--- title: "Dezbateri electorale în cadrul proiectului „Societatea civilă pentru alegeri conștiente” organizate la Răzeni, Ialoveni" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109627/Dezbateri-electorale-in-cadrul-proiectului--Societatea-civila-pentru-alegeri-constiente--organizate-la-Razeni--Ialoveni event_date: 2025-09-07T15:00:00+00:00 location: "Raionul Ialoveni, satul Răzeni" region: Moldova category: Altele duration_seconds: 13120 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/109627 publisher: Privesc.Eu --- # Dezbateri electorale în cadrul proiectului „Societatea civilă pentru alegeri conștiente” organizate la Răzeni, Ialoveni ## Noutăți ### Rolul Parlamentului și desfășurarea alegerilor parlamentare în Republica Moldova În Republica Moldova, Parlamentul reprezintă ramura legislativă a statului și este format din 101 deputați aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber, pentru un mandat de patru ani. Alegerile parlamentare sunt organizate în conformitate cu Constituția și Codul Electoral, utilizând sistemul reprezentării proporționale pe liste de partid închise. Cetățenii Republicii Moldova care au împlinit 18 ani pot candida la alegerile parlamentare independent, pe liste de partid sau pe listele unui bloc electoral, fiind înregistrați în cursa electorală de către Comisia Electorală Centrală. Legislația electorală prevede că cel puțin 40% dintre candidații de pe liste trebuie să fie de alt gen, distribuiți echilibrat pe întreaga listă. Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, timp în care concurenții își prezintă platformele electorale. Pentru a accede în Parlament, candidații independenți trebuie să obțină cel puțin 2% din voturile valabil exprimate, partidele politice 5%, iar blocurile electorale 7%. Numărul de mandate de deputat obținute de concurenții electorali se calculează de către Comisia Electorală Centrală. Mandatele de deputat se atribuie concurenților electorali în ordinea înscrierii lor în listele de candidați. După validarea mandatelor de către Curtea Constituțională, Parlamentul nou ales se întrunește în ședința de constituire la convocarea Președintelui Republicii Moldova. Deputații constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puțin cinci deputați aleși pe listele concurenților electorali. Se alege președintele Parlamentului, vicepreședinții și se formează Biroul Permanent. Parlamentul formează comisii permanente specializate pe diverse domenii. Cetățenii pot interacționa cu Parlamentul prin petiții, audieri publice, programul de vizite de informare sau urmărind ședințele legislativului online. ### Dezbateri electorale organizate în mai multe localități din Republica Moldova Centrul CONTACT, în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, organizează dezbateri electorale în mai multe localități din Republica Moldova, inclusiv Bălți, Drochia, Criuleni, Cimișlia și Cahul. Aceste dezbateri fac parte din proiectul „Societatea civilă pentru alegeri conștiente”, finanțat din resursele oferite de Suedia. Scopul principal al acestor evenimente este de a oferi cetățenilor oportunitatea de a se informa despre concurenții electorali, platformele lor și planurile pe care le au pentru viitorul țării. Dezbaterile se desfășoară sub egida Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, din care Centrul CONTACT face parte. În fiecare localitate, Centrul CONTACT colaborează cu parteneri locali pentru a asigura logistica necesară desfășurării dezbaterilor. Evenimentele sunt înregistrate și ulterior publicate online pe portalul Privesc.eu, pagina de Facebook Privesc.eu, precum și pe canalul de YouTube și pagina de Facebook a Centrului CONTACT, pentru a fi accesibile tuturor cetățenilor interesați, indiferent de locația lor. Aceste dezbateri sunt un pas important în direcția informării cetățenilor și a promovării unui vot conștient în alegerile parlamentare. ### Îngrijorări privind corupția în sistemul judiciar din Republica Moldova Un sondaj realizat în 2025 printre judecători, procurori și avocați din Republica Moldova a relevat îngrijorări semnificative cu privire la corupția percepută în instituțiile guvernamentale și parlamentare. 38% dintre judecători, 46% dintre procurori și 54% dintre avocați consideră că în aceste instituții corupția este „multă” sau „foarte multă”. În cadrul dezbaterilor electorale de la Răzeni, candidații au fost întrebați despre factorii care determină această percepție și despre măsurile pe care le propun pentru a remedia situația. Anatol Dimitriu, candidat din partea Ligii Orașelor și Comunelor, a subliniat importanța luptei împotriva corupției la toate nivelurile societății, de la băncile școlii până la instituțiile statului. El a propus o implicare majoră a întregii societăți, precum și modernizarea legislației, ca soluții pentru diminuarea acestui flagel. Marcela Adam, reprezentanta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a pus sub semnul întrebării relevanța sondajului, argumentând că acesta se referă la o perioadă anterioară guvernării PAS, când au avut loc evenimente precum furtul miliardului și spălarea de bani prin „Landromat”. Ea a menționat reforma în justiție, vetting-ul și pre-vetting-ul ca măsuri prin care PAS încearcă să curețe sistemul de justiție. Arina Spătaru, președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), a afirmat că doi deputați din legislatura anterioară au fost condamnați la ani grei de închisoare, dar au fugit din țară, subliniind necesitatea unei justiții independente și a unor pedepse reale pentru corupți. Victoria Sanduța, candidat independent, a vorbit despre politizarea justiției ca fiind o problemă majoră, argumentând că judecătorii și procurorii se simt protejați de politicienii aflați la putere. Ea a propus comasarea Consiliului Superior al Magistraturii cu Consiliul Superior al Procurorilor pentru a reda independența sistemului. Vitalie Stoian, reprezentantul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), a propus un sistem de justiție transparent, corect, accesibil și rapid, cu toleranță zero la corupție și pedepse severe pentru oficialii corupți, inclusiv cei de rang înalt.