--- title: "Conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, și ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel Ovidiu David" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109525/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-ministrul-Educatiei-si-Cercetarii-al-Republicii-Moldova--Dan-Perciun--si-ministrul-Educatiei-si-Cercetarii-al-Romanie event_date: 2025-08-23T10:30:00+00:00 location: "Chișinău, str. 31 august 1989 nr. 127, maib park" region: All category: Conferințe duration_seconds: 767 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/109525 publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, și ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel Ovidiu David ## Comunicat de presă ## Parteneriat consolidat în cercetare: România și Republica Moldova lansează 62 de noi proiecte comune în valoare de 10 milioane de euro **Chișinău, 23 august 2025** – Ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, și omologul său din România, Daniel Ovidiu David, au anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă comune, lansarea a 62 de noi proiecte bilaterale de cercetare. Inițiativa, cu o valoare totală de 10 milioane de euro, ridică la 100 numărul total al proiectelor comune implementate în ultimii patru ani și marchează o nouă etapă în consolidarea colaborării academice și științifice dintre cele două state. Cele 62 de echipe mixte de cercetători din Republica Moldova și România vor beneficia de finanțare pentru a dezvolta proiecte în domenii strategice precum sănătatea, schimbările climatice, bioeconomia și cultura. Acesta este al doilea apel de proiecte bilaterale, succedând unui prim program care a finanțat 38 de inițiative. Obiectivul principal este stimularea inovației, creșterea capacității de cercetare și facilitarea accesului comun la viitoarele programe de finanțare europene. Ministrul Dan Perciun a subliniat importanța strategică a acestei colaborări pentru sistemul de cercetare din Republica Moldova. „Aceste proiecte reprezintă o mare oportunitate pentru noi. Ele asigură cercetătorilor din Republica Moldova ocazia de a avea acces la infrastructura de cercetare din România și de a participa la proiecte comune care îi fac mai puternici și mai buni. Ambiția noastră este să accesăm împreună proiecte europene de cercetare, iar aceste inițiative bilaterale sunt o bună ocazie pentru a ne crește capacitățile”, a declarat Dan Perciun. Acesta a amintit și alte proiecte de succes derulate cu sprijinul României, precum donația de autobuze școlare, reabilitarea căminului studențesc de la Cahul și programele de promovare a limbii române. La rândul său, ministrul Daniel Ovidiu David a încadrat parteneriatul într-un context global, accentuând rolul cunoașterii în dezvoltarea societăților democratice. „Dacă lucrăm împreună, punem competențele împreună și reușim să găsim soluții mai inovative pentru problemele cu care ne confruntăm ambele țări. Prin cercetare generăm cunoașterea, iar prin educație o diseminăm în mintea oamenilor. Este important să dezvoltăm aceste domenii pentru a progresa ca o societate bazată pe cunoaștere”, a afirmat ministrul român. În cadrul conferinței, oficialii au menționat și progresele înregistrate în alte programe de cooperare. Un exemplu concret este organizarea unei tabere lingvistice și de imersiune culturală la Iași pentru un grup de 200 de elevi vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Totodată, peste 100 de profesori care predau limba română în școlile cu predare în limba rusă beneficiază de stagii de formare în universități din România, consolidând astfel competențele lingvistice și culturale. Anunțul de astăzi reafirmă angajamentul ferm al ambelor guverne de a aprofunda relațiile de prietenie și cooperare. Oficialii au subliniat că încrederea reciprocă și parteneriatul solid reprezintă fundamentul pe care se construiesc oportunități concrete pentru cetățeni, cercetători și tineri din ambele state, deschizând calea către excelență academică și integrare în spațiul european al cercetării. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 4, "reason": "Discursurile ambilor miniștri sunt saturate de un ton pozitiv, concentrându-se pe succesul colaborării, recunoștință reciprocă și optimism cu privire la viitor. Se folosesc constant termeni laudativi precum „extraordinară”, „de suflet”, „lucruri frumoase”, ceea ce indică o atmosferă generală foarte pozitivă.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 3, "reason": "Ambii miniștri își exprimă bucuria și plăcerea de a participa la eveniment și de a consolida colaborarea. Ministrul român menționează explicit: „Mă bucur să fiu din nou la Chișinău” și „întotdeauna când vin aici mă simt extraordinar de bine”, indicând o stare de bine și mulțumire." }, { "name": "Optimism", "grade": 5, "reason": "Discursurile sunt puternic orientate spre viitor și spre beneficiile pe termen lung ale colaborării. Se vorbește despre „mai multe proiecte europene, în mai multe fonduri europene atrase” și despre crearea de „soluții mai inovative”, ceea ce denotă o viziune plină de speranță și încredere în succesul viitor." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 5, "reason": "Ministrul Dan Perciun exprimă în mod repetat și explicit recunoștința față de omologul său și față de statul român. Folosește expresii precum „Suntem foarte recunoscători” și „Suntem extrem de recunoscători”, subliniind aprecierea profundă pentru sprijinul acordat." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 3, "reason": "Deși tonul este formal, se simte un entuziasm evident pentru proiectele anunțate. Descrierea evenimentului ca o „ocazie absolut specială” și menționarea faptului că reușesc „împreună să facem lucruri frumoase” trădează o energie pozitivă și un zel pentru inițiativele comune." }, { "name": "Dragoste", "grade": 2, "reason": "Deși nu este vorba de dragoste romantică, ministrul Dan Perciun folosește expresia „colaborare de suflet” pentru a descrie legătura dintre cele două ministere, sugerând o afecțiune profundă, fraternă și o relație specială care depășește simpla cooperare profesională." }, { "name": "Bucurie", "grade": 3, "reason": "Bucuria este exprimată direct în legătură cu realizările concrete. De exemplu, Dan Perciun spune „Mă bucur foarte mult că... ne-a reușit să avem un grup de 200 de copii... la o tabără lingvistică”, arătând o satisfacție vizibilă pentru succesul proiectelor." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 4, "reason": "Ambii vorbitori își manifestă satisfacția față de rezultatele concrete ale colaborării. Creșterea numărului de proiecte de la 38 la 62 și atingerea unui total de „100 de proiecte implementate” sunt prezentate ca realizări palpabile, generatoare de mulțumire profesională." }, { "name": "Amuzament", "grade": 2, "reason": "Ministrul Daniel David introduce o notă de umor prietenos la finalul discursului său, când glumește că „a treia oară nu vin, fiindcă aștept... vizita domniei sale la București”. Acest moment de amuzament relaxează atmosfera formală a conferinței." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Conferința de presă este complet lipsită de emoții negative. Tonul este exclusiv constructiv, colaborativ și pozitiv, concentrat pe realizări și perspective comune, fără nicio urmă de conflict, critică sau nemulțumire.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă în transcriere care să indice prezența acestei emoții. Discursul este în întregime pozitiv și constructiv." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă în transcriere care să indice prezența acestei emoții. Discursul este în întregime pozitiv și constructiv." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă în transcriere care să indice prezența acestei emoții. Discursul este în întregime pozitiv și constructiv." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă în transcriere care să indice prezența acestei emoții. Discursul este în întregime pozitiv și constructiv." }, { "name": "Frustrare", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă în transcriere care să indice prezența acestei emoții. Discursul este în întregime pozitiv și constructiv." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă în transcriere care să indice prezența acestei emoții. Discursul este în întregime pozitiv și constructiv." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă în transcriere care să indice prezența acestei emoții. Discursul este în întregime pozitiv și constructiv." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă în transcriere care să indice prezența acestei emoții. Discursul este în întregime pozitiv și constructiv." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 4, "reason": "Scopul principal al conferinței este de a informa publicul despre lansarea proiectelor de cercetare și de a persuada audiența de valoarea colaborării. Prin urmare, discursul are o componentă informativă și persuasivă foarte puternică, depășind un simplu ton neutru.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 2, "reason": "Tonul general nu este neutru, ci încărcat emoțional pozitiv. Cu toate acestea, există secțiuni, precum enumerarea detaliilor financiare („10 milioane de euro”, „62 de echipe”), care au un caracter faptic și detașat, specific unui discurs neutru." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "O mare parte a discursului este dedicată transmiterii de informații concrete: anunțarea câștigătorilor, numărul de proiecte (62), suma alocată (10 milioane de euro), domeniile de cercetare (sănătate, cultură, climă) și alte inițiative specifice (EduLib, tabere lingvistice)." }, { "name": "Interogativ", "grade": 1, "reason": "Discursul nu conține întrebări retorice sau directe din partea vorbitorilor. La final, se face o invitație la întrebări din partea presei („Dacă aveți întrebări”), dar nicio întrebare nu este înregistrată în fragmentul audio." }, { "name": "Instructiv", "grade": 0, "reason": "Conferința nu are un scop instructiv. Vorbitorii nu oferă instrucțiuni sau îndrumări despre cum să se realizeze o acțiune, ci informează și prezintă rezultatele unei colaborări." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii construiesc o narațiune a colaborării dintre cele două țări, prezentând evoluția acesteia în timp. Se face referire la „primul apel”, la vizita anterioară și la progresul realizat, creând o poveste coerentă a parteneriatului." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Ambii miniștri încearcă să convingă audiența de importanța și beneficiile colaborării. Se folosesc argumente precum consolidarea „lumii libere”, creșterea excelenței academice și chiar securitatea națională. Finalul discursului lui Dan Perciun este un apel persuasiv la continuitatea relațiilor bune." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Interacțiunea dintre cei doi miniștri este un exemplu de conduită diplomatică și profesională. Respectul, politețea și diplomația sunt omniprezente, reflectând o relație interinstituțională și interpersonală foarte bună.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Interacțiunea este marcată de un grad înalt de politețe. Se folosesc constant formule de adresare formale („domnul ministru”), expresii de bun venit („bine v-am găsit”) și mulțumiri repetate, respectând eticheta unui eveniment oficial." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de grosolănie, limbaj neadecvat sau lipsă de respect în întregul discurs. Tonul este constant politicos și profesional." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul reciproc este un element central. Vorbitorii se laudă unul pe celălalt, recunoscând contribuțiile partenerului („vreau să-i mulțumesc domnului ministru... pentru implicarea personală”) și valoarea parteneriatului pentru ambele țări." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de agresivitate. Comunicarea este colaborativă, constructivă și menită să consolideze relațiile, nu să creeze conflict." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de sarcasm. Umorul folosit de ministrul român este prietenos și direct, fără intenția de a critica sau de a batjocori." }, { "name": "Umor", "grade": 2, "reason": "Ministrul Daniel David folosește umorul la finalul intervenției sale pentru a crea o atmosferă destinsă și pentru a transmite o invitație diplomatică omologului său, glumind că nu va mai veni în vizită până nu va fi vizitat la rândul său." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Limbajul este direct și sincer. Nu există nicio discrepanță între ceea ce se spune și ceea ce se intenționează, excluzând prezența ironiei." }, { "name": "Diplomație", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este un act diplomatic. Limbajul este atent calibrat pentru a consolida relațiile bilaterale. Încadrarea colaborării în contextul geopolitic al „lumii libere” și avertismentul subtil privind riscurile deteriorării relațiilor sunt exemple clare de discurs diplomatic." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 3, "reason": "Discursul abordează indirect, dar semnificativ, probleme sociale precum incluziunea, justiția socială și sensibilitatea culturală, în special prin prisma proiectelor educaționale menite să ofere șanse egale tuturor cetățenilor și să consolideze coeziunea socială.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul promovează unitatea, colaborarea și prietenia între două state. Este complet opusul unui discurs instigator la ură, fiind un exemplu de comunicare constructivă." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 4, "reason": "Limbajul folosit este formal, respectuos și atent la normele diplomatice. Vorbitorii evită orice declarație controversată sau insensibilă, menținând un discurs adecvat contextului oficial și relațiilor interstatale." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 4, "reason": "Se menționează explicit inițiative menite să sporească incluziunea, cum ar fi tabăra lingvistică pentru „200 de copii, vorbitori de limbă rusă”. Scopul este de a asigura o bună cunoaștere a limbii române pentru „toți cetățenii Republicii Moldova”, promovând integrarea." }, { "name": "Diversitate", "grade": 3, "reason": "Diversitatea este prezentă atât în tematica proiectelor, care acoperă domenii variate de la sănătate la cultură, cât și în structura echipelor de cercetare, care sunt „mixte”, formate din cercetători din ambele țări." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Discursul este fundamental anti-discriminatoriu. Toate inițiativele prezentate, în special cele educaționale, au ca scop oferirea de oportunități egale și integrarea tuturor cetățenilor, indiferent de limba vorbită." }, { "name": "Advocacy", "grade": 4, "reason": "Ambii miniștri pledează puternic pentru mai multe cauze: importanța educației și cercetării pentru societate, necesitatea colaborării internaționale și beneficiile integrării europene. Ei acționează ca avocați ai domeniilor pe care le reprezintă." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 3, "reason": "Tema justiției sociale este abordată implicit prin proiecte care vizează echitatea. Asigurarea accesului la educație pentru copiii din „localitățile îndepărtate” și eforturile de a oferi tuturor cetățenilor competențe lingvistice egale sunt acțiuni care promovează egalitatea de șanse." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 4, "reason": "Proiectul taberei lingvistice pentru copiii vorbitori de limbă rusă include o componentă de „imersiune culturală”, demonstrând o abordare sensibilă care combină învățarea limbii cu descoperirea culturii. Întreaga colaborare se bazează pe respect cultural reciproc." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este extrem de concentrată pe sarcini specifice: anunțarea proiectelor de cercetare, detalierea colaborării și stabilirea pașilor următori. Discursul este structurat, bazat pe date concrete (sume de bani, număr de proiecte) și orientat spre rezultate, demonstrând un nivel înalt de profesionalism și orientare către obiective.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Tonul este formal, respectuos și adecvat unei conferințe de presă interguvernamentale. Ambii miniștri folosesc un limbaj articulat, se adresează formal („domnul ministru”) și își structurează discursurile logic, ceea ce denotă un grad înalt de profesionalism." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii demonstrează o cunoaștere aprofundată a domeniilor pe care le reprezintă, utilizând date specifice (10 milioane de euro, 62 de echipe, 100 de proiecte în total) și termeni tehnici relevanți („proiecte bilaterale”, „infrastructură de cercetare”, „bioeconomie”), ceea ce le consolidează autoritatea și competența." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Ambii miniștri acționează ca lideri, stabilind o viziune clară pentru viitorul colaborării în educație și cercetare (ex: „să accesăm... proiecte europene de cercetare”, „o lume liberă bazată pe cunoaștere”). Ei nu doar raportează succese, ci și trasează direcții strategice." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Colaborarea este tema centrală și omniprezentă a evenimentului. Termeni precum „colaborare”, „împreună”, „bilateral”, „echipe mixte” și „sinergii” sunt folosiți în mod repetat de ambii vorbitori, subliniind că succesul prezentat este un efort comun." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Proiectele anunțate sunt prezentate ca soluții la probleme comune și actuale („lucruri cu care ne confruntăm astăzi”). Se abordează proactiv provocări precum finanțarea cercetării, accesul la educație de calitate și competențele lingvistice, demonstrând o abordare orientată spre soluții." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Conferința în sine este un act de comunicare a unei decizii importante: anunțarea câștigătorilor celor 62 de proiecte. Acest lucru, împreună cu menționarea altor planuri concrete (ex: implementarea accesului la EduLib), arată un proces decizional activ și finalizat." }, { "name": "Inovație", "grade": 4, "reason": "Accentul pus pe cercetare și dezvoltare, precum și mențiunea explicită a căutării de „soluții mai inovative, poate disruptive”, indică o orientare clară către inovație. Scopul colaborării este de a genera cunoaștere nouă și de a progresa, nu doar de a menține status quo-ul." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 2, "reason": "Discursul se concentrează în principal pe dezvoltarea instituțională, sistemică și bilaterală, nu pe cea personală. Elementele de dezvoltare personală sunt secundare, apărând ca un beneficiu indirect pentru cercetători, profesori și studenți, dar nu constituie tema centrală.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 3, "reason": "Tema îmbunătățirii este prezentă, dar la nivel de sistem și de grup profesional. Se vorbește despre „îmbunătățirea nivelului de competențe” pentru studenți și profesori și despre creșterea capacităților cercetătorilor, ceea ce reprezintă o formă de dezvoltare direcționată." }, { "name": "Motivație", "grade": 3, "reason": "Discursurile au un ton optimist și încurajator, menite să motiveze comunitatea academică. Prezentarea succeselor și a oportunităților viitoare (fonduri europene) funcționează ca un factor motivațional pentru cercetătorii din sală și nu numai." }, { "name": "Inspirație", "grade": 2, "reason": "Viziunea unei colaborări strânse și a integrării într-un spațiu academic european poate fi inspiratoare pentru publicul țintă. Totuși, scopul principal este informativ și pragmatic, iar elementul inspirațional este mai degrabă un efect secundar." }, { "name": "Reziliență", "grade": 1, "reason": "Reziliența este menționată marginal doar de ministrul român, care amintește de „măsuri de austeritate, de criză” în țara sa. Nu este o temă dezvoltată, ci o simplă contextualizare a eforturilor depuse." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Conferința este complet orientată spre exterior, concentrându-se pe politici, proiecte și relații internaționale. Nu există nicio referire la stări interioare, introspecție sau mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 3, "reason": "Există momente de reflecție, cum ar fi comentariul ministrului român despre schimbările globale („toată planeta se schimbă”) sau analiza ministrului moldovean asupra legăturii dintre relațiile politice bune și succesul proiectelor. Acestea adaugă profunzime discursului." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Accentul este pus pe dezvoltarea profesională și a competențelor în domenii specifice (cercetare, lingvistică), nu pe dezvoltarea personală în sens larg, holistic." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discursurile sunt construite pe piloni etici puternici precum încrederea, responsabilitatea și integritatea, care sunt prezentați ca fundament al colaborării. Întregul eveniment are scopul de a proiecta o imagine de parteneriat corect și de încredere între cele două state.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Prezentarea este transparentă, cu date și cifre specifice, ceea ce sugerează onestitate în comunicare. Nu există elemente care să indice o lipsă de sinceritate în informațiile furnizate." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii se poziționează ca actori integri, care acționează în interesul public și al dezvoltării societăților lor. Colaborarea este descrisă ca un parteneriat principial, bazat pe valori comune." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Ambii miniștri își asumă responsabilitatea pentru domeniile lor. Referirea ministrului Perciun la cunoașterea limbii române ca fiind o chestiune de „securitate națională” denotă un nivel înalt de responsabilitate asumată." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Discursul nu abordează și nu conține nicio dilemă etică. Subiectul este factual și pozitiv." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 1, "reason": "Există o judecată de valoare implicită în favoarea „lumii libere” și a democrației, menționată de ministrul român. Este mai mult o poziționare geopolitică decât o judecată morală directă." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Colaborarea este prezentată ca fiind echitabilă și reciproc avantajoasă. Se subliniază că ambele părți contribuie și beneficiază, creând oportunități pentru cercetătorii din ambele țări, ceea ce implică un cadru de corectitudine." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 5, "reason": "Încrederea este un element central, menționat explicit de ministrul Perciun ca fiind fundamentul colaborării: „această încredere reciprocă, aceste relații de prietenie au creat solul fertil”. Întregul eveniment este menit să consolideze această încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, clar și elaborat, corespunzător unui eveniment oficial de înalt nivel. Mesajele sunt transmise direct și fără ambiguități, cu scopul de a informa precis și de a consolida imaginea unui parteneriat solid.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Scopul conferinței și principalele mesaje sunt comunicate foarte direct. De exemplu: „vom anunța câștigătorii proiectelor bilaterale”. Nu există ocolișuri, informația este prezentată frontal." }, { "name": "Indirect", "grade": 2, "reason": "Comunicarea indirectă este minimă. Poate fi identificată în avertismentul politic subtil al ministrului Perciun despre riscul pierderii oportunităților în cazul schimbării relațiilor politice, dar aceasta este o excepție." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Ambele discursuri sunt extrem de clare, bine structurate și ușor de înțeles. Vorbitorii evită ambiguitatea și folosesc exemple concrete pentru a-și ilustra punctele de vedere, asigurând o recepție corectă a mesajului." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Nu există ambiguitate în discurs. Toate informațiile, în special cele numerice, sunt prezentate cu precizie pentru a elimina orice posibilitate de interpretare greșită." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Discursurile nu sunt concise, ci mai degrabă elaborate. Vorbitorii oferă context, exemple și detalii pentru a oferi o imagine completă, ceea ce necesită mai mult timp decât un mesaj concis." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii își elaborează ideile, oferind context istoric și geopolitic, exemple multiple de colaborare (autobuze, cămine, tabere) și viziuni de viitor. Această elaborare adaugă substanță și greutate discursurilor." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, corespunzător rangului vorbitorilor și naturii evenimentului. Se folosesc formule de adresare protocolare, iar tonul și limbajul sunt sobre și profesionale." }, { "name": "Informalitate", "grade": 1, "reason": "Informalitatea este aproape absentă, cu excepția unor scurte momente de destindere, precum comentariul ministrului român despre trecerea timpului sau invitația amicală adresată omologului său. Acestea sunt excepții controlate." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 4, "reason": "Dimensiunea culturală este esențială, fiind centrată pe patrimoniul lingvistic comun și pe construirea unei culturi a colaborării. Evenimentul subliniază legăturile istorice și culturale ca fiind motorul parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 4, "reason": "Evenimentul respectă normele culturale diplomatice și profesionale europene. Respectul reciproc, formalitatea și structura discursurilor reflectă o cultură comună a comunicării la nivel înalt." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 1, "reason": "Diferențele sunt menționate doar ca provocări de depășit împreună (ex: sprijinirea limbii române în școlile „alolingve”), accentul fiind pus pe unitate și pe obiective comune, nu pe divergențe." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Nu se face referire la tradiții populare, ci mai degrabă la construirea unei noi „tradiții” a colaborării academice și științifice între cele două țări." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 1, "reason": "Singura mențiune este cea a ministrului român despre „ospitalitatea” din Moldova, un gest de curtoazie care recunoaște o trăsătură culturală locală." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 3, "reason": "Tema este abordată direct prin proiectele care vizează integrarea și sprijinirea vorbitorilor de alte limbi, cum ar fi tabăra de imersiune culturală pentru copiii vorbitori de limbă rusă, demonstrând o abordare incluzivă." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 4, "reason": "Limba română este tratată ca un element central al patrimoniului comun, iar consolidarea cunoașterii ei este un obiectiv strategic. Colaborarea însăși este prezentată ca o valorificare a acestui patrimoniu cultural și istoric comun." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 3, "reason": "Există un sentiment de mândrie, dar este unul colaborativ, nu competitiv. Este mândria realizării unor lucruri importante „împreună”, pentru beneficiul ambelor națiuni, și a afirmării unei identități comune." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală este de a informa și de a promova succesul colaborării bilaterale. Aceasta este dublată de o intenție politică și geopolitică clară de a consolida alinierea Republicii Moldova la spațiul european, folosind credibilitatea înaltă a vorbitorilor pentru a transmite acest mesaj.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Comunicarea este directă și transparentă. Nu se identifică tactici de manipulare, dezinformare sau omisiuni intenționate. Mesajul este construit pentru a convinge prin fapte și argumente." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 3, "reason": "Există un partizanat clar în favoarea colaborării cu România și a orientării pro-europene. Remarcile finale ale ministrului Perciun constituie un sprijin evident pentru politica externă a guvernului actual, sugerând că alternativele ar fi dăunătoare." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursa are credibilitate maximă. Vorbitorii sunt miniștrii în funcție, reprezentând oficial guvernele lor. Informațiile prezentate în acest cadru formal sunt considerate de înaltă încredere." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este transparentă: celebrarea unui succes bilateral, consolidarea relațiilor și promovarea beneficiilor acestei colaborări. Motivul este de a demonstra publicului și partenerilor eficiența și valoarea parteneriatului strategic dintre cele două state." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Mesajul este formulat cu claritate și precizie, folosind date concrete, tocmai pentru a preveni interpretările inexacte și pentru a asigura o înțelegere unitară a succesului prezentat." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 3, "reason": "Discursurile încadrează colaborarea tehnică într-o narativă geopolitică mai largă, a apartenenței la „lumea liberă” și a apropierii de Uniunea Europeană. Aceasta funcționează ca o formă de propagandă soft, promovând o anumită viziune și aliniere strategică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Republica Moldova și România anunță câștigătorii proiectelor bilaterale de cercetare Chișinău - Ministrul Educației și Cercetării din Republica Moldova, Dan Perciun, și omologul său român, Daniel David, au anunțat astăzi câștigătorii proiectelor bilaterale de cercetare. Este vorba despre 62 de echipe mixte, formate din cercetători din ambele țări, care vor beneficia de o finanțare totală de 10 milioane de euro. Această inițiativă reprezintă cel de-al doilea apel bilateral de proiecte de cercetare, primul apel finanțând 38 de proiecte. În total, în ultimii patru ani, 100 de proiecte comune au fost implementate, consolidând colaborarea științifică dintre cele două țări. Proiectele vizează o gamă largă de domenii, inclusiv științe exacte, științe sociale și umaniste. Scopul acestei inițiative este de a stimula inovarea și de a crea noi oportunități pentru cercetătorii din ambele țări, facilitând accesul la infrastructură și expertiză. Ministrul Perciun a subliniat importanța acestor proiecte pentru sistemul de cercetare din Republica Moldova, evidențiind faptul că acestea contribuie la creșterea capacității de cercetare și la dezvoltarea de parteneriate durabile cu România. ### România și Republica Moldova își consolidează colaborarea în educație și cercetare Chișinău - Ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, a evidențiat colaborarea "extraordinară" cu România pe multiple domenii, cu accent pe educație și cercetare. Ministrul a menționat sprijinul constant al României, exemplificând cu donația de autobuze școlare pentru elevii din zonele rurale și investiția semnificativă în renovarea unui cămin studențesc la Cahul, în valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Un alt punct important al colaborării îl reprezintă promovarea limbii române în școlile din Republica Moldova, în special în cele cu predare în limba rusă. În acest sens, un grup de 200 de elevi vorbitori de limbă rusă participă la o tabără lingvistică la Iași, iar peste 100 de profesori de limba română din Republica Moldova beneficiază de cursuri de formare în universități din România. Ministrul Perciun a subliniat importanța acestor inițiative pentru consolidarea relațiilor bilaterale și a exprimat ambiția de a accesa, împreună cu România, fonduri europene pentru cercetare, deschizând astfel noi oportunități pentru cercetătorii moldoveni. ### Parteneriat strategic România-Moldova: accent pe educație și cercetare pentru o 'lume liberă' Chișinău - Ministrul Educației din România, Daniel David, aflat în vizită la Chișinău, a subliniat importanța acțiunilor comune în educație și cercetare, plasându-le într-un context global de schimbare și adaptare. Aceste inițiative, a afirmat ministrul, sunt esențiale pentru integrarea ambelor țări în "lumea liberă", o lume bazată pe democrație și cunoaștere. Ministrul David a detaliat progresele înregistrate în implementarea platformei EduLib, care oferă lecții online pentru gimnaziu. În prima etapă, fiecare școală din Republica Moldova va primi două conturi EduLib, ce pot fi folosite de mai mulți profesori. Ulterior, profesorii care doresc să integreze mai mult aceste resurse în activitatea lor vor putea primi conturi individuale. Un alt punct central al discuțiilor l-a constituit lansarea a 62 de proiecte bilaterale de cercetare, care acoperă domenii diverse, de la sănătate și cultură la schimbări climatice și bioeconomie. Aceste proiecte, alături de cele 38 deja finanțate, totalizează 100 de inițiative comune de cercetare, dezvoltare și inovare. Ministrul David a exprimat convingerea că prin colaborare se pot găsi soluții inovatoare la problemele comune și se poate asigura progresul ambelor societăți, bazate pe cunoaștere. El a subliniat, de asemenea, importanța schimburilor culturale și lingvistice, menționând că așteaptă o vizită a omologului său moldovean la București. ## Transcriere **Dan Perciun** Bună ziua tuturor și bine v-am găsit la conferința de presă de astăzi. Avem onoarea să îl avem astăzi alături de noi pe domnul ministru al Educației al României, domnul Daniel David. Este a doua oară când ne onorează deja cu prezența în două luni de zile, suntem foarte recunoscători. Astăzi este o ocazie absolut specială. Împreună cu dumnealui vom anunța câștigătorii proiectelor bilaterale de cercetare dintre cercetătorii din Republica Moldova și cercetătorii din România. Este o inițiativă foarte importantă pentru sistemul nostru de cercetare, crearea acestor echipe mixte și a acestor colaborări între țările noastre. Sunt 10 milioane de euro de care urmează să beneficieze 62 de echipe cu componență mixtă. Este cel de-al doilea apel bilateral care se implementează deja. Dacă în cadrul primului apel am avut 38 de proiecte, acum avem 62, un total de 100 de proiecte implementate în acești patru ani de zile împreună cu prietenii noștri din România. Este o inițiativă foarte importantă, o dovadă a colaborării tot mai strânse pe sectorul cercetării între țările noastre și un rezultat palpabil pentru cercetătorii din Republica Moldova, pentru că asigură ocazia de a avea acces la infrastructura de cercetare din România, pentru a participa în aceste proiecte comune și a-i face mai puternici, mai buni, cu șanse mai mari ulterior să accesăm, eventual la fel împreună, proiecte europene de cercetare. Asta fiind ambiția noastră, să deschidem finanțarea europeană semnificativă pentru cercetătorii din Republica Moldova, iar aceste proiecte bilaterale sunt o bună ocazie pentru a ne crește capacitățile. Avem o colaborare extraordinară cu România pe foarte multe dimensiuni, dar în sectorul educației este și una de suflet. Statul român ne-a fost alături de fiecare dată. Avem acele autobuze din partea statului român care sunt în raioanele noastre și asigură accesul copiilor din localitățile îndepărtate la educație de calitate. Reparăm împreună un cămin studențesc la Cahul, o investiție mare în total de aproape 4 milioane de euro. Și dincolo de asta, avem inițiative menite să sprijine calitatea sau nivelul cunoașterii limbii române, în special în școlile alolingve. Mă bucur foarte mult că de la ultima discuție pe care am avut-o, ne-a reușit să avem un grup de 200 de copii vorbitori de limbă rusă, care se află acum la Iași la o tabără lingvistică, de imersiune culturală, care le oferă ocazia să-și îmbunătățească nivelul de competență lingvistică și totodată să descopere România, ceea ce este foarte important. Și deja acesta este al doilea an când avem grupuri de peste 100 de profesori care predau limba română în școlile ruse, care merg pe perioada vacanței de vară la universități din România. Sunt cinci universități care participă și beneficiază de instruiri suplimentare și au ocazia să-și crească nivelul de competență lingvistică. Pentru noi, este un element inclusiv de securitate națională, să asigurăm o bună cunoaștere a limbii române pentru toți cetățenii Republicii Moldova, iar sprijinul României este foarte important și în acest sens. Dar astăzi vreau să-i mulțumesc domnului ministru, în primul rând pentru implicarea personală, pentru tot sprijinul acordat de Guvernul României, ca aceste proiecte bilaterale să devină realitate. Sunt o mare oportunitate pentru noi și suntem extrem de recunoscători că ne reușește împreună să facem lucruri frumoase pentru cercetătorii din ambele țări și să creăm aceste sinergii care ulterior să se transforme în mai multe proiecte europene, în mai multe fonduri europene atrase și în excelență academică într-un final. Domnule ministru, bine ați venit la Chișinău și vă rog frumos. **Daniel David** Da, bună ziua. Bună ziua tuturor. Mă bucur să fiu din nou la Chișinău. Când domnul ministru spunea că a fost în urmă cu două luni, am tresărit puțin, pentru că gândind așa, retrospectiv, mi se pare că a fost cu mult, mult timp în urmă, mult mai mult de două luni. Dar sigur, ăsta e timpul subiectiv, pentru că între timp s-au întâmplat multe lucruri. Am intrat în al doilea mandat, avem și noi în țară măsuri de austeritate, de criză în diverse domenii. Dar mă bucur că, uite, a doua vizită din Moldova vine la nici, sau aproape, sau ușor peste două luni de când am avut-o pe prima. Așa cum am spus și la prima vizită, acțiunile noastre sunt acțiuni specifice, legate de educație și legate de cercetare. Doar că nu poți să nu vezi că sunt puse într-un context mai general, într-un context în care cu adevărat toată planeta se schimbă. Se schimbă vechile paradigme, se schimbă lumea. Și cred că este foarte important ca în această schimbare să stăm aproape, pentru că vrem să facem parte din lumea liberă. Lumea liberă care înseamnă democrație și care, dincolo de democrație, înseamnă o lume liberă bazată pe cunoaștere. Și cine se ocupă de cunoaștere mai bine decât ministerele educației și cercetării? Pentru că prin cercetare generăm cunoașterea, prin educație o diseminăm în mintea oamenilor care după aceea pot să utilizeze cunoașterea respectivă în viața de zi cu zi. Eu am și spus mereu, nu am spus-o cu orgoliu sau cu aroganță, dar într-o țară cel mai important minister este Ministerul Educației și Cercetării, dacă țara respectivă, sigur, se proiectează ca o democrație și o societate bazată pe cunoaștere. De aceea este important să dezvoltăm aceste domenii și împreună, așa cum spunea domnul ministru, ne ajutăm reciproc și suntem mai puternici în această reașezare a lumii, pentru lumea liberă în care vrem să fim. Mai specific, astăzi, dincolo de proiectele pe care le-a menționat domnul ministru, vreau să vă spun că am făcut un progres față de ce anunțam în urmă cu două luni, și anume vorbeam despre acel acces potențial la EduLib, adică acele lecții la nivel de gimnaziu pentru profesorii care doresc să le acceseze, ca un element complementar în activitățile lor. Astfel, procedura pe care am convenit-o a fost că în primă etapă fiecare școală va primi două conturi care pot fi folosite în comun de diverși profesori, iar cei care vor fi foarte mulțumiți de acele lecții și vor dori să le integreze mai mult în activitățile proprii, în timp vor primi conturi specifice, astfel încât să poată să acceseze această bibliotecă. Vă spun sincer, mie îmi place foarte mult și o consider foarte utilă, dar până la urmă nu eu sunt cel care trebuie să spun și s-o evaluez, ci oamenii care efectiv lucrează în practică, lucrează la nivelul învățământului gimnazial. Și al doilea proiect, de fapt motivul principal, ca să spun așa, pentru care suntem astăzi aici, este să lansăm cele 62 de proiecte bilaterale de cercetare. Sunt proiecte de cercetare complexe, acoperă domenii diferite, de la sănătate, cultură, climă, hrană, bioeconomie, adică lucruri cu care ne confruntăm astăzi și probleme cu care ne confruntăm și în România, cu care vă confruntați și în Republica Moldova. Încercăm să le căutăm soluții și credința noastră este că dacă lucrăm împreună, punem competențele împreună, reușim să găsim soluții mai inovative, poate disruptive pe alocuri, prin care să reușim nu doar să rezolvăm probleme, ci să progresăm în acest proces. Cele 62 de proiecte, sigur, completează cele 38 de proiecte pe care deja le-am finanțat și care se află în derulare, proiecte pe care le-am marcat în cursul primei mele vizite. Astfel, astăzi putem să dăm o cifră rotundă: avem 100 de proiecte comune de cercetare, dezvoltare, inovare, care contribuie la dezvoltarea societății noastre ca o societate bazată pe cunoaștere, atât în România, cât și în Republica Moldova. Acesta este mesajul. Am venit cu plăcere încă o dată în Chișinău. Întotdeauna când vin aici mă simt extraordinar de bine. Nu doar din cauza ospitalității, deși este un element foarte important. Nu știu, contextul, vezi schimbările, vezi evoluțiile. Mă bucur să fiu aici a doua oară, dar i-am spus domnului ministru că a treia oară nu vin, fiindcă aștept ca, între venirea mea a treia oară, să avem vizita domniei sale la București. Vă mulțumesc tuturor și suntem gata, pregătiți să începem lansarea celor 62 de noi proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare, comune, Republica Moldova, România. Mulțumesc. **Dan Perciun** Mulțumim, mulțumim tare mult, domnule ministru. Mulțumim pentru toată colaborarea care există între ministerele noastre. Aduce foarte multă valoare adăugată acest schimb de experiență. Sunt multe procese care se întâmplă simultan în ambele țări și despre care comunicăm și unde învățăm unii de la ceilalți. Mă gândesc inclusiv la procesul de dezvoltare și revizuire curriculară, care se întâmplă și la noi, se întâmplă și în România. Avem de fiecare dată invitați și din România care să ne împărtășească din evoluțiile de la dumneavoastră. Încercăm și noi să inovăm și să venim cu idei noi în zona asta. Mulțumim pentru această deschidere și oportunitate de a continua colaborarea. Iar pe final, vreau să zic că aceste proiecte care se întâmplă pe zona de cercetare se întâmplă într-un anumit context. Într-un context în care acest Guvern se bucură de sprijinul partenerilor internaționali, se bucură de sprijinul României, și această încredere reciprocă, aceste relații de prietenie au creat solul fertil necesar ca aceste proiecte să prindă rădăcini și să avem aceste investiții comune în cercetare. Asta nu s-ar fi întâmplat fără o relație bună între țările noastre și fără încredere între guvernele celor două țări. Sunt sigur că multe pot fi construite și mai departe având această relație puternică. În același timp, pierderea acestei relații va duce și la pierderea acestor oportunități pentru țară, pentru sector, pentru noi toți într-un final. De asta este foarte important să continuăm lucrurile care au fost începute și să accelerăm mai departe, valorificând oportunitățile pe care le aduce Uniunea Europeană, pe care le aduce colaborarea cu România, lucru pentru care încă o dată îi suntem foarte recunoscători domnului ministru. Dacă aveți întrebări la oricare dintre noi? Dacă nu, vă mulțumim mult și, cercetătorii, așteptăm să ne revedem cu dumneavoastră imediat în sală. Mulțumim.