---
title: "Conferința de presă comună susținută de viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, și ministra afacerilor externe a României, Oana Țoiu"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109547/Conferinta-de-presa-comuna-sustinuta-de-viceprim-ministrul--ministrul-afacerilor-externe-al-Republicii-Moldova--Mihai-Popsoi--si-ministra-afacerilor-e
event_date: 2025-08-26T16:00:00+00:00
location: "Online"
region: All
category: Conferințe
duration_seconds: 1448
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/109547
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferința de presă comună susținută de viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, și ministra afacerilor externe a României, Oana Țoiu

## Comunicat de presă

## România și Republica Moldova consolidează parteneriatul strategic pentru integrarea europeană și combaterea amenințărilor hibride

**București, 26 august 2025** – Ministra afacerilor externe a României, Oana Țoiu, și viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, au susținut astăzi o conferință de presă comună în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Evenimentul a reafirmat sprijinul ferm și necondiționat al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și a subliniat angajamentul comun pentru consolidarea securității și stabilității regionale în fața provocărilor actuale, inclusiv a atacurilor hibride.

Cei doi oficiali au evidențiat relația bilaterală excepțională, ancorată într-o comunitate de limbă, istorie și valori, și au accentuat importanța transformării acestei legături într-un motor de progres concret pentru cetățeni. Discuțiile s-au axat pe accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea proiectelor strategice de infrastructură și coordonarea eforturilor pentru a contracara ingerințele externe menite să destabilizeze procesele democratice.

Ministra afacerilor externe, Oana Țoiu, a reiterat poziția fermă a României în favoarea avansării rapide a negocierilor de aderare ale Republicii Moldova. „O Europă extinsă este o Europă mai sigură și mai prosperă. Republica Moldova este parte centrală, intrinsecă, a viitorului Europei. Vom continua să fim o voce puternică în favoarea Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene și vom susține deschiderea negocierilor pe cât mai multe clustere, pe baza meritelor dovedite prin reformele curajoase implementate la Chișinău”, a declarat Oana Țoiu.

În contextul amenințărilor de securitate, ministra a subliniat că Republica Moldova a devenit un teren de testare pentru o gamă largă de tactici hibride, la care autoritățile de la Chișinău au răspuns exemplar. „Uniunea Europeană și partenerii like-minded vor continua să sprijine prin toate mijloacele contracararea acestor atacuri hibride și protejarea integrității alegerilor din 28 septembrie. Suntem încrezători că cetățenii Republicii Moldova vor reconfirma direcția și parcursul european”, a adăugat șefa diplomației române.

La rândul său, viceprim-ministrul Mihai Popșoi a mulțumit României pentru sprijinul constant, hotărât și generos, esențial pentru reziliența și aspirațiile europene ale Republicii Moldova. Oficialul de la Chișinău a evidențiat trecerea de la o abordare simbolică la una pragmatică a relațiilor bilaterale, marcată de proiecte de infrastructură tangibile.

„Am ajuns, grație abordării serioase a guvernului României și a guvernului de la Chișinău, să construim poduri peste Prut. Proiecte precum podul de la Ungheni, viitoarea poartă către Autostrada Unirii, ancorează Republica Moldova în spațiul european”, a afirmat Mihai Popșoi. Acesta a adăugat: „Diplomația română a fost, este și va fi mereu alături de Republica Moldova. Suntem ferm convinși că așa va fi și în viitor, iar unicul stat care încalcă suveranitatea și neutralitatea Republicii Moldova este Federația Rusă.”

Ambii miniștri au subliniat că beneficiile integrării europene devin tot mai vizibile pentru cetățeni, menționând libera circulație, accesul la piața unică europeană, oportunitățile de studiu, eliminarea tarifelor de roaming și includerea în sistemul SEPA. Cooperarea economică rămâne o prioritate, cu peste 1.600 de companii cu capital românesc active în Republica Moldova, număr pe care ambele părți doresc să îl vadă în creștere.

Întâlnirea s-a încheiat într-o notă de optimism, evocând celebrările apropiate – Ziua Independenței Republicii Moldova pe 27 august și Ziua Limbii Române pe 31 august – ca simboluri ale viitorului comun al celor două state în marea familie europeană.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este dominat de un ton pozitiv, concentrat pe parteneriat, progres și un viitor comun. Vorbitorii își exprimă optimismul cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova și satisfacția pentru proiectele comune, manifestând recunoștință reciprocă pentru sprijin și colaborare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși tonul general este pozitiv, nu există manifestări explicite de fericire. Contextul este formal și profesional, concentrat pe obiective politice, nu pe emoții personale."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 5,
        "reason": "Optimismul este un element central, exprimat constant prin fraze precum „Sunt încrezătoare că... cetățenii Republicii Moldova vor reconfirma direcția și parcursul european” și „Avem speranța că orice obstacole artificiale... vor fi înlăturate cât de curând”. Se conturează o viziune pozitivă asupra viitorului."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 5,
        "reason": "Recunoștința este exprimată frecvent și explicit de ambii vorbitori. Exemplele includ „Vă mulțumesc pentru contribuția deosebită”, „Vreau să vă mulțumesc pentru această oportunitate extraordinară” și mulțumirile adresate corpului diplomatic, subliniind aprecierea pentru sprijinul reciproc."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este mai degrabă determinat și formal decât entuziast. Deși se vorbește despre progrese, limbajul rămâne în sfera diplomației și a profesionalismului, fără izbucniri de entuziasm."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 3,
        "reason": "Sentimentul este prezent sub forma unei afecțiuni fraterne între cele două state, nu în sens romantic. Se folosesc termeni precum „abordare... prietenească, frățească” și „prietenia dintre țările noastre”, subliniind o legătură specială, profundă."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 1,
        "reason": "Bucuria este menționată indirect, în contextul viitoarelor sărbători naționale („veți sărbători Ziua Independenței”), dar nu este o emoție activă sau centrală în discursul vorbitorilor."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 4,
        "reason": "Satisfacția este evidentă în legătură cu progresele concrete realizate, atât în parcursul european („Vă felicit pentru progresele realizate”), cât și în proiectele de infrastructură, precum construcția podurilor peste Prut, descrise ca realizări istorice."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de amuzament. Tonul conferinței este serios, formal și axat pe probleme politice și diplomatice."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 1,
    "reason": "Emoțiile negative sunt aproape complet absente din discursul vorbitorilor. Atunci când sunt menționate (ex. frica, anxietatea), ele sunt atribuite unor actori externi (Kremlinul) și prezentate ca provocări ce trebuie depășite, nu ca stări trăite de vorbitori.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de tristețe în întregul discurs."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul rămâne calm și diplomatic chiar și atunci când se discută despre acțiuni ostile. Nu există semne de furie."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 1,
        "reason": "Frica este menționată ca o stare indusă de Kremlin asupra cetățenilor („să nu mai trăim în... frică”), dar vorbitorii proiectează încredere și determinare, nu teamă personală."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în discurs."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși se vorbește despre „obstacole artificiale” și interferențe, vorbitorii nu exprimă frustrare, ci determinare. Tonul este proactiv, nu reactiv sau frustrat."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 1,
        "reason": "Similar fricii, anxietatea este menționată ca o tactică a adversarilor („să nu mai trăim în anxietate”), dar discursul este caracterizat de calm și control, nu de neliniște."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de dezamăgire în discurs."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de gelozie în discurs."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Evenimentul are un scop clar informativ și persuasiv. Deși tonul general este pozitiv, conținutul este structurat pentru a transmite informații specifice, a răspunde la întrebări și a convinge publicul de validitatea pozițiilor exprimate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 2,
        "reason": "Anumite segmente, în special răspunsurile tehnice din sesiunea Q&A (de exemplu, explicația despre componentele programului Visa Waiver), au un caracter faptic și neutru. Totuși, tonul general este partizan (în favoarea parteneriatului), nu neutru."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Componenta informativă este extrem de puternică. Vorbitorii oferă date concrete despre proiecte de infrastructură (poduri, interconectări energetice), reforme, sprijin politic, amenințări hibride și detalii despre alegeri, având scopul de a informa presa și publicul."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "A doua parte a evenimentului este o sesiune de întrebări și răspunsuri, având un caracter interogativ pronunțat. Jurnaliștii adresează întrebări directe pe teme specifice și uneori sensibile."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu are un caracter instructiv; nu oferă instrucțiuni sau un ghid practic, ci prezintă poziții politice și informații de context."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii construiesc o narațiune coerentă despre un destin comun, bazat pe o istorie și o cultură împărtășite, care evoluează spre integrarea în „marea familie europeană”, în ciuda provocărilor externe."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment are un scop persuasiv puternic: de a convinge publicul și partenerii internaționali de importanța sprijinului pentru Republica Moldova, de beneficiile integrării europene și de soliditatea relației bilaterale cu România."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Interacțiunea este un exemplu de manual de comunicare diplomatică. Politetea, respectul reciproc și limbajul atent calibrat sunt omniprezente, definind un cadru extrem de formal și profesionist.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este la cel mai înalt nivel, manifestată prin folosirea constantă a formulelor de adresare formale („Doamnă ministru”, „domnule vicepremier”), mulțumiri repetate și un ton general respectuos."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Toate interacțiunile sunt civilizate și formale."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul reciproc este o temă de bază a conferinței. Vorbitorii își validează reciproc importanța și contribuțiile, folosind fraze precum „prezența dumneavoastră astăzi aici este deosebit de valoroasă”."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate. Chiar și discuțiile despre adversari sunt purtate într-un limbaj ferm, dar non-agresiv."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de sarcasm. Comunicarea este directă și serioasă."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de umor. Contextul este complet formal."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de ironie în discurs."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Diplomația este la cote maxime. Limbajul este atent ales pentru a consolida parteneriatele și a transmite mesaje strategice. Răspunsurile la întrebările sensibile sunt măsurate, non-conflictuale și mențin un ton constructiv, specific comunicării diplomatice."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul se axează pe probleme de relații internaționale, suveranitate națională și integrare geopolitică. Temele centrale sunt advocacy pentru parcursul european al Republicii Moldova și promovarea incluziunii acesteia în structurile euro-atlantice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet opusul instigării la ură, promovând pacea, colaborarea și parteneriatul între națiuni."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul folosit este conform normelor diplomatice internaționale, utilizând termeni precum „parteneri likeminded” și referințe la valori europene, ceea ce poate fi considerat o formă de corectitudine politică specifică acestui mediu."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema centrală a discursului este incluziunea Republicii Moldova în „familia europeană”. Se argumentează că o „Europă extinsă este o Europă mai sigură și mai prosperă”, subliniind beneficiile incluziunii."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Diversitatea nu este o temă abordată direct, deși conceptul de Uniune Europeană ca uniune a statelor diverse este implicit."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține elemente de discriminare; dimpotrivă, promovează egalitatea și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege viitorul."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii, în special ministrul român, acționează ca avocați puternici ai cauzei Republicii Moldova. România se poziționează ca o „voce puternică în favoarea Republicii Moldova”, făcând un lobby deschis pentru integrarea acesteia."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Conceptul este abordat la nivel de justiție internațională. Se vorbește despre dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și decide parcursul și despre necesitatea unei „păci juste, durabile” în regiune, referindu-se la corectitudine în relațiile dintre state."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 4,
        "reason": "Există o sensibilitate culturală ridicată, manifestată prin referințe constante la istoria, limba („Ziua Limbii Române”) și tradițiile comune, prezentate ca fiind fundamentul relației speciale dintre cele două țări."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul eveniment este o conferință de presă formală între doi oficiali guvernamentali de rang înalt. Discuția este axată pe relații diplomatice, proiecte strategice și politici (integrare europeană, securitate). Limbajul este formal, iar subiectele sunt orientate spre sarcini, cum ar fi avansarea negocierilor UE și contracararea amenințărilor.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul este formal și respectuos pe tot parcursul conferinței. Vorbitorii folosesc titluri oficiale, iar discursurile sunt structurate și bine pregătite. Răspunsurile la întrebările jurnaliștilor, în special cel al ministrei Țoiu privind programul Visa Waiver, demonstrează o gestionare profesionistă a comunicării, oferind un răspuns structurat și reorientând discuția către tema principală."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii miniștri demonstrează o cunoaștere aprofundată a dosarelor pe care le gestionează. Ei discută despre politici specifice (clustere de aderare la UE, Acquis Communautaire), proiecte de infrastructură concrete (poduri, interconectări energetice) și probleme geopolitice complexe (război hibrid, interferențe rusești), folosind o terminologie precisă."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii proiectează o imagine de lider. Ministra Țoiu poziționează România ca un susținător cheie și un avocat al Republicii Moldova în cadrul UE și NATO („România va continua să fie o voce puternică”). La rândul său, ministrul Popșoi vorbește cu fermitate despre suveranitatea Moldovei și parcursul său european, în ciuda presiunilor externe."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Colaborarea este o temă centrală. Întregul eveniment este o „conferință de presă comună”. Vorbitorii menționează în mod repetat munca în echipă („sesiune comună”, „împreună cu ambasadorii noștri”, „lucrăm susținut”) și proiectele comune, subliniind parteneriatul și sprijinul reciproc ca fundament al relației bilaterale."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este axat pe soluționarea unor probleme concrete: dependența energetică a Moldovei (abordată prin interconectări), blocajele de infrastructură (rezolvate prin construcția de poduri), amenințările de securitate (contracarate prin reziliență și cooperare) și procesul de aderare la UE (abordat prin reforme și sprijin)."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii se referă la decizii concrete care au fost luate, cum ar fi demararea construcției de poduri, implementarea reformelor sau sancționarea oligarhilor. Tonul general este unul de acțiune hotărâtă, reflectând un proces decizional activ în ambele guverne pentru a avansa obiectivele comune."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 1,
        "reason": "Discuția nu se concentrează pe inovație. Totuși, menționarea luptei împotriva amenințărilor hibride moderne, cum ar fi dezinformarea generată de inteligența artificială („deep fake”), arată o conștientizare a noilor provocări, chiar dacă inovația ca strategie proactivă nu este o temă principală."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Accentul este pus pe dezvoltarea națională și bilaterală, nu pe creșterea personală. Temele sunt geopolitice și societale, cu un grad redus de relevanță pentru dezvoltarea personală, cu excepția conceptelor de reziliență și motivație la nivel de națiune.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 2,
        "reason": "Conceptul de îmbunătățire este prezent, dar la nivel național și instituțional, nu personal. Se discută despre progresul Republicii Moldova pe calea reformelor, modernizarea infrastructurii și consolidarea instituțiilor în vederea aderării la UE, reflectând o dorință de dezvoltare a țării."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursurile au un caracter motivațional, în special pentru cetățenii Republicii Moldova. Se subliniază beneficiile concrete ale integrării europene („un plus de bunăstare”, „mai multe locuri de muncă create”) și se reafirmă sprijinul neclintit, cu scopul de a încuraja continuarea parcursului european."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 2,
        "reason": "Narațiunea parcursului european al Republicii Moldova, prezentată ca o luptă împotriva obstacolelor și a ingerințelor externe, are un caracter inspirațional. Ideea de a construi un viitor mai bun și de a-și merita locul în familia europeană este menită să inspire speranță și determinare."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 4,
        "reason": "Reziliența este o temă explicită și centrală, în special în contextul amenințărilor hibride. Ministrul Popșoi subliniază în mod repetat că societatea și instituțiile din Republica Moldova sunt „astăzi mult mai reziliente” și și-au crescut capacitatea de a riposta în fața tentativelor de destabilizare."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Conținutul este orientat spre acțiune, geopolitică și relații internaționale. Nu există elemente de introspecție, meditație sau conștientizare a momentului prezent, care sunt specifice conceptului de mindfulness."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 2,
        "reason": "Există momente de reflecție asupra trecutului pentru a contextualiza prezentul. Se menționează „un deceniu al schimbărilor” și „lecții învățate din propria integrare europeană” a României, folosind experiența istorică pentru a ghida acțiunile viitoare."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul se concentrează exclusiv pe dezvoltarea la nivel de stat, societate și relații bilaterale. Nu există nicio referire la creșterea sau dezvoltarea personală a indivizilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discuția este puternic ancorată într-un cadru bazat pe valori (democrație, suveranitate, libertate). Se face o distincție morală clară între lumea democratică și acțiunile agresive ale Kremlinului, implicând judecăți morale, responsabilitate și integritate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt direcți și deschiși în legătură cu provocările, în special în ceea ce privește amenințările hibride și ingerințele externe. Faptul că numesc explicit sursa acestor probleme („Federația Rusă”, „Kremlinul”) conferă discursului un grad ridicat de onestitate și transparență."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Integritatea este un concept cheie, atât în ceea ce privește procesele democratice („protejarea integrității alegerilor”), cât și integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Discursul subliniază importanța menținerii unui parcurs nealterat de influențe externe."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii vorbitori își prezintă guvernele ca fiind responsabile față de proprii cetățeni și față de parteneriatul bilateral. România își asumă responsabilitatea de a sprijini Moldova, iar guvernul moldovean este prezentat ca fiind responsabil în implementarea reformelor."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu prezintă dileme etice. Cadrul moral este clar definit, cu o distincție fermă între valorile democratice și europene pe de o parte, și acțiunile de destabilizare și agresiune pe de altă parte. Nu există nuanțe sau conflicte morale interne."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Se fac judecăți morale clare și puternice, în special la adresa acțiunilor Federației Ruse. Acestea sunt descrise ca „influență malignă” și tentative de a „submina” suveranitatea, constituind o condamnare fermă din punct de vedere moral a agresiunii și a ingerințelor."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Principiul corectitudinii este invocat implicit. Se argumentează că Republica Moldova „își merită pe deplin locul în cadrul familiei europene” datorită eforturilor și reformelor realizate, sugerând că aderarea la UE ar fi un rezultat just și meritat."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 5,
        "reason": "Încrederea este un element fundamental al discursului. România se prezintă ca un partener de nădejde („sprijinul continuu și neclintit”, „vă puteți baza pe România”), în timp ce Republica Moldova este descrisă ca un stat care, prin eforturile sale, devine un partener credibil pentru comunitatea europeană."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Comunicarea este predominant formală, directă, clară și elaborată, așa cum este de așteptat de la o conferință de presă diplomatică. Stilul este adaptat pentru a transmite mesaje politice complexe unui public avizat, dar și publicului larg.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajele principale sunt comunicate direct și fără echivoc. Sprijinul României este „necondiționat”, angajamentul Moldovei pentru calea europeană este „ferm”, iar condamnarea acțiunilor Rusiei este explicită. Nu se folosesc ocolișuri pentru punctele esențiale."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 2,
        "reason": "Stilul este în mare parte direct, dar există elemente de comunicare indirectă. Răspunsul ministrei Țoiu la întrebarea despre Visa Waiver, unde evită o confruntare directă și reorientează discuția, este un exemplu de tehnică diplomatică indirectă pentru a gestiona un subiect sensibil."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii se exprimă clar, cu argumente structurate logic. Folosirea repetiției („Am spus-o de 100 de ori”) și a unui limbaj precis contribuie la claritatea mesajelor, asigurându-se că punctele cheie, precum sprijinul pentru Moldova, sunt înțelese fără ambiguitate."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursurile sunt concepute pentru a evita ambiguitatea. Pozițiile politice și angajamentele sunt formulate ferm și clar. Chiar și în răspunsurile diplomatice, intenția generală rămâne transparentă, lăsând foarte puțin loc pentru interpretări multiple."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursurile pregătite nu sunt concise, ci elaborate pentru a acoperi în detaliu multiple aspecte. Totuși, conțin fraze concise și de impact menite să fie memorabile. Răspunsurile la întrebări sunt, în general, mai la obiect."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursurile sunt elaborate, detaliate și cuprinzătoare. Pozițiile sunt susținute cu multiple exemple concrete (proiecte de infrastructură), context istoric („un deceniu al schimbărilor”) și viziuni de viitor, oferind o imagine completă a relației bilaterale."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Cadrul evenimentului (conferință de presă ministerială), limbajul utilizat, adresarea formală („Doamnă ministru”, „domnule viceprim-ministru”) și tonul general sunt caracteristice unui nivel înalt de formalitate, specific mediului diplomatic."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Informalitatea este practic absentă. Singurul moment este adresarea „dragă Oana” de către ministrul Popșoi, un gest care subliniază o relație de lucru apropiată, dar care nu alterează tonul predominant formal și protocolar al conferinței."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga discuție este profund înrădăcinată în legătura culturală, lingvistică și istorică unică dintre România și Republica Moldova. Contextul regional al Europei de Est și dinamica sa geopolitică sunt esențiale pentru înțelegerea discursurilor.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este profund ancorat în normele culturale comune. Se face referire constantă la „limbă, tradiție comune” și „istoria noastră comună” ca fiind fundamentul relației speciale dintre cele două state, reflectând o identitate culturală împărtășită."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși accentul este pe unitate, discuția subliniază implicit diferențele de statut regional. Poziția Moldovei, ca stat non-UE și non-NATO, expus direct presiunilor rusești, este contrastată cu cea a României, membru al acestor alianțe. Întreaga cooperare vizează reducerea acestor decalaje."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 4,
        "reason": "Tradițiile sunt menționate explicit ca un pilon al relației. Se face referire la „limbă, tradiție comune” și la sărbători celebrate în ambele țări, precum Ziua Independenței Republicii Moldova și Ziua Limbii Române, subliniind legăturile profunde."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția se concentrează pe tradiții naționale și culturale la nivel macro (limbă, istorie, sărbători naționale), fără a intra în detalii despre obiceiuri locale sau regionale specifice."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Accentul este pus în mod covârșitor pe legătura culturală și lingvistică comună dintre România și Republica Moldova. Conceptul de multiculturalism sau diversitate culturală nu este o temă abordată în cadrul conferinței."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 4,
        "reason": "Patrimoniul comun este un laitmotiv al discursurilor. Concepte precum „istoria noastră comună” și „trecut comun” sunt invocate în mod repetat pentru a justifica și a consolida parteneriatul strategic actual și viziunea pentru un „viitorul nostru comun”."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 3,
        "reason": "Se manifestă un sentiment de mândrie națională constructivă. România își exprimă mândria de a fi un sprijin esențial pentru Moldova, iar discursul moldovean reflectă mândria pentru rezistența țării și determinarea de a-și urma calea europeană în ciuda tuturor dificultăților."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția este în mod clar persuasivă și politică. Vorbitorii urmăresc să consolideze o narațiune specifică despre forța relației bilaterale, beneficiile integrării europene și natura negativă a interferenței rusești. Este un act de comunicare strategică.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul folosește tactici persuasive, nu manipulative. Se utilizează un cadru emoțional puternic (fraternitate, destin comun, lupta binelui contra răului) pentru a consolida sprijinul public pentru agenda politică, dar argumentele sunt bazate pe fapte și poziții transparente."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este în mod inerent părtinitor, reflectând o poziție politică clară. Există o orientare puternic pro-europeană, pro-românească și pro-moldovenească, în contrast direct cu o poziție fermă anti-Kremlin. Nu se pretinde a fi o analiză neutră, ci o afirmare a unei alianțe strategice."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Sursele sunt extrem de credibile în contextul dat. Vorbitorii sunt miniștrii de externe ai celor două țări, vorbind în capacitatea lor oficială. Declarațiile lor reprezintă poziția guvernelor pe care le conduc, conferindu-le autoritate și credibilitate maximă."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este clară și multidimensională: reafirmarea publică a sprijinului României pentru Moldova, încurajarea cetățenilor moldoveni să continue parcursul european, transmiterea unui mesaj de fermitate către Kremlin și prezentarea rezultatelor concrete ale cooperării bilaterale."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorii depun eforturi pentru a preveni interpretările inexacte. Limbajul este direct, iar punctele cheie sunt repetate. Clarificarea ministrei Țoiu privind programul Visa Waiver este un exemplu direct de contracarare a unei potențiale narațiuni eronate."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul reprezintă un act de diplomație publică, dar poate fi interpretat și ca propagandă geopolitică. Promovează activ o viziune pro-europeană și pro-occidentală, prezentând beneficiile acesteia, în timp ce condamnă explicit acțiunile adversarului geopolitic (Kremlinul). Este o comunicare strategică menită să câștige sprijin pentru o anumită tabără geopolitică."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### România reafirmă sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova

București, 26 august - Ministrul Afacerilor Externe al României, Oana Țoiu, a subliniat importanța strategică a Republicii Moldova pentru viitorul Europei în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.  Evenimentul din acest an, intitulat "Un deceniu al schimbărilor: Impactul diplomației române", s-a concentrat pe evoluțiile din ultimii ani și pe urgențele actuale, inclusiv pe parcursul european al Republicii Moldova.  Țoiu a afirmat că Republica Moldova este o parte centrală și intrinsecă a viitorului Europei, reiterând sprijinul ferm al României pentru integrarea sa în Uniunea Europeană.  Reuniunea a inclus o sesiune de lucru cu ambasadorii români, în cadrul căreia s-a discutat despre importanța extinderii Uniunii Europene pentru securitatea și prosperitatea continentului.

### Ministrul Țoiu solicită deschiderea negocierilor de aderare la UE pe mai multe clustere pentru Republica Moldova

București, 26 august - Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a lăudat eforturile Republicii Moldova în vederea aderării la Uniunea Europeană, evidențiind reformele implementate și angajamentul ferm al autorităților și cetățenilor moldoveni.  În cadrul unei conferințe de presă comune cu viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, Țoiu a declarat că Republica Moldova și-a demonstrat pe deplin meritele pentru a-și ocupa locul în familia europeană.  Ministrul român a subliniat necesitatea deschiderii negocierilor de aderare nu doar pe Clusterul 1, ci și pe cât mai multe clustere posibile, argumentând că acest lucru este esențial din perspectiva meritelor demonstrate de Republica Moldova.  Țoiu a reiterat sprijinul continuu și neclintit al României pentru avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

### Republica Moldova, țintă a atacurilor hibride: România și UE își reafirmă sprijinul

București, 26 august - Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a atras atenția asupra atacurilor hibride intense la care este supusă Republica Moldova, menite să destabilizeze parcursul său european și să influențeze procesele democratice.  Țoiu a afirmat că Republica Moldova a devenit un teren de testare pentru o gamă largă de tactici și instrumente hibride, la care autoritățile de la Chișinău au răspuns exemplar.  Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și partenerii cu viziuni similare, își mențin sprijinul pentru Republica Moldova în contracararea acestor atacuri și protejarea integrității alegerilor din 28 septembrie.  Ministrul a subliniat importanța unei prezențe cât mai largi la vot a cetățenilor din Republica Moldova, indiferent de țara în care se află, inclusiv a celor din România, cărora li se vor pune la dispoziție toate condițiile necesare pentru a-și exercita dreptul de vot.

## Transcriere

Doamnelor și domnilor, urmează conferința de presă a doamnei Oana Silvia Țoiu, ministru al afacerilor externe, și a domnului Mihai Popșoi, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova. După declarații inițiale, vor fi oportunități pentru întrebări. Rugămintea este să le facem de la acest microfon, pentru că nu avem altul în sală. Mulțumesc.

[Oana Țoiu]
Mulțumesc. Mulțumim. Domnule ministru, dragă Mihai, doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să îl avem astăzi alături de noi pe ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, domnul Mihai Popșoi. Bine ai venit!

Îți mulțumesc pentru că ai dat curs invitației noastre de a participa în calitate de oaspete special la reuniunea anuală a diplomației române din acest an. Mă bucur că avem prilejul de a continua astfel dialogul nostru deosebit de fructuos și deschis, la puțin timp după întâlnirea noastră de la Chișinău și după întâlnirea noastră împreună și cu colegul nostru ucrainean la Cernăuți, unde am și dat o declarație comună împreună.

Reuniunea diplomației române din acest an, intitulată "Un deceniu al schimbărilor, impactul diplomației române", și-a propus să privească spre viitor, pe baza evoluțiilor din ultimii ani, dar și a urgențelor de astăzi. Republica Moldova este parte centrală, intrinsecă a viitorului Europei. Iată de ce prezența dumneavoastră astăzi aici este deosebit de valoroasă și vă mulțumesc pentru contribuția deosebită avută la această sesiune comună pe care tocmai am terminat-o, o sesiune de lucru împreună cu ambasadorii noștri.

O Europă extinsă este o Europă mai sigură și mai prosperă, și acest lucru este foarte clar pentru România. Republica Moldova a demonstrat în ultimii ani, prin eforturile depuse, politicile și reformele sale, prin angajamentul ferm al autorităților, dar și al cetățenilor, că își merită pe deplin locul în cadrul familiei europene.

Am spus-o de 100 de ori și o vom spune de fiecare dată când este necesar că, din punctul nostru de vedere, trebuie deschise negocierile nu doar pe cluster 1, ci pe cât mai multe clustere, pentru că este foarte clar, din perspectiva meritului pe care îl are Republica Moldova, că acest lucru este necesar.

Vă felicit pentru progresele realizate pe calea aderării la Uniunea Europeană și vă asigur de sprijinul continuu și neclintit al României pentru avansarea procesului de integrare europeană. Sper că vom avansa în integrarea europeană a Republicii Moldova cât mai curând. Avem speranța că orice obstacole artificiale care există acum vor fi înlăturate cât de curând, având în vedere și evoluțiile din ultimele zile și faptul că și Ucraina a dovedit foarte clar că își merită parcursul european.

Este important ca Republica Moldova și Ucraina să avanseze cât mai curând pe acest parcurs. România va continua să joace un rol activ și substanțial în acest sens și va acorda sprijin vecinilor noștri, inclusiv prin contribuția care este necesară pentru a asigura pacea în regiune. Ne aflăm într-o perioadă de transformări importante, cu încărcătură istorică, în plan regional și internațional, cu impact direct asupra viitorului pe care ni-l dorim, dar mai ales asupra viitorului pe care suntem dispuși să-l construim.

Impactul resimțit merge dincolo de marile decizii politice internaționale și se proiectează prin atacuri hibride intensificate, menite a destabiliza parcursul european al Republicii Moldova și a influența procesele sale democratice. În ultimii ani, Republica Moldova a devenit teren de testare a unei game foarte largi de tactici și instrumente hibride, la care autoritățile de la Chișinău au răspuns exemplar și ferm, precum și comunitatea internațională care este alături și partenerii like-minded. Uniunea Europeană și partenerii like-minded vor continua să sprijine prin toate mijloacele contracararea acestor atacuri hibride și protejarea integrității alegerilor din 28 septembrie.

Aici aș dori să subliniez importanța unei prezențe cât mai largi a cetățenilor din Republica Moldova la vot, indiferent de țara în care se vor afla aceștia pe 28 septembrie. Desigur, și a celor care se află în România. Punem la dispoziție toate condițiile necesare în acest sens, conform solicitării autorităților Republicii Moldova.

Sunt încrezătoare că, la fel ca scrutinul prezidențial și referendumul pentru integrare europeană din 2024, cetățenii Republicii Moldova vor reconfirma direcția și parcursul european. Aceasta este opțiunea care poate să le împlinească aspirațiile de viitor, iar beneficiile incontestabile ale integrării în Uniunea Europeană se fac deja simțite la nivelul cetățenilor, prin reformele pe care guvernul dumneavoastră le-a întreprins, prin libera circulație, accesul la piața europeană pentru produsele din Republica Moldova, accesul la studii, aici în România și în Uniunea Europeană, și, în curând, eliminarea tarifelor de roaming și includerea efectivă a băncilor în sistemul SEPA. Toate acestea aduc un plus de bunăstare.

România va continua să fie o voce puternică în favoarea Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO și va sprijini în continuare, cu expertiză și lecții învățate din propria integrare europeană, îndeplinirea de către Republica Moldova a condițiilor necesare aderării și preluării acquis-ului european. Așa cum am mai spus-o recent, în plan bilateral ne aflăm într-o perioadă foarte bună a relațiilor noastre la fiecare nivel, cu progrese deosebite în cooperarea bilaterală, mai ales pe linia marilor proiecte de infrastructură și transport.

Lucrăm susținut pentru realizarea unor progrese la interconectările energetice, un domeniu în care am făcut deja progrese semnificative, la creșterea capacității interne de generare de energie electrică, în special regenerabilă, la reabilitarea și electrificarea conexiunilor feroviare cu fonduri europene, la construcția podului care va fi legat de autostrada A8, autostradă care rămâne o prioritate pentru noi, așa cum a reafirmat și premierul Ilie Bolojan de curând.

Firmele române sunt prezente cu investiții din ce în ce mai semnificative în Republica Moldova și avem un interes deosebit împreună pentru a ne crește economiile prin susținerea antreprenorilor noștri. Toate acestea converg către un rezultat incontestabil: dezvoltarea economică a Republicii Moldova, mai multe locuri de muncă create, mai bine plătite, mai multă bunăstare și dezvoltarea societății, mai multe șanse pentru a păstra tinerii cu potențial acasă.

Vă asigur că angajamentul României, la nivelul meu, la nivelul președintelui Nicușor Dan, al premierului Ilie Bolojan, al întregului guvern, rămân ferme în sprijinul necondiționat al Republicii Moldova pe drumul său european, spre beneficiul cetățenilor dumneavoastră, spre beneficiul cetățenilor noștri. De altfel, Moldova este în acest moment țara din afara Uniunii Europene cu cei mai mulți cetățeni europeni. Este parte din motivul care ne face să reafirmăm de fiecare dată, cu tărie și claritate, că integrarea europeană va putea fi una rapidă, clară, pentru că deja la nivelul multora dintre cetățeni ea se întâmplă.

În încheiere, îmi doresc să vă adresez calde felicitări dumneavoastră și cetățenilor din Republica Moldova pentru că mâine, 27 august, veți sărbători Ziua Independenței. Ne mai despart câteva zile până la 31 august, Ziua Limbii Române, sărbătorită și în România, și în Republica Moldova.

Vă mulțumesc încă o dată pentru prezența dumneavoastră la București și pentru bunele discuții pe care le-am avut astăzi, așa cum mulțumesc și corpului diplomatic al României pentru că susține prietenia dintre țările noastre, istoria noastră comună, dar în special viitorul nostru comun în Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

[Mihai Popșoi]
Doamnă ministru, dragă Oana, vreau să vă mulțumesc pentru această oportunitate extraordinară de a mă adresa astăzi corpului diplomatic român, pentru a avea șansa să le mulțumesc, în numele cetățenilor Republicii Moldova, pentru aportul consistent, hotărât, generos, necondiționat pentru Republica Moldova, lucru de care ne-am convins de fiecare dată.

Diplomația română a fost și este devotată nu doar cauzei României, dar și acolo unde este nevoie, de fiecare dată am putut miza pe sprijinul diplomaților români pentru a ajuta Republica Moldova, pentru a promova Republica Moldova. Și, așa cum spuneam, ne-am bucurat să avem această discuție, acest dialog consistent astăzi, lucru pentru care vă sunt enorm de recunoscător.

România și Republica Moldova sunt probabil cele mai apropiate state care există în lume. Avem o istorie care ne apropie, un trecut comun, limbă, tradiții comune. În același timp, noi avem această abordare nostalgică a trecutului nostru, în special când vine vorba de podurile de flori. Ei bine, noi am ajuns, grație abordării serioase a Guvernului României și a Guvernului de la Chișinău, să construim poduri peste Prut, lucruri care nu s-au întâmplat de decenii.

Iată, acum este în construcție podul de la Ungheni, care este nu un pod simplu, dar un pod, așa cum spunea și doamna ministru, pentru viitoarea autostradă a Unirii, care va ajunge acolo. Mai sunt încă alte patru poduri care vor apropia într-un mod cât se poate de tangibil cele două maluri ale Prutului, contribuind la creștere economică, dezvoltare, creșterea calității vieții.

Dar, chiar până atunci, lucrurile deja se întâmplă. Ori de la 15 august, punctul de trecere Leova-Bumbăta va lucra și noaptea, 24 din 24, ceea ce va fluidiza traficul la frontieră, lucru apreciat enorm de cetățenii din Republica Moldova. În același timp, la punctul de trecere de la Galați există un regim coordonat pentru a fluidiza traficul, iarăși este o măsură importantă care ne ajută să apropiem cele două maluri ale Prutului.

Aceste proiecte demonstrează o abordare cât se poate de serioasă, prietenească, frățească, care ancorează Republica Moldova în spațiul european. În același timp, mediul de afaceri din România, care este prezent și binevenit în Republica Moldova, sunt peste 1600 de companii cu capital românesc în Republica Moldova. Ne-am dori să fie mult mai multe, muncim pentru a crea condiții așa încât mediul de afaceri din România să treacă Prutul, mai cu seamă că construim și poduri, va exista infrastructura necesară, așa încât să consolidăm economia și să pregătim Republica Moldova de aderarea la Uniunea Europeană.

Ori și aici, diplomația română ne ajută enorm, și statutul de țară candidat, și așteptarea noastră ca în cel mai scurt timp să fie deschise primele clustere și atât Republica Moldova, cât și Ucraina să avanseze pe calea procesului de integrare europeană. În același timp, tind să mulțumesc României, Uniunii Europene și partenerilor din comunitatea euroatlantică pentru eforturile extraordinare care sunt depuse pentru a readuce pacea în Ucraina. Suntem încrezători că o pace justă, durabilă va reveni în regiunea noastră, așa încât să nu mai trăim în anxietate, în frică, care este alimentată zilnic de către Kremlin pentru a submina stabilitatea, statalitatea și suveranitatea Republicii Moldova.

Alegerile din 28 septembrie vor fi un test cu adevărat important pentru Republica Moldova și, în contextul sărbătorilor importante pe care urmează să le celebrăm împreună, Ziua Independenței și Ziua Limbii Române, suveranitatea Republicii Moldova a fost mereu sprijinită de prieteni și de parteneri și de frații noștri. Iar unicii care au încălcat și încalcă suveranitatea și neutralitatea Republicii Moldova este, cu regret, Federația Rusă.

De aceea, tind să mulțumesc diplomației române că a fost, este și va fi mereu alături de Republica Moldova. Ori, motto-ul informal al reuniunii este că vă puteți baza pe România. Noi știm asta din practica noastră, suntem ferm convinși că așa va fi și în viitor. Mulțumesc mult.

[Oana Țoiu]
Mulțumesc și eu.

[Moderator]
Doamnă ministru, domnule vicepremier, mulțumim. Întrebări? Vă rog.

[Rut Novacovici]
Bună ziua, Rut Novacovici, jurnalistă Euronews România. O întrebare pentru dumneavoastră, doamnă ministru Oana Țoiu. Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a declarat chiar în această dimineață, sau mai bine zis a negat, o legătură între excluderea României din programul Visa Waiver și anularea alegerilor din decembrie 2024. V-a contrazis practic prin această declarație. Să clarificăm, vă rog, care au fost motivele pentru care România a fost exclusă din programul Visa Waiver și dacă anularea alegerilor se numără printre ele. Mulțumesc.

[Oana Țoiu]
Sigur, mulțumesc frumos. Nu există o diferență de opinii pe acest subiect. Așa cum am și declarat de prima dată, pentru Visa Waiver și includerea României în programul de Visa Waiver, există două componente: componenta tehnică și componenta politică. Pe componenta tehnică, România și-a îndeplinit indicatorii.

În continuare lucrăm în relația bilaterală, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Interne și cu Cancelaria Prim-ministrului, pentru a ne asigura, chiar dacă au fost deja îndepliniți acești indicatori, că îmbunătățim schimbul de informații, de exemplu, modalitatea de verificare a cetățeniei române a cetățenilor care pe teritoriul Statelor Unite ale Americii sunt, de exemplu, identificați ca cetățeni care au depășit perioada în care puteau să stea legal pe teritoriul SUA, și acesta este un element important în avansul tehnic pe această relație.

În ceea ce privește evaluarea politică, care este o componentă foarte importantă, sunt mai multe elemente și le reiau. Pe de o parte, felul în care la momentul respectiv s-a schimbat paradigma administrației președintelui Trump față de felul în care se uită la securitatea la granițe și la migrație. Și la momentul respectiv, foarte apropiat de decizia comunicată de Statele Unite ale Americii de suspendare temporară a procesului de aderare a României la Visa Waiver, declarațiile de la acea vreme asumate de oficiali americani care au criticat în spațiul public, pe platformele mai multor conferințe internaționale, cel mai la îndemână de menționat este declarația lui J.D. Vance de la conferința de la Műnich, la acel moment au cerut mai multe explicații față de decizia României pentru anularea alegerilor.

Suntem în alt moment, e un lucru pe care l-am mai spus, pe care iată îl confirmă și ambasadorul nostru în Statele Unite ale Americii, și anume, între timp, de la acel moment până astăzi, s-au întâmplat câteva lucruri. Pe de o parte, echipele noastre de diplomați, la fiecare nivel, s-au asigurat că asigură în relație cu țările respective și cu echipele de diplomați informațiile care sunt necesare pentru a clarifica decizia României. Avem două declarații între timp, una la nivelul Uniunii Europene și una la nivelul NATO, care spun foarte clar că România a fost ținta unor atacuri hibride și a unor ingerințe, și acest lucru este un element foarte important inclusiv în relația noastră bilaterală cu Statele Unite ale Americii.

În acest moment, pentru a avansa în procesul de Visa Waiver, în continuare lucrăm pe aceste două paliere: palierul tehnic și palierul politic. O să vă anunțăm când or să existe progrese semnificative pe acest subiect. Mulțumesc. Aș vrea să ne întoarcem la subiectul acestei conferințe de presă, dacă putem.

[Rut Novacovici]
Domnule Popșoi, dacă îmi permiteți o întrebare, în legătură cu interferențele rusești care au fost confirmate de autoritățile de la Chișinău. Ați mai identificat semnale că sunt astfel de interferențe în alegerile parlamentare care, în campania pentru alegerile parlamentare, și cum le combateți?

[Mihai Popșoi]
Din păcate, aceste interferențe sunt la ordinea zilei. Suntem într-o situație în care suntem inundați zilnic cu diverse fake news, utilizând inclusiv tehnologii moderne, AI, deepfake, care sunt din ce în ce mai greu de combătut și de distins dintre adevăr și propagandă. Dar cetățenii noștri au și o anumită imunitate în virtutea faptului că au fost expuși ani la rând unor asemenea ingerințe.

În același timp, instituțiile statului Republicii Moldova și-au crescut capacitățile pentru a riposta în timp util și pentru a ieși proactiv în a combate aceste falsuri care sunt promovate în spațiul public. Dar complexitatea acestor ingerințe este pe multe paliere. Nu este doar în spațiul informațional, sunt și încercările de a destabiliza situația social-politică prin proteste plătite, ori cei care le organizează nici nu se prea ascund, declarând public din Moscova, invitând cetățeni contra unor sume mari de bani, de ordinul miilor de dolari, să participe la proteste plătite, destabilizatoare, crezând că se bucură de o anumită imunitate sau impunitate.

Însă, regimul de sancțiuni internaționale care este impus acestor oligarhi fugari și altor agenți de influență și proxy ai Kremlinului în spațiul din Republica Moldova, nu se vor putea bucura de impunitate la nesfârșit. Ori regimul internațional de sancțiuni al Uniunii Europene, al Statelor Unite reduce din această falsă percepție a impunității. În același timp, instituțiile statului și societatea în ansamblu este astăzi mult mai rezilientă și vom munci pentru a reduce din această influență malignă cu care ne confruntăm cu regret la o intensitate din ce în ce mai mare.

[Rut Novacovici]
Doamnă ministră, nu pot să plec fără să vă întreb. V-a fost confirmat de către partenerii americani că este o legătură, chiar și doar politică, între anularea alegerilor și excluderea României din Visa Waiver?

[Oana Țoiu]
Am răspuns la întrebarea dumneavoastră. Aș vrea să ne întoarcem la subiectul acestei conferințe de presă. Mulțumesc.

[Jurnalist]
A fost confirmat?

[Oana Țoiu]
După cum spuneam, am răspuns întrebării dumneavoastră anterioare. Rugămintea este să ne întoarcem la subiectul acestei conferințe de presă.

[Jurnalist]
Bun, ați anunțat că evaluați situația detașărilor de la nivelul MAE și un proiect ce interzice transferurile și detașările între instituții este deja în consultare publică. Întrebarea mea este dacă pregătiți noi rechemări în țară la nivelul MAE?

[Oana Țoiu]
Haideți să facem așa. Subiectul acestei conferințe de presă este Reuniunea Anuală a Diplomației Române și relația cu Republica Moldova. Sunteți invitată oricând la sediul MAE pentru a putea răspunde tuturor întrebărilor de altă natură. Vă mulțumesc.

[Ciprian Dumitrache]
Bună ziua, Ciprian Dumitrache, Defense România, DC News. Așa cum ați specificat și dumneavoastră, domnule ministru, urmează o săptămână de foc, o lună de foc pentru Republica Moldova. Rusia acționează constant prin propaganda de pe teritoriul Republicii Moldova. Aș vrea să vă întreb dacă există semnale că Rusia acționează și de pe teritoriul României prin anumiți interpuși?

[Mihai Popșoi]
Din păcate, Kremlinul are un instrumentariu foarte larg și are portavoci peste tot, în mai multe state europene. Dar, așa cum spuneam, spațiul mediatic din Republica Moldova este astăzi mai sigur. Cetățenii Republicii Moldova, societatea din Republica Moldova este astăzi mai rezilientă și vrem să credem că are capacitatea de a distinge, sau cum se spune, de a alege grâul de neghină.

Și orice încercare a Kremlinului de a-și instrumentaliza agenții săi de influență din orice parte a lumii întru subminarea stabilității din Republica Moldova nu vor avea sorți de izbândă, pentru că cei care doresc binele Republicii Moldova sunt incomparabil mai mulți, nu doar în România, dar în toate capitalele Uniunii Europene. Și mecanismele Kremlinului de a șubrezi statalitatea, suveranitatea și a deturna Republica Moldova de la năzuința legitimă a cetățenilor Republicii Moldova, exprimată în referendumul constituțional de anul trecut, de a vedea Republica Moldova în marea familie europeană, la adăpostul marii familii europene, nu va reuși să fie subminat, oricât de mult ar încerca Kremlinul, prin intermediul agenților săi de influență din diferite țări. Nu vor reuși, atât timp cât marea majoritate, majoritatea absolută a cetățenilor României, a clasei politice din România au o abordare serioasă, conștiincioasă, care este perfect sincronizată cu interesele naționale ale Republicii Moldova, cele legate de consolidarea securității și de ancorare în spațiul valoric european sau, așa cum îi place să spună doamnei președinte Maia Sandu, în lumea liberă.

[Ciprian Dumitrache]
Mulțumesc frumos. Mult succes.

[Mihai Popșoi]
Cu drag.

[Moderator]
Dacă mai sunt întrebări... Dacă nu, conferința a luat sfârșit. Doamnă ministru, domnule vicepremier, mulțumim.

Vă mulțumim