de către organele competente și noi, de fiecare dată, inclusiv aici la guvern, am invitat pe toată lumea care dispune de informații care ar indica acțiuni de corupție sau riscuri de corupție să le documenteze corespunzător și să se adreseze la autoritățile competente pentru a le investiga în detalii. Cunoașteți bine că la guvernul Republicii Moldova este clasica toleranță zero la acte de corupție și despre acest lucru a vorbit public și domnul prim-ministru și alți colegi. Dar, ca și pe alte domenii de referință, există instituția, Ministerul de resort, care vine să examineze poate problematicele și să găsească soluții pentru revendicările care pot exista. Cea mai bună cale de a rezolva o problemă este de a asigura condiții de confort pentru cetățeni, cu grijă pentru oameni, ca pasagerii să ajungă la destinație în siguranță și în condiții bune.

Privind campionatul internațional, au fost copii care nu au fost lăsați să ajungă la campionat.

Mulțumesc tare mult. Astăzi, doi membri ai cabinetului de miniștri au comentat acest subiect în legătură cu acel eveniment, într-adevăr, care este regretabil și organizat de către Primăria municipiului Chișinău. Doi membri ai cabinetului, ministrul educației și ministrul afacerilor interne, au comentat acest subiect. Deci, vreau doar din partea guvernului să subliniez un lucru esențial: persoanele care au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la un eveniment sportiv care a fost prezentat drept Campionat European de kickboxing, însă li li s-a li s-a interzis sau li s-a împiedicat dreptul de intrare în țară, se datorează faptului că această competiție nu a fost autorizată de către Ministerul Educației și Cercetării și de alte instituții ale statului. Acum, ieri autoritățile au comunicat cumulativ și au vorbit despre riscurile de securitate, nu vreau să le repet, dar vreau să amintesc un singur lucru: că nu trebuie să fie făcută politică pe seama copiilor, pe seama evenimentelor sportive, așa cum încearcă să organizeze în mod absolut neinspirat colegii de la Primăria municipiului Chișinău. Este evident că acest eveniment trebuia să fie organizat cu respectarea tuturor condițiilor și atunci nu aveau să fie întâmpinate și alte probleme care noi le-am văzut în spațiul public.

Dacă s-a ajuns la un consens cu Primăria Chișinău privind amplasarea trenului durerii în Piața Marii Adunări Naționale, pentru că acolo ar urma să fie un concert, ceea ce ar împiedica acest lucru.

Vă mulțumesc foarte mult pentru această întrebare. Am să fiu probabil, îmi va fi foarte greu să vă răspund la această întrebare, pentru că trebuie să vă răspund rațional, dar am am emoții când vorbim despre operațiunile organizate în istorie legate de deportări, operațiuni pe care cineva încearcă să le transforme în concerte electorale. Îmi este foarte tristă situația în care sunt foarte mulți oameni patrioți care lucrează inclusiv în Primăria municipiului Chișinău, care, cu siguranță, nu se simt bine când trebuie să execute aceste ordine care vin de la superiori și care vin, de fapt, să înlocuiască memoria colectivă a poporului nostru. Operațiunea orchestrată de către sistemul sovietic de deportări, organizată în mai multe etape pe teritoriul Republicii Moldova, este o tragedie pe care pe care au simțit-o toți românii moldoveni, pe care au simțit-o ucrainenii, bulgarii, găgăuzii, pe care au simțit-o toate naționalitățile care conviețuiesc în pace și liniște în Republica Moldova. Și faptul că Primăria Chișinău nu este cooperantă în acest sens este regretabil și nejustificat, pentru că nu poți dansa pe memoria și mormintele neamului nostru. Și noi vom insista ca guvern, ca autorități, ca acea tradițională expoziție care este organizată pe cea mai importantă piață, a Marii Adunări Naționale, unde s-a s-a scandat pentru limba română, unde s-a bucurat poporul de independența Republicii Moldova, ca anume pe această piață oamenii să-și aducă aminte, vorbim despre sute de mii de familii din țară care au pe cineva care a fost deportat, și memoria deportaților să fie nu doar la trenul durerii simțită și resimțită, dar și pe cea mai emblematică piață. Reprezentanții guvernului sunt în continuare în comunicare și cu autoritățile locale și cu alți parteneri, dar vom folosi toate prevederile legale pentru a apăra această memorie și pentru a sprijini familiile, sutele de mii de familii care au fost afectate de această situație. Și facem și un îndemn de omenie, de corectitudine istorică către toți funcționarii, inclusiv ai Primăriei municipiului Chișinău, să convingă acei exponenți care dau aceste ordine să nu le urmeze, dar să coopereze pe subiecte care ne vizează pe toți. Ori operațiunile de deportare în masă organizate de autoritățile sovietice au fost o tragedie despre care trebuie să cunoaștem și pe care trebuie să o deplângem, onorând memoria celor care au trecut prin aceste suferințe.

Și o precizare: dacă ni se va cere extrădarea domnului Vitalie Bărlădeanu și fostul șef SIS, care a fost reținut în Emiratele Arabe Unite, sau se va merge pe ideea, odată ce Franța a cerut extrădarea, va fi și judecat acolo?

Da, mulțumesc. Oamenii legii au comentat acest subiect, pentru că au vorbit despre întâietatea solicitării plasate în sistemul internațional Interpol. Poliția Națională a vorbit despre asta în spațiul public mai devreme. Totodată, noi vom coopera pe plan internațional ca să ne asigurăm ca acele aspecte legate de extrădare pe care le-ați menționat să fie respectate. La această etapă, această plasare, notificare, a fost efectuată de către autoritățile franceze și asta deja se cunoaște în spațiul în spațiul public. Vom continua dialogul interinstituțional cu autoritățile competente ca să urmărim acest caz îndeaproape. Cu mai multe detalii ar putea, pe parcurs, să revină și colegii din alte instituții care urmăresc acest caz din prima sursă.

Dacă sunt și alte întrebări. Dacă nu, am să rog colegii din presă să își organizeze microfoanele tehnice, un moment tehnic aici la guvernul Republicii Moldova. Mulțumim tare frumos. Mulțumim și celor care ne urmăresc online și la întrebările cărora am avut posibilitatea să răspundem la această etapă. Vreau să continui această conferință de presă. Vă reamintesc, suntem în direct acum pe platformele guvernamentale. Urmăriți de la Casa Guvernului conferința de presă după ședința executivului. Deci, vreau să continui. Marșul Suveranității: 9500 de persoane din întreaga țară au mers în marșul pentru libertate, pentru demnitate și pentru suveranitate. Astfel, a fost marcată de către autorități aniversarea a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate de către primul Parlament ales în mod democratic al țării noastre și arată că cetățenii, la fel, își doresc o Moldovă liberă, demnă și europeană. La eveniment a participat prim-ministrul Dorin Recean, desigur că alături de conducerea de vârf a țării, președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, membri ai cabinetului de miniștri, dar și deputați în Parlament, primari și oameni care au venit îmbrăcați în straie de sărbătoare la acest eveniment pentru a participa și a fi parte a istoriei. La 23 iunie s-au împlinit și trei ani de când țara noastră a obținut statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aceste două momente, adoptarea Declarației de Suveranitate și decizia de a urma parcursul european, se împletesc într-un efort comun de a construi un stat sigur și prosper, în care poporul este suveran și decide soarta țării. Participanții la Marșul Suveranității au avut prilejul să asculte cântecele renașterii naționale interpretate de Cristofor Aldea-Teodorovici, Simona, Vali Boghean și Radu Dolgan cu formația Noroc. Am cântat din inimă, împreună, ca o mare orchestră a speranței, atâtea șlagăre care ne unesc din generație în generație. Printre acestea, Dorul meu, Eminescu, Inima mea e Moldova, În Moldova mea frumoasă, Suveranitatea, Galbenă gutuie sau De ce plâng chitarele. Am văzut bunătate, am văzut deschidere, am văzut speranță, am văzut suflete gemene unite de un singur crez: că noi, moldovenii, să fim uniți, stăpâni la noi acasă și să avem grijă de viitorul nostru cu demnitate și curaj. Marșul Solidarității a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu cu ocazia marcării a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate pe 23 iunie 1990.

Totodată, în ediția a doua se află și programul guvernamental Excursia Europeană, care a fost lansat anul trecut de guvern. Lansăm ediția a doua. Peste 1300 de copii vor beneficia de un program educațional la Chișinău. Lansând cea de-a doua ediție a programului educațional Excursia Europeană, ne dorim ca elevii din toate raioanele țării să viziteze capitala și să aibă parte de activități educative și culturale. În total, peste 1300 de copii vor beneficia de această oportunitate, iar primul grup de copii a sosit deja astăzi la Chișinău și a avut posibilitatea să viziteze, inclusiv, clădirea guvernului. Programul Excursia Europeană urmărește facilitarea experiențelor educative și culturale gratuite pentru elevii din sate. Itinerarul copiilor include vizite la Muzeul Național de Istorie, la Parlament, la Președinție, la noi, la guvern, precum și vizionarea unui film la cinematograf. Grupurile de elevi sunt preluate din localitățile lor cu un transport organizat, cu inscripția Excursia Europeană, iar în Chișinău sunt întâmpinate de ghizii programului, care îi însoțesc pe tot duratul pe toată durata zilei. Copiii sunt asigurați gratis cu rechizite și hrană, toate cheltuielile organizate fiind acoperite de guvern. La program participă elevii cu vârsta cuprinsă între 10 și 16 ani, sunt selectați câte 18 copii și un cadru didactic însoțitor din fiecare dintre cele 76 de localități incluse în program. Programul educațional Excursia Europeană se va desfășura în perioada 24 iunie - 20 iulie 2025 și reamintesc că la prima ediție a programului, anul trecut, au luat parte 2500 de copii. Detalii privind cheltuielile programului și alte informații utile vor fi comunicate în briefingurile de presă ulterioare organizate de către guvern.

O altă noutate bună este că zeci de familii, zeci de mii de familii din țara noastră își reduc consumul de energie electrică și cheltuielile datorită programului Eco Voucher. Peste 4300 de familii din Moldova au beneficiat de ajutorul financiar pentru a-și înlocui electrocasnicele vechi sau mari consumatoare de energie cu aparate moderne și mai fiabile din punct de vedere energetic. Sprijinul a fost oferit prin a treia sesiune a programului Eco Voucher, care a fost desfășurat până la data de 15 iunie. Fiecare gospodărie eligibilă a primit un voucher în valoare de 6000 de lei, care acoperă până la 70% din costul unui frigider sau a unei mașini de spălat rufe cu consum redus de energie. În schimb, beneficiarii au predat spre reciclare un echipament vechi de același tip, contribuind astfel la reducerea deșeurilor și protejarea mediului. Continuăm să ajungem la oameni care au cu adevărat nevoie de sprijin, familii numeroase și vârstnici, și să contribuim concret la reducerea consumului de energie în gospodăriile din Republica Moldova. În cele trei sesiuni desfășurate doar anul acesta, peste 15300 de gospodării au beneficiat de sprijin pentru a face trecerea la echipamente moderne, iar de la lansarea acestui program, 26800 de familii au fost ajutate. Programul Eco Voucher a fost dezvoltat de guvernul Republicii Moldova cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

Alte noutăți bune din partea executivului: peste 100000 de moldoveni deja au primit gratis noua carte de identitate lansată recent de către autorități. Într-un număr total de 101500 de cereri pentru eliberarea de noi cărți de identitate au fost depuse de la lansarea programului, iar peste 65000 de persoane au solicitat și semnătura electronică. Din numărul total, 95500 de cărți au fost perfectate gratis, iar restul, la urgență, contra cost. Primul milion de cărți de identitate, vă reamintesc, la prima documentare vor fi eliberate fără plată. Termenul de perfectare a unei cărți de identitate fără plată este de 20 de zile lucrătoare. Cetățenii pot solicita perfectarea unei cărți de identitate și în regim de urgență, doar că în acest caz eliberarea se face contra cost, în funcție de termenul de perfectare. Acum, despre beneficii: având o carte de identitate cu semnătură electronică, fiecare om poate, sau se poate autentifica în sistemele informaționale publice și poate beneficia de servicii publice electronice, cum ar fi bancare, fiscale, sociale sau financiare. Cartea de identitate nu conține informații privind domiciliul și reședința temporară. Excluderea acestor date permite eliminarea necesității de schimb a actului de identitate de fiecare dată când se schimbă locul de trai. Cărțile de identitate se eliberează cetățenilor care au împlinit vârsta de 14 ani. La solicitare, actul de identitate poate fi eliberat și înainte de vârsta de 14 ani. Perfectarea noii cărți de identitate nu este obligatorie dacă cetățeanul deține un act de identitate valabil. Nu este obligatoriu să solicitați și semnătură electronică atunci când perfectați cartea de identitate, puteți solicita doar cartea de identitate fără semnătură electronică. Încă o dată, reamintim, 1 milion de cărți de identitate vor fi oferite gratuit, iar până la această etapă deja 10% au fost solicitate, peste 100000 de cetățeni care au primit gratis noua carte de identitate.

Continuăm cu alte noutăți pe domeniul agriculturii. Suntem alături de fermieri ca de fiecare dată. Crescătorii de oi și capre pot solicita plăți directe per cap de animal, astfel că acești beneficiari pot depune până pe 8 august cereri pentru obținerea plăților directe per cap de animal. Sprijinul financiar este acordat din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural. Subvențiile vor fi accesate de către crescătorii de oi din rase specializate pentru producția de lapte, carne sau mixte, precum și cei care dețin mioare cu vârsta mai mare de trei luni. Cererile pot fi depuse la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Toate detaliile despre apel și modelele de documentare necesare pot fi consultate pe pagina oficială a acestei instituții.

Acum vreau să trec în revistă cele mai importante hotărâri de guvern, ca să fiți informați despre deciziile care se iau la executiv. În primul rând, autoritățile au aprobat astăzi numărul locurilor bugetare în învățământul superior și cel profesional tehnic pentru anul de studiu 2025-2026. Vorbim în total de 8712 locuri bugetare, care vor fi oferite pentru instituțiile și pentru studii de învățământ superior. La studii superioare de licență și studii superioare integrate vor fi admise, cu finanțare de la bugetul de stat, 5295 de persoane, iar la master, 2856 de candidați, iar 435 de persoane vor beneficia de studii de rezidențiat și secundariat clinic. În același timp, 126 de locuri bugetare vor fi oferite cetățenilor străini, 88 pentru ciclul întâi și 38 pentru ciclul doi, studii de masterat. Cele mai multe locuri finanțate din bugetul de stat vor fi în domeniile științe ale educației, pentru că este cool să fii profesor, inginerie, tehnologii de fabricație, arhitectură și construcții, tehnologia informației și comunicațiilor, sănătate, științe agricole, silvicultură, medicină veterinară și științe ale mediului. Urmăriți anunțurile universităților pentru programul de înscrieri la învățământul superior. Premierul Dorin Recean a comentat această decizie și a spus că, reamintesc în acest context, că am aprobat un program complex prin care acordăm indemnizații lunare tinerilor în primele 12 luni ale primului loc de muncă după absolvirea facultății, colegiului sau a școlii profesionale. Astfel, guvernul va oferi un adaos de 3000 de lei pe lună, timp de un an, pentru fiecare tânăr care se angajează la primul loc de muncă în domenii prioritare pentru economia națională.

Tot astăzi, guvernul a aprobat noi modificări pentru susținerea producțiilor cinematografice autohtone. În Republica Moldova va fi creat un mecanism funcțional de reglementare a activității cinematografice și vor fi stabilite noi oportunități pentru susținerea financiară a proiectelor cinematografice. Pentru finanțarea, dezvoltarea și promovarea domeniului cinematografiei, realizarea măsurilor de conservare, de păstrare și valorificare a patrimoniului național cinematografic, va fi instituit Fondul Cinematografiei. Modificările mai urmăresc consolidarea producției cinematografice, astfel încât volumul producției de film și altor opere audiovizuale va crește cu cel puțin 30% în trei ani, iar stimularea coproducțiilor va genera și o cooperare internațională. Vreau să amintesc că anual se estimează că vor fi selectate la festivaluri internaționale de prestigiu cel puțin 10 filme. Proiectul mai prevede dezvoltarea educației cinematografice în școli și comunități, formarea continuă a profesioniștilor, dar și transmiterea cinematografului Odeon către Centrul Național de Cinematografie și transformarea lui într-un centru public de proiecție și educație cinematografică.

Tot astăzi, guvernul a facilitat activitatea economică independentă a persoanelor fizice. Profesioniștii din toate domeniile din Republica Moldova vor putea vor putea deveni mai ușor antreprenori independenți. Guvernul a aprobat o serie de modificări care facilitează inițierea, gestionarea, dar și încetarea activității de antreprenor. Totodată, vreau să punctez că premierul a comentat acest subiect și a spus că este un proiect important pentru piața muncii și pentru noi ca țară, ca să putem oferi acestor oameni care participă efectiv pe piața muncii servicii sociale la această etapă a vieții, fie la etapa de pensionare. Numărul companiilor, conform Ministerului de resort, care contractează servicii prestate de cetățeni în mod independent a crescut de la 4399 în 2018 la 6491 în 2024, iar numărul prestatorilor de servicii independenți s-a majorat de la 38000 de persoane până la 54,5 mii de persoane în anul 2024.

Deci, acestea au fost noutățile. Cu alte informații legate de activitățile pe care le desfășoară guvernul, vă rog să le urmăriți pe platformele oficiale ale instituțiilor. Acestea fiind spuse, fiind la finalul briefingului, vreau să le mulțumesc colegilor jurnaliști cu prezență fizică aici la guvern și celor care ne-au urmărit online pentru atenția acordată subiectelor aprobate astăzi în ședința executivului. Totodată, să mulțumesc colegilor din cadrul Direcției Comunicare, comunicatorilor guvernamentali din instituții, dar și colegilor de la Privesc.eu, datorită cărora am transmis în direct și această conferință de presă. Acestea fiind spuse, vă doresc o zi cât mai reușită în continuare și ne reauzim și săptămâna viitoare. La revedere.

