---
title: "Conferință de presă după ședința Guvernului Republicii Moldova din 6 august 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109428/Conferinta-de-presa-dupa-sedinta-Guvernului-Republicii-Moldova-din-6-august-2025
event_date: 2025-08-06T11:15:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 6 (intrarea din str. Pușkin)"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1340
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă după ședința Guvernului Republicii Moldova din 6 august 2025

## Comunicat de presă

## Guvernul aprobă un sprijin de 3.000 de lei lunar pentru tinerii la primul loc de muncă și alocă fonduri pentru localitățile afectate de calamități

**CHIȘINĂU, 6 august 2025** – În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul Republicii Moldova a aprobat o serie de măsuri cu impact social și economic major, inclusiv instituirea unei indemnizații lunare de 3.000 de lei pentru tinerii aflați la primul loc de muncă și alocarea a 3 milioane de lei pentru sprijinirea localităților care au suferit în urma calamităților naturale. Deciziile, prezentate în conferința de presă de după ședința Executivului, vizează stimularea tinerilor specialiști să rămână în țară și susținerea comunităților afectate.

Una dintre cele mai importante hotărâri vizează introducerea unui program național de sprijin pentru tinerii angajați. Astfel, tinerii care se vor angaja pentru prima dată în domenii strategice precum industria alimentară, creativă, electronică, farmaceutică sau construcția de mașini vor beneficia de o indemnizație lunară neimpozabilă în valoare de 3.000 de lei, pe parcursul unui an. Bugetul alocat pentru această etapă este de 34 de milioane de lei, estimându-se că aproximativ 4.000 de tineri vor beneficia de acest program. Măsura are ca scop reducerea migrației în rândul tinerilor și facilitarea tranziției de la studii la piața muncii.

În aceeași ședință, la propunerea Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), Guvernul a decis alocarea a 3 milioane de lei din fondul de intervenție pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale din lunile mai-iunie. Fondurile vor fi direcționate către reparația drumurilor și a infrastructurii deteriorate de ploile torențiale și vijelii în mai multe localități din raioanele Orhei, Strășeni, Hîncești și Rîșcani. Printre beneficiari se numără satele Breviceni și Zahoreni din raionul Orhei, care vor primi 1.449.000 de lei, și satul Dolna din raionul Strășeni, cu o alocare de 220.000 de lei.

„Aceste decizii reflectă angajamentul nostru ferm de a investi în viitorul Republicii Moldova, sprijinind tinerii să-și construiască o carieră acasă și oferind ajutor concret comunităților aflate în dificultate. Continuăm să creăm oportunități pentru cetățeni și să răspundem prompt nevoilor acestora, fie că este vorba de susținerea economică sau de reconstrucția infrastructurii locale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Agenda Executivului a inclus și o serie de numiri și rechemări din funcție. Viorel Ursu a fost numit în funcția de ambasador al Republicii Moldova în Regatul Suediei. Totodată, Executivul a aprobat numirea lui Andrei Cebanu la conducerea Autorității Aeronautice Civile și a Iulianei Albu în funcția de director general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Printre alte subiecte discutate s-a numărat și promovarea energiei verzi, Guvernul aprobând rezultatele licitațiilor pentru acordarea statutului de producător eligibil mare, o măsură ce va atrage investiții private de peste 190 de milioane de euro. De asemenea, a fost subliniat angajamentul continuu față de veteranii de război, fiind anunțată crearea, până la 1 octombrie, a Biroului pentru relații cu veteranii, o structură menită să asigure un dialog eficient și un răspuns prompt la necesitățile acestora.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul, deși formal, este dominat de un ton optimist, concentrându-se pe realizările și planurile de viitor ale guvernului. Sunt evidențiate progresele în diverse domenii (tineret, sport, energie), transmițând satisfacție și încredere în direcția aleasă. De asemenea, se exprimă recunoștință explicită la final.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt exprimate sentimente de fericire personală. Tonul este profesional și axat pe comunicarea instituțională, nu pe emoții individuale."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Optimismul este un element central, manifestat prin prezentarea unor inițiative precum „Moldova crește cu tineri acasă”, investiții record în sport, atragerea de fonduri pentru energie verde și programe de sprijin pentru tineri. Acestea sunt prezentate ca fiind cheia dezvoltării țării."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 4,
        "reason": "La finalul conferinței, vorbitorul mulțumește în mod explicit și repetat colegilor din aparatul guvernamental, jurnaliștilor și partenerilor media („Mulțumesc și colegilor de la Privește.eu și RLIVE”), ceea ce indică un grad ridicat de recunoștință."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este în general măsurat și controlat, specific unei comunicări oficiale. Deși subiectele sunt pozitive, nu se remarcă un entuziasm debordant în vocea sau limbajul vorbitorului."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Sentimentul de dragoste nu este exprimat. Discursul se concentrează pe patriotism și mândrie națională („să fie mândri de țara noastră”), dar nu pe afecțiune personală."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Similar cu fericirea, bucuria nu este o emoție manifestată în acest context formal. Prezentarea realizărilor este făcută cu satisfacție, dar nu cu o bucurie exuberantă."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul exprimă satisfacție față de rezultatele concrete ale guvernului, enumerând cifre și realizări: „peste 1957 de medalii”, „deja 3000 de familii au beneficiat de prima casă plus”, succesul programelor pentru seniori și tineri."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul este unul serios și formal, o conferință de presă guvernamentală. Nu există elemente de umor sau amuzament."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente într-o formă controlată, în special ca îngrijorare și critică față de amenințările externe (dezinformare, prezența trupelor ruse). Acestea nu domină discursul, dar sunt folosite pentru a sublinia provocările cu care se confruntă țara și pentru a justifica acțiunile guvernului.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 1,
        "reason": "O nuanță de tristețe sau regret este perceptibilă în menționarea faptului că trupele ruse „se află și astăzi, din păcate, în regiunea transnistreană”, subliniind o problemă nerezolvată și o încălcare a suveranității."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se manifestă furie. Chiar și atunci când se discută despre acțiunile ostile ale Federației Ruse, tonul rămâne ferm și critic, dar nu furios. Limbajul este diplomatic și controlat."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Nu se exprimă frică, ci mai degrabă o stare de alertă și îngrijorare. Vorbitorul avertizează publicul cu privire la pericolele „agresiunii invizibile” și ale războiului hibrid, dar o face dintr-o poziție de forță și conștientizare, nu de teamă."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în discurs. Criticile sunt formulate într-un limbaj profesional."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se manifestă frustrare. Problemele, cum ar fi prezența trupelor străine sau dezinformarea, sunt prezentate ca provocări pe care guvernul le abordează activ, nu ca surse de frustrare."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 3,
        "reason": "Anxietatea este prezentă sub forma unei îngrijorări strategice privind securitatea națională. Discuția despre dezinformare, manipulare și „agresiunea din exterior care nu a fost niciodată declarată” creează un fundal de tensiune și vigilență."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă dezamăgire. Dimpotrivă, discursul se concentrează pe acțiunile și succesele guvernului, nu pe eșecuri sau așteptări neîmplinite."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din discurs."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este, în esență, un act de comunicare publică instituțională. Scopul principal este de a informa publicul într-un mod structurat și factual, dar și de a persuada audiența de eficiența politicilor guvernamentale. Prin urmare, caracterul informativ și persuasiv sunt predominante.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "O mare parte a discursului are un ton neutru, în special atunci când sunt enumerate decizii, nume de persoane numite în funcții, sume de bani alocate sau date concrete. Această abordare conferă credibilitate și obiectivitate informațiilor prezentate."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este scopul fundamental al conferinței. Vorbitorul prezintă în detaliu 20 de subiecte de pe ordinea de zi, numiri în funcții, ajutoare financiare, programe noi și rezultate concrete, acoperind o gamă largă de informații de interes public."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu are un caracter interogativ. Vorbitorul oferă informații și răspunsuri, nu adresează întrebări publicului."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Există elemente instructive clare. Publicul este îndemnat să distribuie informația („nu ezitați să distribuiți această conferință”) și este ghidat cum să acceseze anumite servicii („tinerii pot utiliza aplicația guvernamentală Evo”)."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul folosește tehnici narative pentru a face informația mai accesibilă și mai memorabilă, de exemplu, când descrie experiența copiilor din programul „Dor” sau când rezumă povestea documentarului despre războiul hibrid."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul discurs este construit pentru a convinge publicul de beneficiile acțiunilor guvernamentale. Fiecare decizie este încadrată într-un context pozitiv, subliniind impactul benefic asupra cetățenilor și contribuind la construirea unei imagini favorabile a guvernului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Atitudinea generală este una extrem de politicoasă, respectuoasă și diplomatică, conformă cu rolul de purtător de cuvânt al unei instituții guvernamentale. Limbajul este formal și atent calibrat, chiar și în abordarea subiectelor sensibile.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este manifestată constant, de la formula de adresare inițială („Bună ziua, doamnelor și domnilor”) și până la cea finală („La revedere”), incluzând mulțumiri adresate tuturor participanților."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Discursul este în totalitate profesional și respectuos."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul este evident față de audiență, jurnaliști, dar și față de grupurile sociale menționate: veterani, tineri, seniori. Se vorbește despre „grija la nevoile acestora” și despre importanța memoriei și a contribuției fiecăruia."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este lipsit de agresivitate. Chiar și critica la adresa Federației Ruse este formulată într-un limbaj ferm, dar diplomatic, axat pe fapte și pe apărarea interesului național, nu pe atac la persoană."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Sarcasmul este complet absent. Tonul este serios și formal pe tot parcursul conferinței."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de umor. Contextul este unul formal și nu se pretează la glume sau amuzament."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește ironia. Toate declarațiile sunt directe și literale."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul demonstrează un nivel înalt de diplomație, în special când abordează subiecte geopolitice sensibile. Afirmațiile despre nerespectarea neutralității de către Rusia sunt puternice, dar formulate într-un cadru factual și instituțional, evitând un limbaj inflamator."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul abordează proactiv o serie de probleme sociale, poziționând guvernul ca un actor dedicat incluziunii, justiției sociale și sprijinirii diverselor categorii de cetățeni. Se pune un accent puternic pe advocacy pentru politicile guvernamentale și pe protejarea valorilor naționale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține elemente instigatoare la ură. Dimpotrivă, avertizează asupra pericolelor dezinformării care poate duce la diviziune socială și promovează unitatea."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul folosit este atent la corectitudinea politică, utilizând formule de adresare incluzive („doamnelor și domnilor”) și abordând toate grupurile sociale cu respect și considerație."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Inclusivitatea este o temă centrală. Vorbitorul detaliază programe destinate tinerilor, seniorilor („Universitatea Vârstei a Treia”), veteranilor, familiilor și comunităților afectate de calamități, subliniind că guvernul este „alături de localități și de oameni”."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Diversitatea este menționată în contextul programului „Dor”, care reunește copii din diaspora moldovenească din numeroase țări, celebrând astfel diversitatea geografică și culturală a comunității."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține elemente de discriminare. Toate acțiunile prezentate vizează sprijinirea echitabilă a cetățenilor, indiferent de vârstă, locație sau statut social."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul acționează ca un avocat puternic al agendei guvernamentale. El promovează activ politicile curente, luptă împotriva dezinformării („adevărul trebuie apărat în spațiul informațional”) și susține viziunea pro-dezvoltare a guvernului."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Elemente de justiție socială sunt prezente prin alocarea de fonduri pentru regiunile afectate de calamități, crearea de mecanisme de sprijin pentru veterani și seniori, și oferirea de indemnizații pentru tinerii la primul loc de muncă, vizând reducerea inegalităților."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 3,
        "reason": "Sensibilitatea culturală este demonstrată prin promovarea programului „Dor”, care are ca scop reconectarea tinerilor din diaspora cu „cultura, limba română și tradițiile noastre”, precum și prin accentul pus pe apărarea identității naționale în fața manipulărilor externe."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul discurs este structurat ca un raport oficial, prezentând sistematic deciziile și acțiunile Guvernului. Vorbitorul folosește un limbaj formal și se concentrează pe comunicarea clară a sarcinilor îndeplinite și a obiectivelor, cum ar fi alocarea de fonduri, numirile în funcții și lansarea de programe. Tonul este informativ și autoritar, specific unei comunicări guvernamentale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul menține un ton formal și respectuos pe tot parcursul conferinței, folosind formule de adresare precum „doamnelor și domnilor”. Structura discursului este logică și bine organizată, reflectând un înalt grad de profesionalism în comunicarea publică a unei instituții de stat."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Purtătorul de cuvânt demonstrează o cunoaștere aprofundată a subiectelor abordate, citând date specifice, sume exacte (ex: „3 milioane de lei”, „peste 190 de milioane de euro”), nume de programe și legi. Aceasta arată o pregătire temeinică și competență în domeniul său."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Deși este un purtător de cuvânt, el comunică viziunea și deciziile conducerii Guvernului. Discursul conturează un guvern proactiv, care ia decizii strategice pentru tineret, securitate energetică și sprijin social, proiectând o imagine de leadership și control."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Colaborarea este un subiect recurent. Vorbitorul menționează parteneriatele Guvernului cu agenții internaționale (Agenția Franceză pentru Dezvoltare), societatea civilă (Casmed), și colaborarea între nivelurile de administrație (central și local), subliniind o abordare integrată."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Fiecare segment al discursului este prezentat ca o soluție la o problemă specifică: ajutor pentru zonele calamitate, măsuri contra migrației tinerilor, asigurarea securității energetice, sprijin pentru veterani. Întreaga conferință este axată pe acțiunile Guvernului de a rezolva problemele cetățenilor."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al conferinței este de a anunța deciziile luate în ședința de Guvern. Sunt enumerate clar numiri în funcții, alocări bugetare și aprobări de programe, ceea ce face ca luarea deciziilor să fie elementul central al comunicării."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 4,
        "reason": "Sunt evidențiate inițiative noi, precum „Universitatea Vârstei a Treia” pentru incluziunea digitală a seniorilor sau crearea „Biroului pentru Relații cu Veteranii”. Accentul pe energia verde și pe digitalizare (aplicația Evo) subliniază orientarea Guvernului spre inovație."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul promovează ideea că acțiunile Guvernului creează oportunități pentru dezvoltarea cetățenilor. Programele pentru tineri (educație, antreprenoriat) și pentru seniori (competențe digitale) sunt prezentate ca investiții directe în potențialul uman și în îmbunătățirea calității vieții.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 4,
        "reason": "Tema centrală este îmbunătățirea: a condițiilor pentru tineri, a competențelor digitale pentru seniori, a infrastructurii energetice a țării. Discursul este construit în jurul ideii de progres și de ameliorare continuă la nivel individual și național."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 4,
        "reason": "Există un efort clar de a motiva tinerii să rămână și să lucreze în țară („Moldova crește cu tineri acasă”) prin stimulente financiare și oportunități. Celebrarea succeselor sportivilor este, de asemenea, folosită ca un instrument de motivare și mândrie națională."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 3,
        "reason": "Poveștile de succes ale sportivilor care au adus acasă 1957 de medalii și ale tinerilor din diasporă care se reconectează cu țara prin programul „DOR” sunt menite să inspire. Apelul la gândire critică („O Moldovă liberă începe cu minți libere”) este, de asemenea, o sursă de inspirație civică."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul abordează tema rezilienței naționale, atât prin sprijinul acordat comunităților pentru a depăși calamitățile naturale, cât și prin eforturile de a contracara „agresiunea invizibilă” și dezinformarea, consolidând capacitatea societății de a face față șocurilor."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este orientat spre acțiune, planificare și rezultate. Nu există elemente care să încurajeze introspecția, meditația sau conștientizarea momentului prezent."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "În secțiunea despre dezinformare, publicul este îndemnat direct la reflecție: „Priviți filmul, reflectați și mai ales nu lăsați pe alții să se gândească în locul vostru”. Acesta este un apel explicit la analiză critică și la reflecție personală asupra informațiilor consumate."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 4,
        "reason": "Programele guvernamentale prezentate, cum ar fi cele pentru educația tinerilor sau cursurile de instruire digitală pentru seniori, sunt direct legate de dezvoltarea personală și învățarea pe tot parcursul vieții, poziționând statul ca un facilitator al acestui proces."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul are o puternică încărcătură morală, prezentând Guvernul ca un actor etic, responsabil și corect, care acționează în interes public. Această imagine este construită în contrast direct cu cea a actorilor externi, descriși ca fiind manipulatori și imorali.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul încearcă să proiecteze o imagine de onestitate și transparență prin detalierea deciziilor guvernamentale. Secțiunea despre dezinformare este un apel la adevăr, condamnând „minciunile” și manipularea, și poziționând comunicarea guvernamentală ca fiind „verificată” și corectă."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Acțiunile Guvernului sunt prezentate ca fiind ghidate de principii și de interesul public, cum ar fi sprijinirea grupurilor vulnerabile și apărarea suveranității. Lupta declarată împotriva dezinformării și a corupției electorale consolidează mesajul de integritate."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Guvernul este prezentat ca asumându-și responsabilitatea față de cetățeni, prin acțiuni concrete precum ajutoarele pentru calamități sau crearea de programe pentru veterani. Fraza „Guvernul... continuă să fie alături de... oameni cu grijă la nevoile acestora” subliniază acest angajament."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu explorează dileme etice complexe. El prezintă o viziune clară, maniheistă, în care acțiunile Guvernului sunt bune, iar cele ale adversarilor geopolitici sunt rele, fără a lăsa loc de nuanțe."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 4,
        "reason": "Sunt emise judecăți morale puternice, în special la adresa Federației Ruse, ale cărei acțiuni sunt descrise drept „agresiune invizibilă”, „propagandă” și „tehnici Ghiōbelsiene”. Acțiunile Guvernului sunt, prin contrast, încadrate ca fiind corecte din punct de vedere moral."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Alocarea de fonduri către diverse regiuni afectate și crearea de programe de sprijin pentru diferite categorii sociale (tineri, seniori, veterani) sunt prezentate ca măsuri de echitate socială și corectitudine, menite să asigure un tratament just pentru toți cetățenii."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Un obiectiv major al discursului este consolidarea încrederii publice în Guvern. Vorbitorul subliniază că informațiile sunt „din prima sursă, verificată, utilă”, folosind transparența și datele concrete pentru a construi credibilitate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este exemplar pentru o conferință de presă guvernamentală: extrem de formal, structurat, clar și direct. Scopul este de a informa publicul într-un mod eficient și autoritar, fără a lăsa loc de ambiguități.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este foarte directă. Deciziile, sumele alocate, numele persoanelor numite în funcții și poziția Guvernului față de diverse subiecte sunt enunțate clar și fără ocolișuri."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește un limbaj indirect sau aluziv. Mesajele sunt explicite pentru a asigura o înțelegere corectă și rapidă din partea publicului și a presei."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul excelează în claritatea exprimării. El folosește un limbaj accesibil, structurează logic informația și evită jargonul tehnic excesiv, asigurându-se că mesajul ajunge la un public larg."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este conceput pentru a elimina orice ambiguitate. Datele, cifrele și numele sunt precise, iar intențiile Guvernului sunt declarate deschis, scopul fiind informarea, nu confuzia."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 4,
        "reason": "Deși acoperă multe subiecte, fiecare secțiune este tratată concis și la obiect. Vorbitorul reușește să transmită un volum mare de informații într-un mod eficient, fără divagații inutile."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Fiecare punct important este elaborat cu detalii și context. De exemplu, nu se anunță doar o decizie, ci se explică și raționamentul din spatele ei, beneficiile pentru cetățeni și cifrele concrete, oferind o imagine completă."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este maxim, corespunzător contextului. Se utilizează un limbaj oficial, titluri complete și o atitudine sobră, menținând distanța profesională specifică unei comunicări instituționale."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de informalitate în discurs. Tonul, limbajul și atitudinea sunt strict profesionale și oficiale de la început până la sfârșit."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este puternic ancorat în realitățile culturale și regionale ale Republicii Moldova. Abordează teme de identitate națională, tradiții și probleme specifice anumitor regiuni, subliniind importanța conservării patrimoniului cultural și a coeziunii naționale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 4,
        "reason": "Programul „DOR” este centrat pe reconectarea tinerilor din diasporă la normele culturale ale țării, menționând explicit „cultura, limba română și tradițiile noastre”. Acesta este un efort direct de a promova și păstra identitatea culturală."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 3,
        "reason": "Prin menționarea specifică a raioanelor care primesc ajutor (Orhei, Strășeni, etc.) și a problemei regiunii transnistrene, discursul recunoaște și abordează realități și nevoi regionale distincte."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 4,
        "reason": "Tradițiile sunt menționate direct ca un element central al programului „DOR”. De asemenea, se face referire la manipularea conceptului de „valori tradiționale” de către propaganda externă, subliniind importanța acestora în discursul public."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși nu sunt menționate explicit obiceiuri locale specifice, accentul pus pe sprijinirea satelor și a comunităților locale denotă o atenție acordată vieții rurale și contextului local."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 1,
        "reason": "Tema multiculturalismului nu este proeminentă. Discursul se concentrează mai degrabă pe consolidarea unei identități naționale unitare (moldovenească/română), în special ca răspuns la presiunile externe."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 3,
        "reason": "Eforturile de a menține legătura cu diaspora și de a promova limba și tradițiile pot fi interpretate ca acțiuni de protejare a patrimoniului cultural imaterial al națiunii."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul cultivă activ mândria națională prin celebrarea performanțelor sportivilor („campionii noștri”) și prin îndemnul ca tinerii să fie „mândri de țara noastră”. Atitudinea fermă față de ingerințele externe contribuie, de asemenea, la acest sentiment."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția principală este de a construi o imagine pozitivă a Guvernului, prezentându-l ca fiind competent, responsabil și pro-european. În același timp, discursul are o componentă strategică clară de a contracara narativele geopolitice ostile și de a consolida suveranitatea informațională a țării.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 4,
        "reason": "Subiectul este foarte prezent, dar într-un mod inversat: vorbitorul nu folosește tactici manipulative, ci le expune pe cele atribuite Federației Ruse. El deconstruiește temele de propagandă („Marele Hibrid”) cu intenția de a educa și a avertiza publicul."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este, prin natura sa, partizan, deoarece reprezintă comunicarea oficială a puterii executive. Prezintă acțiunile Guvernului în cea mai favorabilă lumină și adoptă o poziție clară în conflictul geopolitic, fiind părtinitor în favoarea agendei guvernamentale."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Există un efort concertat de a stabili Guvernul ca sursă primară și credibilă de informații. Utilizarea datelor concrete și a unor formulări precum „informația din prima sursă, verificată” are scopul de a întări autoritatea și fiabilitatea comunicării."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este transparentă: informarea publicului despre realizările Guvernului, justificarea politicilor adoptate și mobilizarea sprijinului public pentru agenda sa. Motivul este consolidarea legitimității și a imaginii pozitive a guvernării."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul acuză direct oponentul geopolitic de interpretări inexacte și minciuni (ex: despre neutralitate). O parte semnificativă a discursului este dedicată corectării acestor narative și oferirii interpretării oficiale, „corecte”, a Guvernului."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul funcționează ca o piesă de contra-propagandă. Acesta identifică, numește și combate direct ceea ce descrie ca fiind propagandă rusă („război hibrid”, „agresiune invizibilă”), promovând în același timp o agendă geopolitică pro-europeană și de apărare a suveranității naționale."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Modificări în Guvern: noi ambasadori și numiri în funcții cheie

Guvernul Republicii Moldova a anunțat o serie de numiri și demiteri în funcții cheie în cadrul ședinței de astăzi, 6 august 2025.  Viorel Ursu a fost numit ambasador al Republicii Moldova în Regatul Suediei. Anterior, Ursu a deținut funcția de ambasador în Statele Unite ale Americii.  Mihail Barbulat, fost ambasador în Ungaria și reprezentant al Republicii Moldova pe lângă Comisia Dunării, a fost numit ambasador în Bosnia și Herțegovina, cu reședința la Budapesta. Totodată, Ana Taban, ambasadoarea Republicii Moldova în India, a fost rechemată din funcție.  În cadrul aceleiași ședințe, Victoria Madan a fost numită director adjunct al Agenției Rezerve Materiale, începând cu 7 august. Iuliana Albu a preluat funcția de director general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din 6 august.  Vasile Șaramet a fost eliberat din funcția de șef al Autorității Aeronautice Civile, în baza cererii de demisie. În locul său a fost numit Andrei Cebanu, care va fi suspendat din funcția sa actuală de director adjunct al aceleiași autorități pe durata mandatului de director.

### Guvernul investește masiv în tineret: burse sporite, locuri de muncă și programul 'Prima Casă Plus'

Guvernul Republicii Moldova a reiterat angajamentul său față de tinerii din țară, anunțând o serie de investiții și programe menite să le ofere oportunități și să-i încurajeze să rămână acasă.  Printre măsurile anunțate se numără un supliment salarial de 3.000 de lei pentru tinerii angajați la primul loc de muncă în industrii cheie, precum și majorarea indemnizațiilor pentru specialiștii care aleg să lucreze în mediul rural, în domenii precum cultura, sănătatea și pedagogia.  Programul "Prima Casă Plus" continuă să sprijine familiile tinere în achiziționarea unei locuințe, peste 3.000 de familii beneficiind deja de acest program. Tinerii antreprenori sunt, de asemenea, încurajați, prin granturi de peste 270 de milioane de lei, peste 257 de tineri participând la programul guvernamental "373", lansat de premierul Recean.  Investițiile în sport au crescut semnificativ, campionii moldoveni aducând acasă 1.957 de medalii de la campionatele europene, mondiale, olimpice și paralimpice în ultimii ani. Bugetul alocat burselor lunare pentru sportivii de performanță a crescut de la 8 milioane de lei în 2021 la 33 de milioane de lei în 2024, urmând să ajungă la peste 47 de milioane de lei în 2025. De asemenea, premiile pentru sportivi și antrenori au fost majorate considerabil.

### Programul DOR se extinde: tinerii din diaspora redescoperă Moldova în două serii

Programul guvernamental DOR, dedicat copiilor din diaspora, va fi desfășurat în acest an în două serii, pentru prima dată de la lansarea sa în 2013. Programul, aflat la a 13-a ediție, își propune să conecteze tinerii din diaspora cu cultura, limba română și tradițiile din Republica Moldova.  Prima serie a programului se desfășoară deja, în perioada 4-13 august, iar a doua serie va avea loc între 16 și 25 august.  Pe parcursul a 10 zile, cei 100 de participanți selectați, dintre care 80 din diaspora și 20 din Republica Moldova, vor avea ocazia să descopere peisajele Moldovei, să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare în limba română și să participe la activități culturale, educaționale și sportive.  Programul se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani, originari din Republica Moldova, ai căror părinți sunt cetățeni moldoveni.  Anul acesta, programul a extins aria geografică, incluzând participanți din țări precum Canada, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Portugalia, România, Spania și Statele Unite.  Pe lângă activitățile culturale și educaționale, tinerii vor avea ocazia să se întâlnească cu oficiali, precum președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și cu artiști, meșteri populari și oameni de creație. Programul se desfășoară în contextul Congresului Diasporei, care va fi organizat săptămâna viitoare.

## Transcriere

Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit, ca de fiecare dată, după ședința Executivului, în cadrul conferinței de presă în care explicăm în detalii deciziile care au fost luate de către Cabinetul de Miniștri. Suplimentar, anunțuri de interes public de pe platforma guvernamentală, dar și temele de actualitate care sunt de interes pentru cetățeni.

Reamintesc, această conferință de presă este transmisă în direct pe platformele guvernamentale, pe pagina Facebook, dar și pe platforma YouTube, acolo unde puteți să reveniți ca să vedeți în reluare. Dacă informațiile pe care le prezentăm sunt de interes pentru dumneavoastră, pentru familie, pentru colegi, pentru prieteni, nu ezitați să distribuiți această conferință, ca informația din prima sursă, verificată, utilă pentru oameni, să ajungă la cât mai mulți cetățeni.

Eu mă numesc Daniel Vodă, sunt purtătorul de cuvânt al Guvernului și în următoarele 20 de minute urmează să vă comunic cele mai importante subiecte de pe platforma guvernamentală, astăzi, 6 august.

Să începem cu faptul că în ședința Executivului, condusă de premierul Dorin Recean, au fost 20 de subiecte pe ordinea zilei. În total au fost 18 proiecte de hotărâre ale Guvernului, un proiect de dispoziție a Guvernului și un punct privind resursele umane, cu opt acte de rechemare sau numiri în funcție pe diferite paliere.

Deci, am să încep cu resursele umane, pentru că a fost o ploaie de anunțuri la acest capitol la Guvern. Au fost și demisii, dar au fost și numiri în funcții, respectiv, să începem cu faptul că ambasadorul Viorel Ursu a fost numit în funcția de ambasador al țării noastre în Regatul Suediei. Reamintesc, anterior, acesta a exercitat funcția de ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii.

De asemenea, Mihail Barbulat, ambasadorul nostru din Ungaria, reprezentant al Republicii Moldova pe lângă Comisia Dunării, a fost numit în funcția de ambasador în Bosnia și Herțegovina, prin cumul, cu reședința la Budapesta. Totodată, a fost demisă din funcție și ambasadoarea țării noastre în India, a fost rechemată din această funcție, Ana Taban, care, respectiv, anunțul a fost făcut de către Ministerul de Externe.

Totodată, a fost numită în funcție Victoria Madan, în funcția de director adjunct a Agenției Rezerve Materiale, începând cu data de 7 august, și a fost numită Iuliana Albu în funcția de director general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din data de 6 august. Totodată, vreau să menționez că a fost eliberat Vasile Șaramet din funcția de șef al Autorității Aeronautice Civile, din data de 6 august, în baza cererii de demisie.

În aceeași ședință de Guvern, Cabinetul de Miniștri a numit pe Andrei Cebanu în funcția de director a acestei autorități. Acesta va fi suspendat pe durata mandatului de director din funcția sa deținută actualmente de director adjunct al Autorității Aeronautice Civile și în contextul atribuțiilor pe care le are.

Acesta a fost blocul de resurse umane. Vă reamintesc, alte informații de interes public referitor la numiri în funcții le anunțăm ca de fiecare dată în ședința de Guvern și ulterior cu titlu de sinteză.

Alte noutăți de ultimă oră: astăzi, înaintea ședinței Executivului, Cabinetul de Miniștri, dar și alți membri ai Comisiei pentru Situații Excepționale, conduse de către premierul Dorin Recean, s-au reunit în ședință matinală. Vreau să anunțăm că anumite regiuni care au fost afectate de calamitățile naturale din mai-iunie au primit ajutor de 3 milioane de lei.

În acest sens, premierul Dorin Recean a explicat că din fondul de intervenție au fost alocate resurse pentru mai multe localități din raioanele Orhei, Strășeni, Hîncești și Rîșcani, unde vijelia sau ploile torențiale au deteriorat atât drumuri publice sau alte dezastre care s-au întâmplat în aceste regiuni.

Deci, CSE a decis să aloce satului Breviceni din comuna Seliște și satului Zahoreni, toate din Orhei, 1.449.000 de lei, așa încât administrația locală să repare drumuri stricate de vijelie. Totodată, pentru satul Dolna din Strășeni vor fi alocați 220.000 de lei, ca să fie restabilite drumurile stricate de ploaia torențială.

La fel și pentru satul Buțeni din raionul Hîncești, care va primi 728.000 de lei, și pentru satul Singureni din raionul Rîșcani, care va primi aproape jumătate de milion de lei, mai precis 529.000 de lei. Guvernul, prin aceste decizii, prin intermediul CSE, continuă să fie alături de localități și de oameni, cu grijă la nevoile acestora.

Vreau să reamintesc în context și o altă nuanță, că de fiecare dată, dacă se întâmplă un dezastru natural, constatarea se face la nivel local, la nivelul satului sau orașului, în funcție de localitatea afectată. Informația este referită Consiliului sau Comisiei pentru Situații Excepționale raionale, care examinează capacitatea sa de implicare.

Dacă nu este capabilă să sprijine localitățile afectate, propunerile sunt transmise la Guvern, la Comisia pentru Situații Excepționale națională, care examinează astfel de subiecte și ia decizii cu privire la alocarea de sprijin. Aceste etape sunt foarte importante pentru a respecta gradul de implicare atât central, cât și la nivel local.

Continuăm cu alte noutăți, anunțuri de interes public de pe platforma guvernamentală. În primul rând, Moldova crește cu tineri acasă, tineri care rămân în Republica Moldova. Am vorbit săptămâna trecută despre campania de profesionalizare, de implicare și de acces la educație pentru universitățile din țară.

Astăzi vreau să prezint rezultatele concrete și oportunități pentru tinerii noștri și pentru domeniul sport. În această săptămână, aceste realizări pe tineret și sport reconfirmă angajamentul statului față de tineri, care aduc rezultate concrete și crează oportunități, care atrag pe alți tineri în acțiuni care îi motivează să trăiască în Republica Moldova.

Se investesc sume fără precedent în educație, ca elevii și studenții să aleagă să învețe acasă. Sunt renovate cămine, școli model în fiecare raion din țară, universități dotate și moderne, dar și specialități noi, burse mai mari care sunt oferite tinerilor.

De asemenea, chiar astăzi în ședința de Guvern a fost instrumentalizat mecanismul prin care oferim un supliment de salariu de 3.000 de lei pentru acei angajați la primul loc de muncă, astfel încât tinerii să aleagă să lucreze anume în Republica Moldova. De asemenea, majorarea indemnizațiilor specialiștilor pentru ca absolvenții să aleagă să meargă în sate, în domeniile de învățământ cum este cultură, sănătate sau alte domenii precum pedagogia, prioritate pentru Republica Moldova.

Și desigur că ajutăm familiile tinere să-și poată lua o locuință mai simplu. Deja 3.000 de familii au beneficiat de Prima Casă Plus, un program al guvernului care vine să le ofere această oportunitate. În cazul tinerilor antreprenori, se dezvoltă afaceri. Peste 270 de milioane de lei au fost oferite ca granturi, iar peste 257 de tineri au participat la programul guvernamental 373, lansat de către premierul Recean.

Investițiile în sport și în campionii noștri au crescut mai mult ca niciodată. Pentru mine, bunăoară, știrea zilei de ieri a fost faptul că campionii noștri, în ultimii ani, au adus acasă 1.957 de medalii de la campionatele europene, mondiale, olimpice, Jocuri Olimpice și Paralimpice.

Dacă în 2021 se alocau 8 milioane de lei, vă rog să vă gândiți la cifra aceasta, pentru burse lunare sportivilor de performanță, în anul 2024, după ce au fost dublate, s-au alocat 33 de milioane de lei. Și nu o spun doar autoritățile, dar și beneficiarii de aceste burse. Chiar ieri, Guvernul a lansat un material video în care campionii noștri vorbeau despre avantajul acestor investiții în sport pentru ei personal, dar și pentru domeniile sportive pe care le reprezintă.

Pentru anul 2025, pentru burse sunt alocate deja peste 47 de milioane de lei. Dacă în 2020 se alocau pentru premiile sportivilor de performanță 2,7 milioane de lei, adică 66 de sportivi și 57 de antrenori, atenție, în 2024, Guvernul a alocat aproape 31 de milioane de lei pentru 488 de sportivi și 171 de antrenori.

Și aici îmi vine doar să menționez că și Dorin Recean a comentat subiectul. Vom continua să gândim politici, să investim și să îmbunătățim condițiile de viață, astfel încât tinerii și copiii noștri, cei pe care îi vrem în Moldova sănătoși, implicați și acasă, să se bucure de o copilărie, o performanță sportivă și să se bucure de oportunitățile care se întâmplă în Republica Moldova.

Să aleagă să învețe aici, să-și întemeieze o familie, să se dezvolte profesional și să fie mândri de țara noastră.

În contextul discuției pe tineret, vreau să vorbesc și despre un alt program, deja care a devenit fanion pentru Guvernul Republicii Moldova, pentru autorități, aflat la a 13-a ediție. Este vorba despre programul guvernamental DOR, un program dedicat copiilor din diasporă. 100 de tineri redescoperă cultura, limba română și tradițiile noastre din țară.

Programul guvernamental Diasporă, Origini, Reveniri este un proiect dedicat anume copiilor din diasporă care păstrează legătura cu Republica Moldova și în această lună va fi desfășurat pentru al 13-lea an consecutiv. În acest an, pentru prima dată de la lansarea acestui program, DOR se va desfășura în două serii: pe 4-13 august, adică deja în desfășurare, și 16-25 august.

Pe parcursul a 10 zile, participanții vor avea ocazia să descopere peisajele absolut fenomenale din Republica Moldova, să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare în limba română prin activități culturale, prin vizite la instituții, prin activități educaționale și sportive. Și acest program, care este dedicat tinerilor cu vârsta între 12 și 17 ani, originari din Republica Moldova, ai căror părinți sunt cetățeni ai Republicii Moldova, și-a extins aria geografică.

Deja au fost selectați 100 de participanți, 80 fiind din diasporă, 20 fiind din Republica Moldova. Țări precum Canada, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Portugalia, România, Spania, Statele Unite, toate sunt cu conaționalii noștri care locuiesc acolo, care și-au făcut un cămin și care prin intermediul acestui program au posibilitatea să revină prin copii acasă și să își întărească legătura trainică cu Republica Moldova.

Pe parcursul celor 10 zile, copiii vor fi implicați și în activități care includ întâlniri cu oficiali precum președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, dar și artiști, meșteri populari. Premierul va avea discuții cu ei, oameni de creație, personalități publice și, desigur, că programul care s-a desfășurat în contextul Congresului Diasporei care va fi organizat săptămâna viitoare.

Ce am vrut eu să vă zic la final despre acest program, că a fost lansat în 2013 și este primul și unicul program dedicat exclusiv reconectării generațiilor tinere cu diaspora din Republica Moldova. Până în prezent, peste 1.100 de copii au revenit în țară pentru a trăi experiențe de neuitat la DOR, devenind astfel adevărați ambasadori ai culturii, ai tradițiilor, ai limbii române atunci când au revenit acasă și au posibilitatea să povestească copiilor din țările unde sunt stabiliți acum cum este să petreci o vacanță cu rost în Republica Moldova.

Vreau să continuăm pe alte subiecte. O Moldovă liberă începe cu minți libere. Vreau să vă spun pe scurt despre un documentar care a fost realizat de către o echipă de jurnaliști care vorbește despre agresiunea invizibilă asupra Moldovei, care a fost lansat zilele acestea. Se numește Marele Hibrid, realizat de o redacție din țara noastră.

Este o realitate în care trăim peste 20 de ani deja, o agresiune din exterior care nu a fost niciodată declarată, dar care afectează zilnic securitatea, democrația, libertatea și viitorul țării noastre. Eu la fel am răspuns invitației de participare în acest documentar, pentru că adevărul trebuie apărat în spațiul informațional.

Am menționat că dezinformarea și manipularea informațională din exterior din ultimele decenii funcționează în principiu pe cinci teme recurente: limbă și identitate, neutralitatea în pericol, atacurile la adresa instituțiilor de stat, valorile tradiționale care trebuie apărată ca și cum, și imaginea inamicului din vest sau lumea occidentală. Toate acestea vin, desigur că, dintr-o singură destinație, din Federația Rusă.

Pe fapte, unica țară, Rusia, care nu a respectat niciodată neutralitatea țării noastre. Trupele sale se află și astăzi, din păcate, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, deși trebuiau retrase încă din 1999, după înțelegerile convenite la OSCE. Dar propaganda nu are nevoie de logică, are nevoie doar să repete aceleași minciuni încontinuu până ajunge să pară ca fiind adevărată.

Este o metodă de manual, o tehnică gheobelseană folosită de Moscova în spațiul informațional autohton. Și atunci când se minte sistematic și se transformă o altă parte în dușman, este de fapt scopul acestei acțiuni subversive din partea Rusiei, pentru că este efectul ăsta de dezumanizare.

Vreau aici să punctez că asta face Kremlinul prin propaganda sa în războiul de agresiune împotriva Ucrainei și noi aici, în Republica Moldova, trebuie să fim foarte prudenți să nu fim vulnerabili la astfel de lucruri. Filmul arată cum anume a fost construit acest război invizibil cu partide de buzunar, cu corupție electorală și o rețea sofisticată de manipulare, cu personalități care au participat la realizarea acestui documentar.

O Moldovă liberă începe cu minți libere. Priviți filmul, reflectați și, mai ales, nu lăsați pe alții să se gândească în locul vostru.

Vreau să trec și la teme de interes pentru vârstnici, pentru cei care sunt în generația a treia. Universitatea Vârstei a Treia, un proiect deosebit pe care îl implementează Ministerul Muncii, este cu un program dedicat pentru seniori activi și dedicați. Avem mai mulți beneficiari.

Guvernul continuă să investească în îmbătrânirea activă, în incluziunea digitală a vârstnicilor. La Fălești, circa 70 de seniori au primit telefoane mobile inteligente și au participat la cursuri de instruire digitală în cadrul programului Universitatea Vârstei a Treia, mai aproape de tine. Ministerul Muncii și Protecției Sociale continuă aceste investiții în îmbătrânirea activă, contribuie la coeziunea socială, la sănătatea și la o societate echitabilă pentru toate vârstele.

Programul Universității de Vârsta a Treia include trei module tematice: autocunoașterea, competențe digitale și stil de viață sănătos. Noutatea face că la Fălești au fost implicați peste, după cum spuneam, 70 de seniori activi, organizați în patru grupuri, inclusiv la Hîncești și Obreja Nouă.

Și vreau aici să punctez că de la lansarea Universității de Vârsta a Treia, în anul 2023, avem peste 240 de seniori care au absolvit cursurile. Avem peste 650 de seniori care au primit telefoane moderne ca să poată să-și realizeze activitățile cotidiene și avem aproximativ 1.500 de persoane care au fost instruite digital.

Este un program derulat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Asociația Obștească Casmed, Fondul ONU pentru Populație, Fundația Molcel, Universitatea de Stat Alecu Russo și autoritățile locale, cărora le mulțumim. Ce vrea să facă Guvernul este să fie cât mai implicat în sprijinul seniorilor activi și conectați în toată țara.

Și o altă noutate este că Guvernul continuă să susțină veteranii de război. Premierul Dorin Recean s-a întâlnit chiar ieri cu veteranii și a transmis mesajul că Moldova crește prin memoria și respectul față de cei care au apărat-o, dar și prin memoria și respectul de cei care își doresc un viitor în pace pentru toți cetățenii.

Dialogul cu veteranii s-a axat pe beneficiile aduse de legea cu privire la veteranii de război, adoptată în anul 2024, dar și pe prioritățile de viitor în vederea protecției drepturilor veteranilor de război. Prim-ministrul a subliniat că autoritățile vor continua să sprijine veteranii, iar pentru a crea un mecanism eficient de consultare și a răspunde prompt la aceste necesități, până la 1 octombrie, la Guvern, prim-ministrul a dispus crearea și punerea în funcțiune a Biroului Relații cu Veteranii, un subiect de importanță pentru agenda Executivului.

Acum, acestea fiind spuse, vreau să trec în revistă pe trei teme care sunt importante din ședința Executivului de astăzi. Prima temă se referă la oferirea indemnizațiilor lunare de 3.000 de lei timp de un an pentru tinerii angajați la primul loc de muncă în industrii de importanță majoră. Ce trebuie să știe toți cei care ne urmăresc și care au astfel de tineri în familii este că cei care se angajează în domenii precum industria alimentară, creativă, electronică, chimică, farmaceutică, constructoare de mașini, componente auto, textile, îmbrăcăminte, industria materialelor de construcție, ar putea să beneficieze de indemnizație lunară, neimpozabilă, în valoare de 3.000 de lei timp de un an.

Guvernul a aprobat astăzi instituirea programului național cu un buget de 34 de milioane de lei la această etapă pentru circa 4.000 de tineri care vor beneficia de program. Vreau să menționez că autoritățile își propun să reducă migrația tinerilor, să faciliteze tranziția de la studii la muncă și să încurajeze angajarea în sectoare cheie ale economiei naționale. Pentru a beneficia de indemnizație, tinerii pot utiliza aplicația guvernamentală EVO, care vine odată în plus în sprijinul acestor comunități.

Astăzi ședința Executivului a fost centrată și pe teme din agenda verde. Mai multă energie verde în Republica Moldova. Guvernul a aprobat oferirea statutului de producător eligibil mare pentru mai mulți investitori. Țara noastră va produce mai multă energie din resurse regenerabile, consolidând securitatea energetică națională.

Cabinetul de Miniștri a aprobat rezultatele licitațiilor pentru acordarea statutului de producător eligibil mare. Licitațiile au vizat dezvoltarea a 105 MW de capacitate eoliană și 60 de MW de capacitate fotovoltaică pentru producția de energie electrică. Din cele 44 de oferte depuse, au fost selectate 11 câștigătoare, acoperind capacitatea maximă de licitație.

Promovarea resurselor energetice regenerabile va atrage investiții private de peste 190 de milioane de euro, ceea ce va crea în faza de construcție a centralelor de energie verde 400 de locuri de muncă și alte 40 ulterior, după construcție, pentru exploatarea și întreținerea centrelor. Deci sunt avantaje pe multiple planuri la acest capitol.

Și tot în acest context, o altă noutate importantă este că promovarea acestei energii regenerabile va fi susținută printr-un printr-o finanțare oferită de Agenția Franceză pentru Dezvoltare. Este vorba despre 25 de milioane de euro pe care îi primim din partea acestei agenții.

Acordul prevede realizarea programului pentru tranziția energetică verde, să asigure reformele în domeniul energiei cu scopul de a spori eficiența energetică, dezvoltarea resurselor regenerabile, modernizarea infrastructurii conexe, implementarea soluțiilor de eficiență energetică. Pentru cetățeni, acești bani vor fi resimțiți prin locuințe mai eficiente energetic, mai ieftin unde va fi mai ieftin de încălzit, energie produsă local, mai puțină poluare, sprijin pentru consumatori vulnerabili.

Prin investiții în clădiri publice și în modernizarea rețelelor energetice, programul va contribui la reducerea consumului de energie și a poluării mediului. De menționat că această finanțare este condiționată de reforme concrete care vor aduce Republica Moldova mai aproape de standardele europene.

Acestea fiind spuse, doamnelor, domnilor, în data de 6 august, eu vă spun mulțumesc că ne-ați urmărit. Mulțumesc și colegilor din Direcția Comunicare, întregii rețele de comunicatori pentru informațiile furnizate. Mulțumesc și jurnaliștilor care ne-au urmărit și pe online, dar și cu prezență fizică care au participat la ședința Executivului de astăzi.

Și nu în ultimul rând, mulțumiri colegilor de la Privesc.eu și Rlive, datorită cărora transmitem în direct pe toate platformele. Dacă informațiile din această conferință au fost de interes pentru dumneavoastră, transmiteți la prieteni apropiați linkul cu această conferință sau distribuiți-o pe rețelele de socializare, astfel încât să fiți informați din prima sursă.

Acestea fiind spuse, aveți grijă de dumneavoastră și cei apropiați. Ne reauzim ca de fiecare dată aici de la Guvern. La revedere.