--- title: "Conferință de presă după ședința Guvernului României din 4 septembrie 2025" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109617/Conferinta-de-presa-dupa-sedinta-Guvernului-Romaniei-din-4-septembrie-2025 event_date: 2025-09-04T13:05:00+00:00 region: Romania category: Guvern duration_seconds: 3672 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă după ședința Guvernului României din 4 septembrie 2025 ## Comunicat de presă ## Guvernul adoptă un pachet de măsuri pentru scăderea facturilor la energie **București, 4 septembrie 2025** – Guvernul României a aprobat astăzi, în cadrul ședinței săptămânale, un memorandum ce stabilește un pachet de cinci măsuri strategice pentru reformarea pieței de energie. Obiectivul principal al planului, prezentat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, este reducerea prețurilor la consumatorii finali și asigurarea stabilității sistemului energetic național, în contextul în care schema de plafonare a prețurilor a expirat la 1 iulie, creând riscul dublării facturilor pentru milioane de români. Măsurile vin ca răspuns la situația actuală, în care România a ajuns să aibă unul dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, transformându-se dintr-un exportator net într-un importator de energie, în special în orele de vârf. „Acest pachet de măsuri este rezultatul a două luni de discuții intense cu toți actorii din piață – producători, distribuitori, autorități de reglementare – și reprezintă un demers complex, dar necesar, pentru a aduce prețurile la un nivel corect pentru consumatorii finali”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Am ajuns în acest punct din cauza unor decizii din ultimii zece ani, inclusiv prin asumarea unor ținte de decarbonizare extrem de ambițioase care au dus la închiderea prematură a unor capacități de producție în bandă. Acum, intervenim cu soluții de piață pentru a corecta aceste dezechilibre.” Planul de reformă se bazează pe cinci piloni principali, meniți să crească transparența, să reducă specula și să optimizeze costurile din sistem: 1. **Mecanismul Market Maker:** Operaționalizarea în termen de trei luni a unui sistem prin care marii producători de energie de stat vor acționa ca formatori de piață, pentru a crește lichiditatea și a stabiliza prețurile atât la energie electrică, cât și la gaze naturale. 2. **Garanții pentru tranzacțiile în avans:** Introducerea obligativității depunerii unor garanții financiare (de 5-10%) pentru contractele de achiziție a energiei pe termen lung. Măsura urmărește descurajarea practicilor speculative, prin care anumiți traderi blocau volume mari de energie fără a avea un risc financiar, contribuind la volatilitatea prețurilor. 3. **Optimizarea costurilor tehnologice:** Crearea unui principiu al „achizitorului unic” pentru energia necesară acoperirii pierderilor tehnologice din rețea (consumul propriu tehnologic), care în România sunt de peste 20%, dublu față de media europeană. Reducerea acestor costuri se va reflecta direct în scăderea facturii finale. 4. **Tarife dinamice și contoare inteligente:** Implementarea la scară largă a contoarelor inteligente și a tarifelor dinamice, care vor permite consumatorilor să beneficieze de prețuri mai mici în intervalele orare cu producție mare de energie (de exemplu, în timpul zilei, din surse solare). Proiectul, ce vizează inițial marii consumatori, va fi susținut financiar prin Fondul pentru Modernizare. 5t. **Coerența finanțării proiectelor energetice:** Centralizarea la nivelul Ministerului Energiei a tuturor liniilor de finanțare pentru proiectele din domeniu, pentru a asigura o viziune strategică unitară și pentru a accelera investițiile în noi capacități de producție. Ministrul Energiei a subliniat că, în paralel cu aceste măsuri de piață, Guvernul se concentrează pe deblocarea proiectelor de investiții strategice, precum cele de la Iernut, Mintia și din sectorul hidroenergetic, unele fiind blocate de zeci de ani. În cazul centralei de la Iernut, ministrul a anunțat demararea procedurilor de reziliere a contractului și de executare a garanției de bună execuție. „Viziunea noastră pe termen lung este clară: să transformăm România, până în 2032, din importator net de energie în exportator net și să asigurăm un preț sub media Uniunii Europene pentru cetățenii noștri”, a adăugat ministrul Bogdan Ivan. În cadrul conferinței, oficialii guvernamentali au precizat că, în urma discuțiilor cu operatorii din piață, trei furnizori au redus deja ofertele de preț sub nivelul anteriorului prag de plafonare. De asemenea, în ședința de Guvern a fost aprobată și metodologia de acordare a burselor școlare. ## Noutăți ### Guvernul adoptă măsuri pentru reducerea prețurilor la energie pe termen scurt București - Guvernul României a adoptat un memorandum care conține măsuri de reformă a pieței de energie pe termen scurt, cu scopul de a reduce prețurile la consumatorul final. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că memorandumul este rezultatul unor ample discuții și negocieri purtate în ultimele două luni cu autoritățile de reglementare, structurile patronale ale producătorilor, furnizorilor și distribuitorilor de energie, precum și cu membrii Guvernului. Schema de plafonare și compensare a prețurilor la energia electrică a ajuns la final la 1 iulie 2025, ceea ce a dus la o dublare a facturilor pentru mulți consumatori finali, în special pentru gospodăriile cu venituri modeste. Ca răspuns, Guvernul a instituit o schemă, în colaborare cu Ministerul Muncii, prin care persoanele vulnerabile, aproximativ 4 milioane de oameni, beneficiază de o bonificație de 50 de lei, care acoperă aproximativ 60-70% din creșterea prețului. Ministrul Ivan a subliniat că România are unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, în urma unor măsuri luate în ultimii 10 ani, inclusiv scoaterea din producție a capacităților de energie pe bază de cărbune și gaze. Memorandumul include măsuri de piață pentru a reduce prețurile la consumatorul final și pentru a crește capacitățile de producție. Guvernul își propune să transforme România dintr-un importator net de energie într-un exportator net, aducând prețul la consumatorul final sub media Uniunii Europene. ### Decarbonizarea și impactul ei asupra securității energetice a României, în discuție cu Comisia Europeană București - Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a abordat angajamentele României privind decarbonizarea, asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și impactul acestora asupra prețurilor la energie și a securității energetice naționale. România și-a propus eliminarea exploatării cărbunelui și utilizarea centralelor pe cărbune până la finalul anului 2025, un termen mult mai ambițios decât cel stabilit de Polonia (2039) sau Germania (2049). Această decizie a transformat România dintr-un exportator net de energie într-un importator net, ceea ce a contribuit la creșterea prețurilor, în special în perioadele de vârf de consum. Ministrul Ivan a subliniat necesitatea unor negocieri cu Comisia Europeană pentru a aborda această situație complicată creată de țintele de decarbonizare. El a menționat că închiderea centralelor pe cărbune, conform angajamentelor actuale, ar putea duce la o creștere a prețurilor cu cel puțin 30%. De asemenea, a subliniat importanța securității energetice pentru economia României, arătând că ponderea prețului energiei în toate industriile este de aproximativ 10%, o creștere semnificativă față de 2-3% în 2019. Această creștere afectează în special industriile energofage, precum industria alimentară și petrochimică, cu impact asupra prețurilor finale la raft și a balanței comerciale. Ministrul Ivan a pledat pentru o abordare unitară la nivel național în negocierile cu Comisia Europeană pe tema decarbonizării, subliniind importanța găsirii unui echilibru între obiectivele de mediu și securitatea energetică a țării. ### Cinci măsuri cheie pentru reforma pieței de energie din România București - Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat cinci măsuri principale pentru reforma pieței de energie din România, menite să stabilizeze și să reducă prețurile la energie electrică. Prima măsură vizează implementarea mecanismului "market maker", prin care anumite companii producătoare de energie vor acționa și ca traderi, cumpărând și vânzând energie la volume mari pentru a crește lichiditatea și a reduce fluctuațiile prețurilor. Un termen de trei luni a fost asumat pentru operaționalizarea acestui mecanism, atât pentru energia electrică, cât și pentru gaze naturale, anticipând ieșirea din vigoare a schemei de plafonare a prețurilor la gaze în martie 2026. A doua măsură se referă la introducerea unor garanții pentru achizițiile în avans de energie. Companiile care doresc să blocheze volume mari de energie în avans vor trebui să ofere garanții de minim 10% pentru contractele mai mari de șase luni și 5% pentru cele sub șase luni. Această măsură are ca scop limitarea speculațiilor și a profiturilor speculative uriașe obținute de anumite companii. A treia măsură vizează optimizarea costurilor de achiziție pentru consumul propriu tehnologic, prin crearea unui "achizitor unic" în următoarele trei luni. Această măsură are ca scop reducerea pierderilor tehnologice pe rețea, care în prezent sunt estimate la 20-25%, față de o medie sub 10% în Uniunea Europeană. A patra măsură se referă la implementarea tarifelor dinamice, un mecanism utilizat cu succes în alte state membre ale UE. Aceste tarife vor fi implementate inițial pentru consumatorii mari, care reprezintă 16% din totalul consumatorilor și consumă aproximativ jumătate din energia totală a țării. Se vor crea platforme informatice integrate pentru a oferi o viziune clară asupra consumului și a prețurilor, permițând consumatorilor să își adapteze consumul în funcție de intervalele orare cu prețuri mai mici. În cele din urmă, a cincea măsură vizează o mai bună coordonare a finanțării în proiecte de energie și eficiență energetică. În prezent, există șase autorități în România care finanțează proiecte energetice, cu peste 40 de linii de finanțare deschise în ultimul an. Guvernul își propune să creeze un mecanism de coordonare a acestor finanțări pentru a asigura o viziune coerentă și integrată asupra investițiilor strategice ale României în domeniul energiei pe termen lung.