---
title: "Declarații de presă susținute de Președintele României, Nicușor Dan, și Cancelarul Republicii Federale Germania, Friedrich Merz"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109334/Declaratii-de-presa-sustinute-de-Presedintele-Romaniei--Nicusor-Dan--si-Cancelarul-Republicii-Federale-Germania--Friedrich-Merz
event_date: 2025-07-18T17:10:00+00:00
region: Romania
category: Conferințe
duration_seconds: 1675
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Declarații de presă susținute de Președintele României, Nicușor Dan, și Cancelarul Republicii Federale Germania, Friedrich Merz

## Comunicat de presă

## România și Germania consolidează parteneriatul strategic printr-un nou plan de acțiune axat pe securitate și economie

BERLIN – Președintele României, Nicușor Dan, și Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, au reafirmat vineri, 18 iulie 2025, angajamentul pentru consolidarea parteneriatului strategic bilateral, în cadrul unei întâlniri oficiale desfășurate la Berlin. Punctul culminant al discuțiilor a fost semnarea unui nou Plan de Acțiune, care vizează aprofundarea cooperării în domenii esențiale precum securitatea, apărarea și economia, reflectând un răspuns unitar la provocările regionale actuale.

Discuțiile dintre cei doi înalți oficiali s-au concentrat pe teme de securitate de maximă importanță, inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările hibride care vizează statele europene. Ambii lideri au subliniat necesitatea de a spori presiunea asupra Rusiei și de a continua sprijinul ferm pentru Ucraina. De asemenea, a fost reiterat sprijinul comun pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru eforturile de a preveni destabilizarea acesteia.

Cooperarea în domeniul apărării a reprezentat un pilon central al dialogului. Planul de Acțiune semnat prevede o colaborare mai strânsă în industria de armament, inclusiv prin proiecte concrete, precum parteneriatul dintre compania germană Rheinmetall și fabrica de la Mediaș, pentru producția de muniții. Această inițiativă urmărește să consolideze capacitățile de apărare la nivel european și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, recunoscând rolul esențial al României pe flancul estic.

„România și Germania sunt parteneri strânși, uniți de valori comune și de angajamentul pentru o Europă puternică și sigură. Planul de Acțiune semnat astăzi este un pas important în aprofundarea cooperării noastre, în special în domeniul apărării și în contracararea tentativelor de destabilizare care vizează democrațiile noastre. Vom continua să sprijinim Ucraina și să acționăm unitar pentru a asigura pacea și stabilitatea pe continent”, a declarat Cancelarul Friedrich Merz.

Pe plan economic, a fost evidențiat faptul că Germania este principalul partener comercial al României, discuțiile vizând noi oportunități de dezvoltare a cooperării. Cei doi lideri au abordat și subiecte de interes european, precum finalizarea acordului UE-Mercosur, și au discutat despre sprijinul Germaniei pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Vizita de astăzi la Berlin reconfirmă soliditatea parteneriatului nostru istoric și deschide un nou capitol de colaborare. Prin acest Plan de Acțiune, transpunem în proiecte concrete dorința comună de a ne consolida legăturile economice și de a dezvolta industria noastră de apărare. România rămâne un pilon de stabilitate pe flancul estic și, alături de partenerii noștri germani, vom continua să sprijinim parcursul european al Republicii Moldova și reconstrucția Ucrainei”, a afirmat Președintele Nicușor Dan.

Întâlnirea de la Berlin subliniază o viziune comună a celor două state, angajate să colaboreze strâns pentru a răspunde provocărilor complexe de securitate și pentru a promova prosperitatea și democrația la nivel european.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 2,
    "reason": "Tonul general este formal și profesional. Emoțiile pozitive sunt exprimate într-un mod temperat, concentrându-se pe cooperare, parteneriat și recunoștință reciprocă, specifice unui context diplomatic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de fericire în discurs. Tonul este serios și concentrat pe probleme politice și economice."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 2,
        "reason": "Se manifestă un optimism moderat cu privire la viitorul cooperării bilaterale, calea europeană a Moldovei și consolidarea securității europene. De exemplu, se afirmă că „ne dorim ca această cooperare economică să se dezvolte în anii care urmează” și că anumite acorduri „vor reprezenta o reușită”."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 3,
        "reason": "Recunoștința este exprimată explicit și repetat. Liderii își mulțumesc reciproc pentru vizită și discuțiile deschise („Vă mulțumesc încă o dată pentru prima dumneavoastră vizită la Berlin”). De asemenea, se aduc mulțumiri guvernului german pentru tratamentul minorității române și Slovaciei pentru acordul privind sancțiunile."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este măsurat și formal, lipsit de orice formă de entuziasm. Seriozitatea subiectelor abordate impune un ton reținut."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Categoria nu este aplicabilă contextului discuției, care este unul strict politic și diplomatic."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă bucurie. Contextul discuțiilor, care include războiul și instabilitatea regională, nu se pretează la astfel de emoții."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o satisfacție implicită legată de punctele de vedere comune („Împărtășim același punct de vedere”) și de succesul parteneriatului. Cancelarul german își exprimă satisfacția față de structura reformatoare a bugetului propus de Comisie, deși nu și față de volumul acestuia."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Conferința de presă este complet lipsită de umor sau amuzament, având în vedere natura formală și gravitatea subiectelor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente, dar sunt controlate și direcționate către situații externe, precum agresiunea Rusiei sau riscurile economice. Tonul rămâne diplomatic, exprimând îngrijorare și hotărâre, nu emoții personale intense.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă tristețe în discursuri, deși se discută despre subiecte grave precum războiul."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși se condamnă ferm agresiunea Rusiei, tonul este unul de hotărâre și rezolvare, nu de furie manifestă."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 1,
        "reason": "Se menționează „pericolele” războiului hibrid și necesitatea consolidării securității, ceea ce sugerează o conștientizare a amenințărilor și un nivel redus de îngrijorare sau prudență, dar nu frică directă."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Categoria nu este aplicabilă. Nu există expresii de dezgust."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 1,
        "reason": "O ușoară frustrare poate fi dedusă din dificultățile menționate în contracararea dezinformării rusești și din referirea la „multe lupte” pentru a ajunge la un acord privind sancțiunile, indicând un proces anevoios."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 2,
        "reason": "Discuțiile despre războiul din Ucraina, eforturile de destabilizare a Moldovei de către Rusia și riscurile economice („riscăm probleme... pe piețele financiare”) induc un sentiment de anxietate și îngrijorare cu privire la stabilitatea geopolitică."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 1,
        "reason": "Cancelarul german exprimă o formă de dezacord, care poate fi interpretată ca o ușoară dezamăgire, față de volumul bugetului UE propus de Comisie: „nu vom putea accepta propunerea comisiei referitor la volumul bugetului”."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Categoria nu este aplicabilă contextului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Aceasta este categoria predominantă, reflectând natura evenimentului. O conferință de presă la nivel înalt este, prin definiție, un exercițiu de comunicare informativă, neutră și factuală, cu un scop persuasiv și interogativ clar.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 5,
        "reason": "Majoritatea discursului este prezentată într-un ton neutru, obiectiv și profesional, concentrându-se pe prezentarea de fapte, politici și acorduri strategice."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al evenimentului este de a informa presa și publicul despre rezultatele discuțiilor bilaterale. Atât declarațiile inițiale, cât și răspunsurile la întrebări sunt dense în informații concrete despre economie, securitate și politică externă."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "Sesiunea de întrebări și răspunsuri (Q&A) reprezintă o componentă majoră a înregistrării. Jurnaliștii adresează întrebări directe și specifice, ceea ce face ca elementul interogativ să fie foarte pronunțat."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși nu se dau instrucțiuni directe, explicațiile detaliate ale politicilor și contextului geopolitic au un caracter instructiv, având rolul de a clarifica pozițiile celor două state pentru public."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 2,
        "reason": "Liderii construiesc narațiuni clare: parteneriatul româno-german ca o poveste de succes, agresiunea rusă ca o amenințare la adresa ordinii internaționale și Uniunea Europeană ca un proiect de prosperitate și securitate."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Fiecare lider încearcă să convingă publicul de validitatea politicilor sale și de soliditatea alianței. Se argumentează în favoarea sancțiunilor, a sprijinului pentru Ucraina și a consolidării apărării, cu scopul de a obține sprijin public. De exemplu: „acest curs este corect pentru a întări Europa în viitor”."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Interacțiunea este guvernată de protocolul diplomatic. Politețea, respectul și diplomația sunt la cel mai înalt nivel, definind complet tonul și limbajul folosit de toți participanții.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este omniprezentă. Se folosesc formule de adresare formale („Domnule Președinte”), se exprimă mulțumiri constante și se menține un ton curtenitor pe tot parcursul interacțiunii."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Limbajul este formal și respectuos."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul reciproc este evident. Liderii se ascultă cu atenție, își validează punctele de vedere și vorbesc despre țările lor ca despre „parteneri strânși”, demonstrând o considerație deosebită."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există agresivitate între vorbitori. Singura mențiune a agresiunii se referă la acțiunile militare ale Rusiei, fiind un subiect de discuție, nu o atitudine manifestată."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și serios exclude complet utilizarea sarcasmului."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio tentativă de umor; tonul este strict profesional."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește ironia. Comunicarea este directă și literală."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Diplomația este caracteristica definitorie a întregului eveniment. Limbajul este atent calibrat, dezacordurile (ca cel pe bugetul UE) sunt exprimate într-o manieră constructivă, iar accentul este pus pe cooperare și consens."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul abordează probleme societale majore, dar din perspectiva relațiilor internaționale, a securității și a economiei. Se manifestă o susținere clară (advocacy) pentru anumite politici și principii, cu sensibilitate față de contextele culturale și politice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun fel de discurs instigator la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul folosit este extrem de măsurat și conform normelor diplomatice. Se evită declarațiile controversate și se folosește un limbaj standardizat, specific comunicării politice la nivel înalt, ceea ce denotă un grad ridicat de corectitudine politică."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Inclusivitatea este prezentă prin menționarea și aprecierea minorităților naționale (germană în România și română în Germania). De asemenea, discuțiile despre extinderea UE către Moldova și Ucraina poartă un mesaj de incluziune europeană."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Tema nu este centrală, dar este atinsă indirect prin recunoașterea și respectarea minorităților naționale, ca o componentă a relației bilaterale."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul discriminării nu este abordat în cadrul discuțiilor."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 4,
        "reason": "Liderii acționează ca avocați puternici ai intereselor naționale, dar și ai unor cauze comune: sprijinul pentru Ucraina, sancționarea Rusiei, consolidarea NATO și a UE. Întregul discurs este un exercițiu de advocacy pentru politicile pe care le susțin."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși nu este tema principală, condamnarea „războiului de agresiune” și a încălcării „dreptului internațional” de către Rusia atinge direct principii fundamentale de justiție la nivel internațional."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 3,
        "reason": "Respectul și aprecierea exprimate pentru minoritățile naționale din cele două țări, precum și respectarea protocolului diplomatic, demonstrează un nivel ridicat de sensibilitate culturală și respect reciproc."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul eveniment este o conferință de presă oficială, cu un format structurat, axată pe probleme politice, economice și de securitate. Discuțiile sunt concrete, vizând subiecte precum bugetul UE, războiul din Ucraina, cooperarea în domeniul apărării și relațiile comerciale, ceea ce denotă o orientare clară spre îndeplinirea unor sarcini și obiective diplomatice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul este formal, diplomatic și respectuos pe tot parcursul înregistrării. Vorbitorii folosesc titluri oficiale („Domnule Președinte”, „domnul Cancelar”), abordează subiecte complexe cu seriozitate și gestionează sesiunea de întrebări și răspunsuri într-o manieră ordonată, specifică unui mediu profesional de înalt nivel."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii lideri demonstrează o cunoaștere aprofundată a subiectelor discutate, de la mecanismele bugetare ale UE la dinamici geopolitice complexe (Rusia, Ucraina, Moldova) și politici de securitate. Ei fac referire la programe specifice (SAFE), organizații (OCDE) și acorduri internaționale (Mercosur), dovedind expertiză în domeniile lor."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii acționează ca reprezentanți ai țărilor și entităților lor politice, articulând poziții clare și exprimând intenții ferme pentru acțiuni viitoare („intenționăm să ne unim forțele”, „vom finaliza acordul UE-Mercosur”). Ei conduc discuția, stabilesc agenda și își asumă rolurile în peisajul relațiilor internaționale."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Colaborarea este tema centrală a conferinței. Termeni precum „parteneri strânși”, „conlucrăm strâns”, „colaborare aprofundată” și „ne unim forțele” sunt utilizați în mod repetat de ambii vorbitori. Întregul eveniment este un exercițiu de consolidare a cooperării bilaterale și europene."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este structurat în jurul identificării și soluționării unor provocări majore: agresiunea Rusiei, dezinformarea, securitatea energetică și stabilitatea economică. Liderii propun strategii concrete, cum ar fi sancțiunile, sprijinul pentru Ucraina și Moldova, și consolidarea industriei de apărare."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Liderii discută decizii luate (pachetul 18 de sancțiuni) și procese decizionale viitoare. Ei își exprimă clar pozițiile, inclusiv dezacordurile (privind volumul bugetului UE), indicând o implicare activă și asumată în luarea deciziilor la nivel european și internațional."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși se menționează „abordarea reformatoare” a Comisiei și „noi priorități” pentru buget, discuția se concentrează mai mult pe consolidarea cadrelor și parteneriatelor existente, nu pe prezentarea unor soluții radical inovatoare. Accentul este pus pe aplicarea eficientă a instrumentelor politice și economice cunoscute."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 0,
    "reason": "Conținutul audio este strict de natură politică și diplomatică. Discuțiile se concentrează exclusiv pe afaceri de stat și relații internaționale, fără nicio referire la aspecte de creștere personală, motivație sau reflecție individuală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio mențiune despre auto-îmbunătățire sau dezvoltare personală. Orice idee de îmbunătățire se referă la state, alianțe sau politici, nu la indivizi."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu are un caracter motivațional în sens personal. Motivele invocate sunt de ordin politic și strategic, nu de inspirație personală."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Evenimentul nu este conceput pentru a inspira audiența la nivel personal. Tonul este informativ și diplomatic, nu inspirațional."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Reziliența este menționată sau sugerată doar în contextul statelor și al alianțelor (ex: reziliența democrației românești în fața interferențelor), nu ca o trăsătură personală."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul și stilul discuției sunt complet străine de conceptul de mindfulness sau de prezență conștientă în sensul dezvoltării personale."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 0,
        "reason": "Reflecțiile prezentate sunt de natură politică și strategică, analizând starea relațiilor internaționale, nu introspecții sau reflecții personale."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema dezvoltării personale este complet absentă din cadrul acestei conferințe de presă axate pe geopolitică și economie."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discuția are o componentă etică și morală puternică, fundamentată pe apărarea valorilor democratice, a statului de drept și a dreptului internațional, în special în contextul condamnării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Liderii își prezintă pozițiile oficiale, fiind direcți în privința dezacordurilor (bugetul UE) și a provocărilor (interferența rusă). Deși răspunsurile la întrebări sensibile (atacuri cibernetice) pot fi generale din motive de securitate, există un nivel rezonabil de transparență."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii își ancorează constant discursurile în valori comune, principii democratice și respectarea dreptului internațional. Condamnarea fermă a acțiunilor Rusiei ca fiind o „încălcare a dreptului internațional” îi poziționează ca actori ghidați de un cadru moral și legal solid."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii lideri vorbesc despre datoria și responsabilitatea pe care o au față de cetățenii lor, față de aliați și față de stabilitatea regională și internațională. Ei subliniază necesitatea de a sprijini Ucraina și Moldova și de a proteja democrațiile, demonstrând un simț al responsabilității."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși subiectele discutate implică dileme etice profunde (ex: impactul sancțiunilor), acestea nu sunt dezbătute ca atare. Liderii prezintă cursul de acțiune ales ca fiind cel corect și necesar, fără a explora complexitatea morală a alternativelor."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Sunt formulate judecăți morale clare și ferme, în special la adresa Rusiei. Acțiunile acesteia sunt calificate drept „război de agresiune” și „acțiuni ostile”, creând o dihotomie morală clară între tabăra democratică și agresor."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Conceptul de corectitudine (fairness) este un pilon al discursului, fie că se referă la o „înțelegere echilibrată” în comerțul cu SUA sau la folosirea de „mijloace democratic legitimate” pentru a contracara amenințările. Se promovează o ordine bazată pe reguli și echitate."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga interacțiune este menită să consolideze încrederea reciprocă. Liderii se descriu unul pe celălalt ca fiind parteneri de încredere („ne sunteți un partener”), proiectând o imagine de alianță solidă și fiabilă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este dominat de un grad înalt de formalitate, claritate și directivitate, adecvat contextului unei conferințe de presă la nivel înalt. Mesajele sunt elaborate pentru a transmite poziții politice clare și pentru a evita ambiguitatea.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii își exprimă pozițiile în mod direct, fără ocolișuri, chiar și atunci când exprimă un dezacord. Exemplu: „nu vom putea accepta propunerea Comisiei referitor la volumul bugetului”. Această abordare directă contribuie la claritatea mesajului."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Se utilizează foarte puțin limbajul indirect sau aluziv. Mesajele cheie sunt transmise explicit, scopul fiind comunicarea eficientă a pozițiilor, nu crearea de subînțelesuri."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "În ciuda complexității subiectelor, ambii lideri depun eforturi pentru a se exprima clar și structurat, pentru a se asigura că mesajele lor politice sunt înțelese corect de către presă și publicul larg."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Ambiguitatea este evitată în mod deliberat. Chiar și răspunsurile mai generale la întrebări sensibile sunt formulate pentru a transmite o idee precisă, nu pentru a crea confuzie."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Declarațiile inițiale sunt mai elaborate, acoperind o gamă largă de subiecte. În schimb, răspunsurile din sesiunea Q&A tind să fie mai concise și la obiect, concentrându-se pe întrebarea specifică."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii nu se limitează la simple afirmații, ci își elaborează punctele de vedere, oferind context, argumente și justificări pentru pozițiile lor, ceea ce conferă profunzime discursului."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Formalitatea este caracteristica definitorie a stilului de comunicare. Utilizarea titlurilor, tonul serios, limbajul diplomatic și structura evenimentului indică un nivel maxim de formalitate."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de informalitate. Discuția este strict profesională și diplomatică, fără glume, anecdote personale sau limbaj colocvial."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 4,
    "reason": "Evenimentul subliniază importanța contextului regional (flancul estic, Ucraina, Moldova) și a legăturilor multiculturale (minoritățile germană și română), încadrând parteneriatul bilateral într-un context european și regional mai larg.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 3,
        "reason": "Discuția se bazează pe norme culturale și politice comune, specifice spațiului european, cum ar fi democrația, statul de drept și cooperarea. Întregul eveniment respectă normele unei conferințe de presă occidentale."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 4,
        "reason": "Dimensiunea regională este foarte prezentă. Poziția strategică a României pe „flancul estic” este menționată ca fiind de o importanță crucială. Problemele specifice ale regiunii, precum situația din Ucraina și Moldova, sunt subiecte centrale ale discuției."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 2,
        "reason": "Tradiția este menționată prin referirea la „istoria lungă de parteneriat” dintre cele două țări, dar fără a se intra în detalii despre tradiții specifice. Accentul este pe prezent și viitor."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția se poartă la un nivel politic înalt și nu abordează deloc obiceiuri sau cutume locale."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 3,
        "reason": "Multiculturalismul este abordat direct prin menționarea de către Președintele Iohannis a minorității germane din România și a comunității românești din Germania, subliniind aceste punți umane și culturale între cele două națiuni."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 1,
        "reason": "Patrimoniul este atins doar implicit, prin referirile la istoria comună și la prezența minorităților, care fac parte din patrimoniul cultural al ambelor țări. Nu este o temă dezvoltată."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși liderii vorbesc în numele națiunilor lor, tonul nu este unul de naționalism exacerbat. Mândria este canalizată spre soliditatea parteneriatului și apartenența la un set comun de valori europene, nu pe superioritate națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția principală este clară și transparentă: proiectarea unei imagini de unitate și forță între parteneri, coordonarea pe teme strategice și transmiterea unui mesaj ferm către adversari, în special Rusia. Este un exercițiu de comunicare strategică.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este persuasiv, dar se bazează pe argumente politice și fapte cunoscute, nu pe manipulare emoțională sau dezinformare. Încadrarea puternică a acțiunilor Rusiei este o tactică de persuasiune, dar nu o manipulare în sensul negativ."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt, prin natura funcțiilor lor, părtinitori. Ei reprezintă interesele naționale și politice ale entităților lor. Poziția lor este clar pro-UE, pro-NATO și anti-agresiune rusă, ceea ce reprezintă o perspectivă partizană, nu una neutră."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Sursele sunt extrem de credibile: Președintele României și liderul principalului partid de opoziție din Germania. Statutul lor oficial conferă o greutate și o credibilitate maximă declarațiilor făcute în acest cadru formal."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este foarte transparentă: consolidarea relației bilaterale, coordonarea politicilor europene și de securitate, și transmiterea unui mesaj de unitate și descurajare. Motivul este promovarea intereselor comune de securitate și prosperitate."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorii se străduiesc să fie clari tocmai pentru a preveni interpretările greșite. Întrebările jurnaliștilor, care cer detalii concrete, sunt o încercare de a reduce și mai mult potențialul de interpretare eronată."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 4,
        "reason": "Evenimentul poate fi considerat o formă de comunicare strategică sau propagandă geopolitică în sensul promovării unei anumite viziuni asupra lumii: cea a unei alianțe democratice unite împotriva unui regim autoritar agresiv. Se promovează activ o narațiune specifică."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### România și Germania își unesc forțele pentru negocierile bugetare UE și acordul UE-Mercosur

Berlin - România și Germania au convenit să colaboreze strâns în cadrul negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.  Președintele României, Nicușor Dan, aflat în vizită la Berlin, a subliniat importanța unei abordări reformatoare a bugetului, orientată către noi priorități pentru consolidarea Europei.  Deși România nu poate accepta propunerea actuală a Comisiei Europene privind volumul bugetului, considerând-o mult prea mare,  susține orientarea generală către noi priorități. Cancelarul german, Friedrich Merz, a reiterat sprijinul Germaniei pentru aderarea României la OCDE, planificată pentru sfârșitul anului viitor.  Ambii lideri au exprimat dorința de a finaliza acordul UE-Mercosur în toamna acestui an, considerându-l o reușită importantă.  Discuțiile au abordat și politica comercială, subliniind nevoia urgentă a unei înțelegeri echilibrate cu Washingtonul pentru a evita probleme atât la nivel comercial, cât și pe piețele financiare.

### România și Germania condamnă agresiunea Rusiei și își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și Moldova

Berlin - Președintele român Nicușor Dan și cancelarul german Friedrich Merz au condamnat ferm războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei,  subliniind încălcarea dreptului internațional.  Ambii lideri au afirmat că vor continua să sporească presiunile asupra Rusiei și să sprijine Ucraina,  cu scopul de a aduce Moscova la masa negocierilor.  S-a discutat și despre situația Republicii Moldova,  ambii parteneri exprimându-și îngrijorarea cu privire la acțiunile de destabilizare ale Rusiei în regiune.  România și Germania sunt parteneri în Platforma de Sprijin pentru Moldova,  o inițiativă comună menită să ajute țara să facă față provocărilor actuale și să se apropie de Uniunea Europeană.

### România și Germania explorează oportunități de colaborare în industria de apărare

Berlin -  Președintele României, Nicușor Dan, și cancelarul german, Friedrich Merz, au discutat despre oportunitățile de colaborare în industria de apărare,  în contextul noului peisaj geopolitic creat de războiul din Ucraina.  S-a pus accent pe posibilitatea colaborării în cadrul programului EDIDP (European Defence Industrial Development Programme) al Uniunii Europene,  precum și pe investițiile companiilor germane în România.  Negocierile avansate dintre Rheinmetall și fabrica de la Mediaș, parte a Romarm, pentru un joint venture pe muniții,  reprezintă un exemplu concret al acestui parteneriat.  Deși discuțiile privind programul EDIDP sunt încă în faza de explorare a parteneriatelor,  se așteaptă ca țările membre ale UE să propună proiecte comune până la sfârșitul lunii.  Finalizarea acestor proiecte și parteneriate concrete este așteptată până la jumătatea anului viitor.  Această colaborare reflectă angajamentul ambelor țări de a consolida securitatea europeană și de a dezvolta industria de apărare.

## Transcriere

[Friedrich Merz]
Stimate domnule Președinte, dragă Nicușor Dan, mă bucur mult că Berlin este destinația primei călătorii a dumneavoastră în străinătate în calitate de președinte al României. Ne bucurăm noi, dar și eu personal, foarte mult de vizita dumneavoastră aici la Berlin.

În campania electorală din România ați demonstrat că reprezentați o Românie democrată, europeană. Astfel ați dat un semnal politic puternic care a mers mult peste hotarele României și știți că noi toți în Europa și noi în Germania am observat cu multă atenție alegerile din România. Cu atât mai mult, permiteți-mi să vă felicit pentru alegerea în funcția de președinte al României.

Am purtat astăzi o discuție foarte bună, bazată pe încredere. Ne-am cunoscut cu câteva săptămâni în urmă la Bruxelles, la Consiliul European. Relația dintre țările noastre este una excelentă și vom colabora pentru ca ea să devină și mai bună în viitorul apropiat. Această colaborare între noi și între guvernele noastre a început deja într-o manieră foarte concretă. Miniștrii noștri de externe tocmai au semnat un plan de acțiune care va intra în faza de implementare, care va uni și mai puternic țările noastre, atât din punct de vedere al politicilor de securitate, al politicilor economice, dar și în plan uman.

Unu, am stabilit la nivelul planului de acțiune că vom extinde și consolida cooperarea noastră în plan de politică de înarmare. Doi, ne vom coordona și în ceea ce privește consolidarea schimburilor cu privire la promovarea investițiilor. Trei, vom continua să investim în colaborarea noastră în domeniile educație, cultură și organe media.

În afara acestor contacte la nivel de guvern, minorității germane din România și comunității române din ce în ce mai numeroase din Germania le revine rolul important de a construi punți de legătură între țările și societățile noastre și doresc să îmi exprim aprecierea mea astăzi aici pentru aportul acestora. Relațiile noastre economice sunt o poveste de succes. Volumul comercial bilateral a atins anul trecut suma record de peste 42 de miliarde de euro. Suntem de acord că se poate și mai mult și dorim să valorificăm acest potențial.

Germania este un investitor important în România, mai ales în sectorul energetic și industrial, întrevedem multe oportunități. Astfel întărim în același timp și securitatea aprovizionării în Europa, dar și competitivitatea europeană.

În cadrul financiar european trebuie să avem în vedere aceste considerente atunci când discutăm despre noul cadru financiar multianual propus tocmai de Comisia Europeană. Europa se confruntă cu provocări istorice. Vom reuși să le depășim doar printr-o prioritizare clară și nu prin sume alocate din ce în ce mai mari.

Prin urmare, nu vom putea accepta propunerea Comisiei referitor la volumul bugetului, pe care o considerăm mult mai mare, însă sprijinim abordarea reformatoare a Comisiei și orientarea bugetului către noi priorități, pentru că acest curs este corect pentru a întări Europa în viitor. Va începe acum un proces îndelungat de negocieri în cadrul cărora guvernul federal și și eu personal mă voi implica în mod constructiv și proactiv.

România și Germania sunt parteneri strânși și din punct de vedere al politicilor de securitate. Pentru Alianța Transatlantică, domnule președinte, țara dumneavoastră joacă un rol important grație poziției sale importante pe flancul estic. Din acest motiv, intenționăm să ne unim forțele și mai puternic în domeniul industriei armamentului.

Împărtășim același punct de vedere referitor la modul în care evaluăm războiul de agresiune rus în Ucraina, prin care se încalcă dreptul internațional. Încercăm să sporim presiunile asupra Rusiei și să sprijinim Ucraina pentru a aduce astfel, într-o bună zi, Moscova la masa negocierilor.

Ne coordonăm în ceea ce privește țara vecină Moldova punctele de vedere. Suntem parteneri ai platformei pentru Moldova, o platformă inițiată împreună, iar în aceste luni decisive contribuim împreună pentru ca Moldova să nu fie destabilizată de Rusia. Conlucrăm strâns pentru ca Moldova să se apropie din ce în ce mai mult de Uniunea Europeană.

Am discutat astăzi intens despre politica comercială. În negocierile cu Washington avem nevoie urgent de o înțelegere echilibrată, pentru că altminteri riscăm probleme nu doar la nivel de schimb comercial, ci și pe piețele financiare, care pot produce prejudicii majore pe ambele părți ale Atlanticului.

Trebuie să avem în vedere aceste aspecte și regulile pe care se bazează relațiile economice între noi și SUA. Din acest considerent, înțelegem să finalizăm în toamna acestui an acordul UE-Mercosur. Va reprezenta acesta o reușită și am discutat și despre acest aspect, împărtășind aceleași puncte de vedere.

Domnule Președinte, vă mulțumesc încă o dată pentru prima dumneavoastră vizită la Berlin. Ne sunteți un partener pe care îl așteptăm de fiecare dată cu drag. Vă mulțumesc foarte mult pentru discuția deschisă pe care am purtat-o cu dumneavoastră. Mulțumesc.

[Nicușor Dan]
Am fost onorat să fiu astăzi în vizită oficială în Germania, să mă întâlnesc cu domnul președinte Steinmeier, cu cancelarul Merz. Mai târziu ne vom întâlni cu comunitatea de afaceri.

România și Germania au o istorie lungă de parteneriat. Mai mult decât istoria și numărul de ani, cred că ne leagă niște valori și, pe baza acestor valori, azi, prin planul de acțiune pe care l-am semnat, am pus, am trasat direcțiile pe care colaborarea noastră viitoare se va desfășura.

Am discutat mult de zona economică. Așa cum a spus domnul cancelar, Germania este principalul partener comercial al României și ne dorim ca această cooperare economică să se dezvolte în anii care urmează.

În particular, am discutat de oportunitățile care există pentru industria de apărare în acest context nou în care ne aflăm. Am discutat de posibilitatea de a colabora în cadrul programului SAFE al Uniunii Europene.

Am discutat de colaborarea pe care România a avut-o cu Germania și de suportul pe care Germania ni l-a dat în diverse structuri internaționale și, inclusiv, OCDE, unde, după cum știți, România vrea să intre la sfârșitul anului viitor.

Am discutat de războiul din Ucraina și de posibilitatea comună a noastră și a partenerilor noștri de a, pe de o parte, de a ajuta Ucraina, pe de altă parte, prin presiune economică și prin sprijinul militar al Ucrainei, să aducem Rusia la masa negocierilor. Am discutat de posibilitățile de colaborare în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei și, bineînțeles, am discutat de parcursul european al Republicii Moldova și de sprijinul pe care țările noastre, împreună cu partenerii europeni, îl oferă pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Am discutat de asemenea de războiul hibrid pe care Rusia îl duce de mai mulți ani în interiorul țărilor europene și de posibilitatea de a colabora între noi și cu partenerii europeni pentru a contracara acest război hibrid.

Am discutat de minoritatea germană din România și de minoritatea română din Germania și am mulțumit guvernului german pentru condițiile pe care minoritatea română le are pentru a trăi aici.

Vorbind și fără legătură cu discuția pe care am avut-o, vorbind de interferența rusă, vreau să salut punctele de vedere care au apărut azi, prin care NATO și Uniunea Europeană au vorbit expres de influența rusă asupra țărilor europene și expres despre influența acesteia în România și în alegerile din România. Cred că este un punct important pentru a înțelege ce s-a întâmplat în România în ultimul an.

Nu în ultimul rând, am adresat invitația cancelarului Merz de a vizita România în perioada următoare.

[Jurnalist]
Bună ziua, Vasile Marcu, Antena 3 CNN. O întrebare pentru ambii, pentru președintele României și pentru cancelarul german, și pentru că pomeneați despre comunicatul dat astăzi de NATO și de Uniunea Europeană privind interferența Rusiei în Uniunea Europeană, în țările Uniunii, dar și țările NATO, prin acele acțiuni ostile desfășurate de entități subordonate GRU. Voiam să vă întreb, în România concret, dar și în Germania, care au fost țintele vizate de acțiunile cibernetice? Spuneau acolo de infrastructura, infrastructura sensibilă, infrastructura energetică, dar în afară de asta, concret, cum s-au manifestat aceste acțiuni și care sunt căile de a le opri? Mulțumesc.

[Nicușor Dan]
Dacă sunt două componente. Una este acțiunea cibernetică clasică de atac asupra unor structuri. Da? Și pe chestiunea asta avem rapoarte în special de la STS asupra unor astfel de atacuri. A doua parte a, și care este legată mult mai mult de procesul democratic, este influențarea prin fake news și prin un întreg proces de manipulare și dezinformare care se desfășoară în interiorul țărilor europene, cu atât mai mult cu cât ele sunt apropiate de granița estică a Uniunii Europene. Și aici, după cum știți, avem în țară o lungă dezbatere și o să venim într-un termen rezonabil cu un raport. Și am discutat să cooperăm în a ne apăra de fiecare din aceste două tipuri de atac.

[Friedrich Merz]
Vă mulțumesc pentru întrebare. În afara acestor cazuri detaliate de dumneavoastră, cazuri individuale, asistăm de câțiva ani la o creștere, sporire și mai mare a încercărilor Rusiei și altor țări de a diviza Uniunea Europeană, de a slăbi alianța transatlantică și de a dezinforma sau informa greșit societatea și opinia publică. Cred că este una dintre provocările cele mai mari cu care ne confruntăm noi, democrațiile liberale. Vrem și dorim să facem față tentativelor de destabilizare a țărilor noastre doar prin mijloace democratic legitimate.

Facem asta și apreciez colaborarea dintre instituțiile noastre, despre care am vorbit. La fiecare vizită pe care o întreprind, profit de ocazie pentru a oferi această formă de cooperare aprofundată, pentru că toate cunoștințele și informațiile pe care le deținem trebuie schimbate între țările noastre, împărtășite, pentru a putea face față într-o măsură potrivită atacurilor asupra democrației noastre.

Cât de concret este un astfel de atac s-a observat în România cu ocazia alegerilor prezidențiale în turul unu. De aceea, cu mare atenție am observat alegerile, procesul electoral din România, care și de data aceasta, în turul doi, au fost influențate masiv de către entități din Rusia, dar democrația din România a fost, din fericire, suficient de puternică și a răspuns, a reușit astfel să răspundă cu o campanie electorală soldată cu președintele care este astăzi în vizită la noi. Însă noi nu subestimăm pericolele inerente unui astfel de proces. Mulțumesc.

[Jurnalist]
Vă mulțumesc. O întrebare către cancelar și către președinte. Ați vorbit despre partea financiară, despre ce se preconizează până în 2034. Marea propunere din partea Comisiei a fost respinsă. Întrebarea este: nu înseamnă asta că Ucraina nici nu poate adera, fiindcă toată lumea e de acord că dacă va adera Ucraina, necesarul de bani va fi mult mai mare? Deci, întrebare suplimentară cu privire la cooperarea privind înarmarea. La ce vă referiți? Despre ce e vorba? Producția pentru Ucraina la care vă gândiți sau pentru alte scopuri? Mulțumesc.

[Friedrich Merz]
Mulțumesc. Încep cu a doua întrebare. Nu, nu ne-am gândit numai pentru Ucraina, dar ne-am gândit și la Ucraina. Este vorba de cooperare în ceea ce privește înarmarea la nivel de NATO. Facilități, capacități care să fie create. Acestea sunt chestiuni pe care le avem în vedere și în planul de acțiune. Este vorba despre unul dintre cele trei puncte asupra cărora am convenit pentru o mai bună cooperare, evident. Sigur, sunt deja firme din Germania care au început să construiască capacități de producție în România. Sprijinul guvernului federal a fost însă, de această dată, încă o dată reiterat.

În ceea ce privește cadrul financiar pe termen mediu al Uniunii Europene, vorbim despre 2028-2034. Acesta e planul, nu, obișnuit, pe șapte ani, pe care îl stabilește Uniunea Europeană și pentru care Uniunea Europeană face o previziune, de obicei. A venit ieri o propunere, o primă propunere. Dar nu e mai mult, nici mai puțin. Despre structura acestei propuneri am spus ceva. Eu consider că structura este bună și corectă. Sunt și noi priorități, da, e vorba și de nivel, de partea financiară, de volum. Aici ni se pare că nu este ceva care să fie acceptabil. E vorba și de partea fiscală, aici, de noi datorii la nivelul Uniunii Europene. Deci trebuie să ne gândim la toate lucrurile acestea. Guvernul german nu este de acord cu partea asta, dar e un proces deschis. Avem o propunere a Comisiei. Avem timp, un an, doi, să discutăm, să vedem cum ajungem la o înțelegere, la o convenție a noastră, până în 2027. Deci avem doi ani. După aceea trebuie să finalizăm, pentru că în 2028, în baza celor convenite, să avem bugetul finalizat.

Vă mulțumesc frumos. Da, Ucraina. În ceea ce privește procesul de aderare, el este deschis, dar știm cu toții că aici e nevoie de o aderare etapizată. Atâta timp cât Ucraina este atacată și se află în stare de război, aderarea la Uniunea Europeană va fi aproape de loc posibilă. Dar noi încercăm să aducem Ucraina cât mai aproape de Uniunea Europeană. Vrem să realizăm legături strânse. În orice caz, este un proces care durează mulți ani. Pentru noi, principala prioritate este să facem tot posibilul ca să se termine acest război. După aceea, vom vorbi despre reconstrucția Ucrainei. Și aici va fi în legătură cu un proces la sfârșitul căruia Ucraina să devină membră a Uniunii Europene. Dar e vorba de ani care vor trece. Deci, prioritatea este terminarea războiului, a doua prioritate, reconstruirea Ucrainei, totul încadrat într-o perspectivă de aderare. Acest plan nu privește acel plan financiar despre care vorbim noi, care privește bugetul.

[Nicușor Dan]
Da. În ceea ce privește procesul de reînarmare sau de echipare militară a Europei, este o decizie corectă la momentul potrivit pe care statele membre au preluat-o, au luat-o, pentru că am văzut, pe de altă parte, pe de o parte, războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Pe de altă parte, ne confruntăm azi cu un război hibrid al Rusiei împotriva statelor europene. Pentru că am văzut cu toții o încercare a Statelor Unite de a-și muta atenția sau de a echilibra atenția între Europa și Asia și atunci e logic ca Europa să-și ia chestiunea securității în propriile mâini.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, trebuie spus, bineînțeles, toate aceste discuții despre buget, contradicțiile care apar între state sunt absolut legitime, dar, dar Uniunea Europeană este o poveste de succes. Este o poveste de succes economic, care înseamnă prosperitate pentru oamenii din țările Uniunii Europene, și este o poveste de succes în ceea ce privește securitatea. Și atunci, cu toate nuanțele pe care cancelarul Merz le-a făcut, în momentul când un stat dorește să acceadă în Uniunea Europeană și când îndeplinește toate aceste criterii, răspunsul Uniunii Europene trebuie să fie "da" pentru respectivul stat.

[Jurnalist]
Iulia Ioan, Euronews România. În mod clar, colaborarea în industria de apărare a reprezentat o componentă importantă a acestei vizite. E o întrebare pe care o adresez la comun. Ne puteți explica concret despre ce proiecte militare este vorba în ce privește accesarea banilor din programul SAFE și apoi, ulterior, despre investiții concrete în România dinspre companiile germane, desigur? Mulțumesc.

[Nicușor Dan]
Da. În acest moment, în acest moment, există negocieri avansate între Rheinmetall și fabrica de la Mediaș, care ține de Romarm, pentru un joint venture pe muniții. Sperăm ca aceste negocieri să se termine într-o perioadă relativ scurtă. Mai departe, pentru programul SAFE, suntem încă în faza în care țările membre ale Uniunii Europene propun proiecte comune. Există un prim termen la sfârșitul acestei luni pentru, până la care țările să propună cumva partea financiară și până la jumătatea anului viitor până la care să vină cu parteneriatele concrete. Deci suntem în faza de explorare a parteneriatelor pe care putem să le avem.

[Jurnalist]
Vă mulțumesc, domnule președinte, domnule cancelar. Aș avea o întrebare pentru amândoi. UE a decis astăzi, după multe lupte, să ofere cel de-al 18-lea pachet de măsuri împotriva Rusiei. Credeți că în felul acesta presiunea asupra Rusiei va spori sau trebuie să ne gândim deja la un pachet, al 19-lea, de sancțiuni? Domnule cancelar, întrebarea mea cu privire la zborurile de returnare către Afganistan. Azi scria în presă că și spre Siria se vor face returnări. Ce ziceți? Acesta e un plan într-o perioadă previzibilă sau deocamdată nu e posibil? Care e situația?

[Friedrich Merz]
În ceea ce privește comunicările de la Comisie, noi suntem de acord că e vorba de o misiune foarte importantă pentru noi și că trebuie să dăm răspunsuri comune, dar avem și teme care trebuie aprofundate și discutate întâi. Iar azi e prea devreme să dăm un răspuns final.

În ceea ce privește zborurile de returnare către Afganistan, așa este. E vorba de ce am stabilit noi în coaliție. Am convenit să se facă și returnări către Siria, adică să se poată face returnări și spre Siria. Ținem seama de rapoartele care vin de la Ministerul de Externe de la noi. Cu privire la Afganistan avem, cu privire la Siria se pregătesc acum, având în vedere și faptul că situația de acolo se schimbă foarte, foarte rapid.

Vreau cu această ocazie să mulțumesc guvernului federal per ansamblu, colaborării între Ministerul de Externe german și Ministerul de Interne al Germaniei, pentru că acum este posibilă returnarea. Azi dimineață a fost zborul. Primul, cred că au ajuns deja, peste 80 de cetățeni afgani care anterior comiseseră infracțiuni în Germania și acum au fost returnați.

Permiteți-mi, în legătură cu prima întrebare pe care ați spus-o, să vă răspund. Se poate recunoscător că am putut finaliza cu al 18-lea măsură de sancțiuni. N-aveam de la Slovaci decizia. Până la urmă am vorbit cu premierul Fico și mulțumesc către Slovacia și prim-ministrul Slovaciei pentru disponibilitatea de a-și da acordul. Era vorba de o problemă obiectivă pentru Slovacia și noi suntem de acord și dispuși să rezolvăm această problemă, să o discutăm în Consiliul European următor. Deci, mulțumesc încă o dată oficial pentru acordul dat pentru acest al 18-lea pachet, având în vedere ce se întâmplă în Rusia. Deci trebuie să ne concentrăm iar pe sectorul de energie, sectorul bancar.

So, vielen Dank. Ein schönes Wochenende. (Deci, mulțumesc mult. Un weekend frumos.)