---
title: "Discursul Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109647/Discursul-Presedintei-Republicii-Moldova--Maia-Sandu--in-plenul-Parlamentului-European-despre-apararea-democratiei
event_date: 2025-09-09T13:00:00+00:00
location: "Online"
region: Moldova
category: Altele
duration_seconds: 1571
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Discursul Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației

## Comunicat de presă

## Maia Sandu, în Parlamentul European: Moldova este poligonul de testare al Rusiei, iar ținta este Europa

**Strasbourg, 9 septembrie 2025** – Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut un discurs ferm în plenul Parlamentului European, în care a avertizat că democrația sa este un „poligon de testare” pentru tacticile de război hibrid ale Rusiei, subliniind că ținta finală este securitatea și stabilitatea întregii Europe. În fața eurodeputaților, lidera de la Chișinău a făcut un apel la solidaritate și la o strategie comună pentru protejarea alegerilor și a valorilor democratice, în contextul alegerilor parlamentare cruciale care vor avea loc în țara sa la finalul lunii.

Evenimentul a fost deschis de Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a salutat-o pe Maia Sandu drept „o prietenă valoroasă a Parlamentului European” și „o inspirație pentru noi toți”. Metsola a reafirmat sprijinul neclintit al Uniunii Europene pentru parcursul european al Republicii Moldova. „Știm că împreună vom depăși această criză, vom fi mai puternici și mai uniți decât înainte. Draga Maia, să știi că acest parlament te sprijină ferm și că noi împărtășim valorile democrației, păcii și statului de drept”, a declarat Președinta Metsola.

În discursul său, Președinta Sandu a argumentat că stabilitatea Moldovei este intrinsec legată de cea a Europei, afirmând că „pacea noastră este și pacea europeană”. Ea a descris în detaliu arsenalul de atacuri hibride cu care se confruntă țara sa, menționând finanțări ilicite de sute de milioane de euro, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, scheme de cumpărare a voturilor și proteste plătite, toate orchestrate pentru a deraia parcursul pro-european al Moldovei.

„Alegerile sunt câmpul de bătălie”, a subliniat Maia Sandu, referindu-se la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pe care le-a descris drept „cele mai semnificative din istoria” țării. Rezultatul, a explicat ea, va determina dacă Moldova își consolidează democrația în calea spre UE sau dacă Rusia reușește să o destabilizeze și să o transforme într-o amenințare la granița de est a Europei.

Președinta Republicii Moldova a făcut o paralelă istorică, amintind că numeroase state membre actuale nu erau democrații perfecte în momentul aderării, dar au fost protejate și consolidate în interiorul Uniunii.

„Această uniune nu este despre perfecțiune, ci despre protecție. Protecția unor democrații fragile până când devin puternice. Și așa ar trebui să fie și astăzi. Democrația nu e ceva ce se întâmplă automat, ci vine după greutăți și după sacrificii. Și, mai ales, vine cu sprijin din partea prietenilor. Aceasta este lecția Moldovei și este și avertismentul pe care îl lansează Moldova: dacă democrația noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, a afirmat Președinta Maia Sandu.

În finalul discursului, lidera de la Chișinău s-a adresat direct cetățenilor Republicii Moldova, îndemnându-i la unitate și curaj în fața presiunilor externe. „Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuși să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniți și mai hotărâți. Anul trecut am arătat lumii întregi că putem sta drepți, prin vot, în fața unor forțe mult mai mari. Acum trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană”, a conchis aceasta, în aplauzele prelungite ale plenului.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul conține elemente pozitive, în special recunoștință pentru sprijinul UE și optimism legat de viitorul european al Moldovei. Totuși, tonul general este dominat de urgența și gravitatea amenințărilor, ceea ce limitează prevalența emoțiilor pur pozitive precum fericirea sau bucuria.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul general este serios și urgent, nu fericit. Există un sentiment de mândrie națională („suntem mândri că am construit o democrație vie”), dar contextul grav al amenințărilor hibride nu permite exprimarea fericirii."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "În ciuda descrierii unor amenințări grave, discursul este fundamental optimist în ceea ce privește reziliența democrației și beneficiile integrării europene. Se exprimă încrederea că, prin unitate, crizele pot fi depășite: „vom fi mai puternici și mai uniți decât înainte”."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 5,
        "reason": "Recunoștința este exprimată în mod repetat și explicit, atât în introducerea Robertei Metsola, cât și în discursul Maiei Sandu, față de Parlamentul European și Uniunea Europeană pentru sprijinul acordat. „Vă mulțumesc pentru invitație”, „vă suntem profund recunoscători”."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este mai degrabă determinat și solemn decât entuziast. Urgența situației și natura formală a evenimentului impun o abordare sobră, concentrată pe mobilizare, nu pe manifestări de entuziasm."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 2,
        "reason": "Se manifestă un puternic sentiment de patriotism și atașament față de valorile europene. Discursul final adresat poporului moldovean este o dovadă de dragoste și responsabilitate față de țară, deși nu este exprimat în termeni romantici."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 1,
        "reason": "Contextul discursului, axat pe pericole și lupta pentru supraviețuire democratică, nu este unul propice pentru bucurie. Aplauzele publicului indică o primire pozitivă, dar conținutul în sine este grav."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o notă de satisfacție cu privire la rezistența de până acum a democrației moldovenești („Am supraviețuit... am rezistat”), dar accentul principal este pe lupta continuă și provocările viitoare, nu pe un sentiment de împlinire."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul este extrem de serios, legat de securitatea națională și războiul hibrid. Nu există niciun element de amuzament în întregul discurs."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este centrat pe expunerea detaliată a amenințărilor existențiale la adresa democrației Moldovei, generând în mod intenționat sentimente de îngrijorare, anxietate și teamă pentru a sublinia urgența situației și a mobiliza sprijin.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul nu este unul trist, ci mai degrabă combativ și hotărât. Tristețea nu este o emoție dominantă, deși se poate intui o amărăciune legată de dificultățile istorice și actuale."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o furie controlată și o indignare clară față de acțiunile de destabilizare ale Rusiei. Aceasta nu se manifestă prin țipete, ci printr-o condamnare fermă și o enumerare factuală a agresiunilor, cum ar fi „ne-au tăiat gazul” sau „bani murdari”."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul induce un sentiment puternic de teamă și pericol iminent. Avertismentul „dacă democrația noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democrație din Europa nu este în siguranță” este menit să transmită gravitatea extremă a mizei."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 3,
        "reason": "Descrierea metodelor de război hibrid, precum „cumpărarea voturilor”, finanțările ilicite și campaniile de minciuni, provoacă un sentiment de repulsie morală față de aceste tactici."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 3,
        "reason": "Se simte o frustrare legată de natura constantă și cameleonică a amenințărilor: „lucrurile se schimbă constant, noi trucuri, noi discursuri de dezinformare”. Aceasta subliniază dificultatea luptei duse de instituțiile statului."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul discurs este construit pentru a crea anxietate cu privire la viitorul apropiat, în special alegerile viitoare, prezentate ca un moment decisiv. Expresia „este o cursă împotriva timpului” reflectă perfect această stare."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 1,
        "reason": "Accentul nu este pe dezamăgire, ci pe rezistență și acțiune. Vorbitorii nu se lamentează, ci expun problemele și propun soluții, arătând determinare în fața dificultăților."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Această emoție este complet absentă și irelevantă pentru contextul discursului politic și geopolitic."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este o piesă complexă de comunicare strategică, care combină elemente informative detaliate cu o narațiune istorică și un apel persuasiv puternic, având ca scop final mobilizarea sprijinului politic pentru Moldova.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este profund subiectiv și angajat, având un punct de vedere clar și un scop persuasiv. Nu poate fi considerat neutru, fiind un apel pasionat la acțiune."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "O componentă majoră a discursului este informarea detaliată a audienței cu privire la tacticile specifice ale războiului hibrid (finanțări ilicite, atacuri cibernetice, dezinformare), transformând Moldova într-un studiu de caz."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este în principal declarativ și prescriptiv. Nu pune întrebări, ci oferă analize, avertismente și propune un plan de acțiune concret."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Partea finală a discursului, care prezintă un plan în cinci puncte pentru apărarea democrației, are un caracter clar instructiv, oferind recomandări concrete pentru acțiune la nivel european."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitoarea folosește eficient narațiunea, prezentând atât „povestea Moldovei” în lupta sa pentru democrație, cât și istoria extinderii UE ca o poveste de succes în protejarea națiunilor."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul discurs este un exercițiu de persuasiune. Scopul principal este de a convinge Parlamentul European de gravitatea amenințărilor și de necesitatea de a accelera integrarea Moldovei ca măsură de securitate. Toate argumentele, emoționale și logice, converg spre acest scop."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Interacțiunea se desfășoară într-un cadru instituțional formal (Parlamentul European), impunând un nivel înalt de politețe, respect reciproc și un limbaj diplomatic, chiar și atunci când se discută subiecte conflictuale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Limbajul este extrem de politicos și formal, conform protocolului. Formulele de adresare precum „Excelența Sa”, „Stimată doamnă președintă”, „Onorați membri” sunt folosite constant, demonstrând respect pentru audiență și context."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Discursul este un exemplu de comunicare civilizată și respectuoasă, chiar și în critica sa fermă."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul este evident, atât în cuvintele de laudă ale Robertei Metsola la adresa Maiei Sandu („o inspirație pentru noi toți”), cât și în modul în care Maia Sandu se adresează Parlamentului, recunoscându-i rolul și importanța."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este ferm și direct în acuzarea acțiunilor Rusiei, dar tonul vorbitorilor nu este agresiv. Forța vine din argumente și din determinare, nu din agresivitate verbală."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este complet serios și sincer. Sarcasmul ar fi fost nepotrivit și ar fi subminat gravitatea mesajului."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectele abordate – război, amenințări la securitatea națională, subminarea democrației – exclud complet posibilitatea umorului."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Toate afirmațiile sunt făcute direct și fără subînțelesuri ironice. Mesajul se bazează pe claritate și sinceritate."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Deși mesajul este un avertisment dur, el este încadrat într-un limbaj diplomatic, ca un apel la parteneriat și solidaritate bazat pe valori și interese comune de securitate. Se critică acțiunile unui stat, dar se cere consolidarea unei alianțe."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este, în esență, un act de advocacy politic la cel mai înalt nivel, centrat pe tema fundamentală a apărării democrației, a justiției și a suveranității naționale în fața agresiunii externe, promovând incluziunea în proiectul european.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul critică acțiunile politice și militare ale unui regim (Kremlinul), nu un popor. Este o critică politică legitimă, nu un discurs instigator la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul este atent calibrat pentru a respecta normele discursului politic internațional, fiind incluziv și evitând generalizările ofensive. Se încadrează în standardele de corectitudine politică așteptate într-un astfel de for."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Mesajul central este unul de incluziune: lupta pentru democrație este o luptă comună, iar soluția propusă este integrarea Moldovei în „familia europeană”. Se subliniază că securitatea este indivizibilă: „nimeni nu e în siguranță până când toată lumea nu e în siguranță”."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Prin enumerarea numeroaselor țări care au aderat la UE de-a lungul timpului, discursul celebrează diversitatea parcursurilor naționale în cadrul unui proiect comun, recunoscând că fiecare țară și-a adus contribuția."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține elemente de discriminare. Dimpotrivă, pledează pentru tratament egal și pentru aplicarea acelorași principii de protecție democratică pentru toate țările, indiferent de mărime sau istorie."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este scopul principal al discursului. Maia Sandu acționează ca cel mai puternic avocat al Moldovei, pledând cu pasiune și argumente solide pentru securitatea, democrația și viitorul european al țării sale."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Lupta pentru democrație este prezentată ca fiind intrinsec legată de justiția socială: combaterea corupției, asigurarea statului de drept și crearea de oportunități pentru cetățeni sunt menționate ca piloni ai unei societăți funcționale."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitoarea demonstrează o profundă înțelegere a istoriei și valorilor proiectului european, apelând la o identitate și o responsabilitate comună. Discursul este perfect adaptat audienței și contextului cultural al Parlamentului European."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursurile sunt extrem de profesionale, având loc în Parlamentul European. Acestea sunt orientate spre sarcini specifice, cum ar fi obținerea sprijinului pentru aderarea Moldovei la UE, contracararea amenințărilor hibride și consolidarea parteneriatelor politice. Tonul este formal, iar argumentele sunt structurate și bazate pe cunoștințe aprofundate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Utilizarea unui limbaj formal, adresări respectuoase („Stimate doamnă președinte”, „Stimați membri ai Parlamentului European”) și un ton serios, adecvat contextului politic solemn, demonstrează un nivel înalt de profesionalism pe parcursul întregului eveniment."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii demonstrează o înțelegere detaliată a geopoliticii, a proceselor de extindere a UE și a tacticilor de război hibrid (ex: „finanțări ilicite prin monede cripto”, „atacuri hibride”). Argumentele sunt bine documentate, prezentând o analiză complexă a situației Moldovei."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul Președintei Maia Sandu este un exemplu de leadership puternic, poziționându-se ca apărătoare a democrației moldovenești în fața agresiunii externe. Ea inspiră la acțiune și demonstrează hotărâre, calități recunoscute și de Președinta PE, Roberta Metsola („Ești o inspirație pentru noi toți”)."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema centrală este necesitatea colaborării între Moldova și UE. Se subliniază în mod repetat că securitatea Moldovei este interconectată cu securitatea Europei și se face un apel direct la sprijin și acțiune comună („nimeni nu se poate apăra singur”, „să arăt cum putem să le apărăm împreună”)."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul identifică clar o problemă majoră (amenințările Rusiei la adresa democrației) și propune soluții concrete: integrarea europeană, măsuri specifice de combatere a amenințărilor hibride și consolidarea rezilienței. Abordarea este pragmatică și orientată spre soluții."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul evidențiază importanța deciziilor cruciale, atât cele trecute (cererea de aderare la UE), cât și cele viitoare (alegerile viitoare, descrise ca „cele mai semnificative din istoria sa”). Se îndeamnă la luarea unor decizii ferme din partea UE pentru a sprijini Moldova."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Se recunoaște natura nouă a amenințărilor (război hibrid, dezinformare prin AI) și se subliniază necesitatea unor soluții inovatoare pentru a le combate. Discursul solicită o regândire a strategiilor de apărare a democrației („Dacă amenințările sunt noi, și reacția noastră trebuie să fie una novatoare”)."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 4,
    "reason": "Deși contextul este politic, discursul folosește narațiunea luptei naționale a Moldovei ca pe o poveste despre reziliență, inspirație și îmbunătățire continuă. Acesta motivează și inspiră, reflectând asupra lecțiilor trecutului pentru a construi un viitor mai bun.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga traiectorie a Moldovei este prezentată ca un proces de îmbunătățire continuă: construirea democrației, reformarea instituțiilor și eforturile de aliniere la standardele europene („Ne facem temele”). Este o poveste despre progres în ciuda dificultăților."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul are un puternic caracter motivațional. Acesta îndeamnă publicul european la acțiune și solidaritate, iar adresarea finală în limba română este un apel direct la mobilizarea și determinarea cetățenilor moldoveni în fața alegerilor decisive."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 4,
        "reason": "Povestea unei națiuni mici care rezistă presiunilor unei mari puteri este prezentată ca o sursă de inspirație. Roberta Metsola o numește direct pe Maia Sandu „o inspirație pentru noi toți și un exemplu de leadership”, subliniind caracterul exemplar al luptei Moldovei."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 5,
        "reason": "Reziliența este o temă fundamentală. Discursul detaliază numeroasele crize pe care Moldova le-a depășit („conflict separatist”, „șantaj energetic”, „fraudă bancară”) și subliniază capacitatea democrației de a supraviețui: „Democrația a rezistat”."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este concentrat pe acțiuni externe, amenințări geopolitice și obiective politice. Nu există elemente de introspecție personală sau de concentrare pe stări interioare, specifice conceptului de mindfulness."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii reflectează profund asupra istoriei, atât a extinderii UE, cât și a parcursului Moldovei de la independență. Trecutul este folosit pentru a extrage lecții și avertismente pentru viitor („Aceasta este lecția Moldovei. Și este și avertismentul pe care îl lansează Moldova”)."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 3,
        "reason": "La nivel individual, tema este absentă. Totuși, la nivel național, discursul este centrat pe dezvoltarea caracterului democratic al Moldovei, pe maturizarea instituțiilor sale și pe consolidarea identității sale europene, ca o formă de dezvoltare colectivă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este construit pe un cadru moral puternic, care contrastează valorile democrației, libertății și statului de drept cu agresiunea, corupția și manipularea. Se face un apel la integritate, responsabilitate și corectitudine în relațiile internaționale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt onești în legătură cu provocările și vulnerabilitățile Moldovei („democrații fragile”), prezentând deschis tacticile de interferență externă. Această transparență are rolul de a construi credibilitate și de a sublinia gravitatea situației."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul promovează o imagine a Moldovei ca stat cu integritate, dedicat valorilor democratice și luptei împotriva corupției. Aderarea la UE este prezentată ca o confirmare a acestui parcurs bazat pe principii morale și etice."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Președinta Sandu își asumă responsabilitatea pentru viitorul țării și cheamă cetățenii să facă la fel („Aceasta este responsabilitatea noastră”). De asemenea, se subliniază responsabilitatea comună a Europei de a-și proteja democrațiile."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul ridică implicit dileme etice, cum ar fi echilibrul între protejarea securității naționale și menținerea libertăților democratice în fața unor atacuri hibride. Supraviețuirea democrației este prezentată ca o miză morală supremă."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este plin de judecăți morale clare. Acțiunile Rusiei sunt condamnate ferm, fiind descrise ca imorale și distructive, în timp ce proiectul european este prezentat ca un bastion al păcii și al valorilor pozitive. Contrastul este puternic și intenționat."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Apelul la un proces de aderare bazat pe merite („un proces bazat pe merite”) și la respectarea dreptului Moldovei de a-și alege propriul destin este un apel la corectitudine și justiție în arena internațională."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin transparență și demonstrarea rezilienței, discursul urmărește să prezinte Moldova ca un partener demn de încredere pentru UE, capabil să contribuie la securitatea regională („un vecin sigur pentru Ucraina și un furnizor de securitate pentru Uniune”)."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și foarte clar, adaptat unui public politic de înalt nivel. Argumentele sunt elaborate și structurate logic pentru a maximiza impactul persuasiv și a elimina ambiguitățile.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajul este transmis fără ocolișuri. Amenințările, obiectivele și cererile de sprijin sunt formulate direct și explicit, pentru a nu lăsa loc de interpretări. De exemplu: „Rusia ne destabilizează, ne îndepărtează de Europa”."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Comunicarea este aproape în totalitate directă. Subtilitățile și mesajele indirecte sunt evitate în favoarea unei exprimări clare și tranșante a mizei."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Argumentele sunt prezentate cu o claritate excepțională. Structura logică, exemplele concrete și limbajul precis contribuie la o comunicare eficientă și ușor de înțeles, chiar și atunci când sunt abordate subiecte complexe."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Ambiguitatea este complet evitată. Scopul discursului este de a convinge și de a mobiliza, iar acest lucru necesită un mesaj lipsit de echivoc."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși clar, discursul nu este neapărat concis. Vorbitorii elaborează pe larg argumentele, oferind context istoric și exemple detaliate pentru a-și susține punctele de vedere, ceea ce duce la un discurs mai degrabă cuprinzător decât scurt."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Argumentele sunt foarte elaborate, în special în secțiunile care descriu istoria extinderii UE și tacticile detaliate ale războiului hibrid. Această elaborare servește la consolidarea credibilității și la educarea publicului cu privire la complexitatea situației."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Contextul (plenul Parlamentului European) impune un grad maxim de formalitate. Acest lucru se reflectă în vocabular, tonul solemn și formulele de adresare utilizate pe tot parcursul evenimentului."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Singurul element care se abate de la formalitatea strictă este adresarea „Dragă Maia” de către Roberta Metsola, un gest menit să arate o relație de lucru apropiată, dar care nu schimbă caracterul copleșitor de formal al discursului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este profund ancorat în contextul cultural și regional al Europei de Est. Acesta definește identitatea națională a Moldovei prin prisma valorilor europene și a poziției sale geografice strategice, între UE și Rusia.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul face apel constant la normele culturale și politice europene – democrație, libertate, stat de drept – argumentând că Moldova împărtășește și aparține acestui spațiu de valori („am rămas credincioși spiritului nostru de europeni”)."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 4,
        "reason": "Se subliniază puternic specificul regional al Moldovei, ca stat aflat la granița cu Ucraina și supus presiunilor Rusiei. Geografia este prezentată ca un factor definitoriu pentru provocările de securitate ale țării („Moldova nu poate să fugă de geografia sa”)."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul se concentrează pe tradiția politică a democrației, construită în ultimele decenii, mai degrabă decât pe tradiții culturale sau folclorice."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Analiza se desfășoară la un nivel geopolitic și național, fără a intra în detalii despre obiceiuri locale specifice."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 3,
        "reason": "Sunt menționate regiunile Găgăuzia și Transnistria, recunoscând diversitatea internă a țării și modul în care aceste zone sunt exploatate de interferențele externe, ceea ce aduce o dimensiune multiculturală în analiză."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 4,
        "reason": "Patrimoniul la care se face referire este unul politic și civic: democrația construită cu greu în 30 de ani. Aceasta este prezentată ca o moștenire națională prețioasă care trebuie apărată cu orice preț."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul, în special partea finală rostită în română, este o expresie puternică a mândriei naționale pentru rezistența și realizările democratice ale Moldovei în fața unor presiuni enorme („Suntem mândri că am construit o democrație vie”)."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția discursului este transparentă și puternic persuasivă: obținerea sprijinului pentru parcursul european al Moldovei. Acesta este în mod inerent părtinitor, prezentând o perspectivă pro-europeană și anti-rusă, dar o face de pe o poziție de înaltă credibilitate și autoritate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși se bazează pe argumente, discursul folosește apeluri emoționale puternice și o narațiune clară de tip „bine versus rău” pentru a maximiza impactul persuasiv. Încadrarea luptei Moldovei ca fiind lupta întregii Europe este o tehnică retorică eficientă."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este, prin definiție, părtinitor. Reprezintă poziția oficială a guvernului moldovean, fiind puternic orientat în favoarea integrării în UE și împotriva influenței ruse. Această părtinire nu este ascunsă, ci constituie esența mesajului."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Sursa – Președinta unei țări, vorbind în Parlamentul European și fiind introdusă de Președinta acestuia – are un grad maxim de credibilitate. Informațiile, deși prezentate dintr-o perspectivă specifică, sunt livrate de la cel mai înalt nivel de autoritate."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este extrem de clară: convingerea UE să sprijine Moldova politic, financiar și în materie de securitate. Motivul este supraviețuirea națională, securitatea și asigurarea unui viitor prosper în cadrul familiei europene."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul încearcă să evite interpretările inexacte prin claritate și directivitate. Cu toate acestea, cadrul său puternic părtinitor oferă o singură interpretare a evenimentelor, pe care oponenții ar putea-o contesta. Din perspectiva vorbitorului, se corectează posibile neînțelegeri."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul poate fi considerat o formă de propagandă geopolitică, în sensul promovării unei viziuni politice și a unor interese de stat pe scena internațională. Utilizează retorică și argumente morale pentru a avansa cauza democrației împotriva autocrației."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Moldova se pregătește pentru alegeri decisive în contextul tensiunilor geopolitice

Chișinău, Moldova - Pe 28 septembrie 2025, Republica Moldova se va confrunta cu cele mai importante alegeri din istoria sa. Rezultatul scrutinului va decide dacă țara își consolidează parcursul democratic și integrarea europeană sau dacă va ceda presiunilor Rusiei.  Miza este cu atât mai mare cu cât Moldova se află la granița cu Ucraina, țară aflată în conflict armat cu Rusia.  Un eventual succes al forțelor pro-ruse ar putea destabiliza regiunea și transforma Moldova într-o amenințare la adresa Ucrainei și a Uniunii Europene. Alegerile vor testa reziliența democrației moldovenești și capacitatea sa de a rezista ingerințelor externe, în special în contextul războiului hibrid dus de Rusia.  Cetățenii moldoveni vor trebui să aleagă între un viitor european, bazat pe democrație și stat de drept, și o aliniere la Rusia, cu riscurile aferente pentru suveranitatea și independența țării.

### Război hibrid: Rusia își intensifică ingerințele în Moldova înainte de alegeri

Chișinău, Moldova -  Autoritățile moldovenești raportează o intensificare a atacurilor hibride orchestrate de Rusia înaintea alegerilor parlamentare din această lună.  Aceste atacuri, care vizează subminarea democrației și destabilizarea țării, se manifestă prin ingerințe electorale, finanțări ilicite, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și proteste plătite.  Un exemplu concret este crearea artificială a unei crize energetice menite să crească prețurile și să divizeze populația. De asemenea, s-au descoperit finanțări ilicite prin criptomonede, companii fantomă și carduri preplătite,  cu sume interceptate la aeroportul din Chișinău depășind 1 milion de euro într-o singură zi.  Se estimează că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024.  Aceste acțiuni demonstrează modul în care Rusia exploatează vulnerabilitățile statului moldovean și încearcă să manipuleze opinia publică. Moldova devine astfel un poligon de testare pentru tacticile hibride ale Rusiei, cu implicații grave pentru securitatea regională și europeană.

### Maia Sandu pledează pentru aderarea Moldovei la UE în Parlamentul European

Strasbourg, Franța - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut un discurs important în plenul Parlamentului European, în care a subliniat necesitatea aderării țării sale la Uniunea Europeană.  Sandu a argumentat că integrarea europeană este esențială pentru protejarea democrației moldovenești, aflată sub amenințarea constantă a ingerințelor Rusiei.  Ea a mulțumit Parlamentului European pentru sprijinul acordat Moldovei în parcursul său european și a subliniat că țara sa este pregătită să acționeze ca un membru responsabil al Uniunii.  Președinta a menționat experiența Moldovei în combaterea războiului hibrid dus de Rusia, oferindu-se să împărtășească această expertiză cu celelalte state membre.  Maia Sandu a făcut apel la solidaritate europeană și a subliniat că securitatea Moldovei este strâns legată de securitatea întregii Europe.  Discursul său a fost primit cu aplauze de către europarlamentari, confirmând sprijinul Uniunii Europene pentru aspirațiile europene ale Moldovei.

## Transcriere

Președintei Republicii Moldova, excelența sa, doamna Maia Sandu.

Thank you for that warm welcome.

Mulțumim pentru acest acest bun venit călduros. Stimați colegi, îi urăm bun venit președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Este aici alături de noi încă o dată.

Dragă Maia, de mult timp ai fost o prietenă valoroasă pentru Parlamentul European și este o mare onoare să îți urăm bun venit din nou în casa Democrației Europene. Cu toții suntem adânc impresionați de hotărârea, curajul și angajamentul tău neclintit față de poporul moldovean.

Eforturile tale neobosite au dus Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană și pe calea democrației. Ești o inspirație pentru noi toți și un exemplu de leadership.

Moldova urmează să facă și alți pași pe calea integrării europene și să știi, dragă Maia, că acest Parlament te sprijină ferm și că noi împărtășim valorile democrației, păcii și statului de drept.

Creștem investițiile în viitorul Moldovei prin mecanismul pentru Moldova și așteptăm cu interes să deschidem negocierile de aderare ale Moldovei. Trăim vremuri dificile în Europa.

Libertăți care am crezut că sunt câștigate, iată sunt puse la încercare. Scade încrederea publicului în democrație, iar războiul Rusiei continuă în Ucraina. Dar, Europa este rezilientă și știu că împreună vom depăși această criză, vom fi mai puternici și mai uniți decât înainte.

Acum câteva săptămâni, liderii europeni s-au strâns la Chișinău și au dat dovadă de unitate. Au reafirmat sprijinul neclintit al Europei pentru viitorul european al Moldovei. Iar astăzi, în acest hemiciclu, suntem alături de tine.

Încă o dată, dragă președintă Sandu, dragă Maia, suntem uniți în sprijinul pentru Republica Moldova și pentru parcursul său european în vederea aderării. Aveți cuvântul.

Madam President.

Stimată doamnă președinte, dragă Roberta Mețula, stimați membri ai Parlamentului European, vă mulțumesc pentru invitație. Este o mare onoare pentru mine să vorbesc în numele poporului moldovenesc în această casă a democrației.

Astăzi, aș dori să mă concentrez pe amenințările crescânde la adresa democrațiilor noastre și să arăt cum putem să le apărăm împreună, pentru că nimeni nu se poate apăra singur. Și voi face asta prezentând povestea Moldovei, pentru că stabilitatea noastră este și stabilitatea voastră. Pacea noastră este și pacea europeană.

Pe 28 septembrie 2025, Moldova va organiza alegerile cele mai semnificative din istoria sa. Rezultatul alegerilor va arăta dacă ne consolidăm ca democrație stabilă pe calea către aderarea la UE, dacă suntem un vecin sigur pentru Ucraina și un furnizor de securitate pentru Uniune, sau dacă Rusia ne destabilizează, ne îndepărtează de Europa și ne transformă într-o amenințare la granița de sud-vest a Ucrainei și granița de est a Europei.

Doamnelor și domnilor, înainte să încep, vreau să amintesc un adevăr. Majoritatea democrațiilor dumneavoastră nu erau desăvârșite când ați intrat în această Uniune.

Ați luptat cu dictaturi, ați depășit greutăți economice și nici unul dintre voi n-a făcut asta de unul singur. Fiecare democrație reprezentată aici a fost construită, sprijinită și protejată cu ajutorul celorlalți.

Germania și Franța, devastate de război, au ales reconcilierea. Italia, Belgia, Olanda și Luxemburgul au pus fundația Europei, întâi fragilă, dar împreună puternică. Atunci când s-a alăturat Irlanda, solidaritatea a transformat proiectul european.

Danemarca a arătat că până și democrațiile consolidate aleg Uniunea ca să-și asigure viitorul. Apoi, a venit rândul Europei de Sud: Grecia, Spania, Portugalia, care abia ieșiseră din dictatură, aveau mai puțin de 10 ani. Democrațiile lor au fost adăpostite și consolidate în Uniune.

Austria, Finlanda și Suedia au urmat, țări neutre, care și-au întărit propria securitate și securitatea Europei. A venit apoi marele val de extindere în Europa Centrală și de Est: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, care abia ieșiseră din comunism de vreo 15 ani, dar care împreună au devenit mai puternice și mai prospere în interiorul UE.

Au intrat și Cipru și Malta, dovadă că nu există democrații prea mici; chiar și cele mici contează. Au urmat România și Bulgaria.

Romanian, Bulgaria followed.

Au urmat România și Bulgaria, la mai puțin de 20 de ani după ce au scăpat de trecutul socialist. Mai aveau încă mult de făcut la momentul acela, dar aderarea le-a conferit stabilitate și spațiu de dezvoltare. Croația, care era marcată de război, a găsit pace și securitate în această familie.

Iar astăzi, Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest bat la ușă, dovadă vie că proiectul european prosperă, încă crește și încă asigură protecție. Atât Moldova, cât și Ucraina sunt gata să facă pasul către următoarea etapă de negocieri, într-un proces bazat pe merite, care reflectă progresele noastre.

Și ambele democrații vor fi mai sigure odată ce suntem înăuntrul Uniunii. De aceea spun că această Uniune nu este despre perfecțiune, ci despre protecție, protecția unor democrații fragile până când devin puternice. Și așa ar trebui să fie și astăzi.

Deoarece democrația nu e ceva ce se întâmplă automat, ci vine după greutăți și după sacrificii. Și, mai ales, vine cu sprijin din partea prietenilor. Aceasta este lecția Moldovei și este și avertismentul pe care îl lansează Moldova. Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democrație din Europa nu este în siguranță.

Stimați deputați, luna trecută am sărbătorit 34 de ani de independență. În ultimii 30 de ani, Moldova a construit o democrație vie. Fragilă, da, dar una care rezistă.

Am supraviețuit unui conflict separatist alimentat de Rusia, unui colaps economic, unui șantaj energetic, unor embargouri comerciale, până și unei fraude bancare care ne-a scuturat statul din temelii. Toate aceste crize ar fi putut să ne doboare, dar democrația a rezistat.

Atunci când democrația a fost primejduită, oamenii au protestat. Când oligarhii au încercat să captureze statul, am rezistat. Și când puterea s-a schimbat, s-a schimbat pașnic, la urne.

Spre deosebire de alte locuri din fosta Uniune Sovietică, Moldova nu a devenit o autocrație. Noi am păstrat pluralismul, am protejat alegerile libere și am rămas credincioși spiritului nostru de europeni.

În ultimele două decenii, Uniunea Europeană, împreună cu SUA, au fost un partener statornic. Ne-a ajutat să ne reformăm, să ne modernizăm și să construim instituții suficient de puternice pentru a rezista la presiuni. Ne-a dat moldovenilor speranță că locul nostru a fost și este în Europa.

Apoi a venit momentul 24 februarie 2022. Când Rusia a lansat invazia la scară în Ucraina, am știut că nu mai putem aștepta. Trebuia să ne punem în siguranță și am înțeles că, cu cât intrăm mai repede în Uniunea Europeană, acest proiect de pace care niciodată n-a văzut un război între membrii săi, cu atât mai sigure vor fi democrația și poporul nostru.

Iată de ce am cerut aderarea la doar câteva zile după ce tancurile rusești au apărut în vecinătatea noastră. Am obținut statutul de țară candidată și am deschis convorbirile în vederea aderării.

Nu cerem scurtături, ne facem temele. Dar pentru noi, aderarea nu este doar un proces tehnocrat. Este o cursă împotriva timpului, pentru că vrem să ne ancorăm democrația în interiorul Uniunii, acolo unde este protejată de cea mai mare amenințare cu care ne confruntăm: Rusia.

Ladies and gentlemen.

Doamnelor și domnilor, Moldova nu poate să fugă de geografia sa. Noi simțim brațul lung al agresiunii Rusiei. Avem o graniță de 1200 de km cu Ucraina, cea mai lungă graniță dintre toate țările reprezentate aici.

Motivul pentru care Moldova încă se bucură de pace astăzi este pentru că Ucraina rezistă. Ucrainenii se luptă pentru a-și apăra țara și libertatea, dar apără și Moldova. Lor le datorăm pacea noastră. Dar jertfa lor este și amintirea că pacea nu e niciodată garantată.

Iată de ce, parcursul nostru european nu este doar o chestiune de valori, este o chestiune de supraviețuire. Și tocmai pentru că am făcut mult progres pe această cale, Rusia și-a dezlănțuit tot arsenalul de atacuri hibride împotriva noastră.

Alegerile sunt câmpul de bătălie. Anul trecut, la alegerile prezidențiale și la referendumul care ar fi care era cu scopul de a înscrie aderarea la UE în Constituție, nivelul de ingerință a fost fără precedent, dar democrația a rezistat, iar moldovenii n-au cedat. Printr-un vot real, au învins atacurile politice ale Kremlinului, iar instituțiile au fost alături de ei. Au fost alerte, hotărâte și reziliente. Acum, următoarea luptă vor fi alegerile parlamentare la sfârșitul acestei luni.

Doamnelor și domnilor, am făcut față la multe presiuni din partea Moscovei în trecut. Independența noastră a fost obținută cu greu, prin greutăți economice, politice, fără a uita de un conflict pe teritoriul nostru, sprijinit de Rusia. Și când ne-am exprimat liber opțiunea, Moscova a luat contramăsuri. Ne-au tăiat gazul, ne-au interzis exporturile de vin și fructe, au creat zâzanie cu regiunea transnistreană.

Însă astăzi ne confruntăm cu un război hibrid la o scară nemai văzută înainte de invazia Ucrainei. Obiectivul Kremlinului este clar: să pună mâna pe Moldova prin inginerie electorală, s-o folosească împotriva Ucrainei și să facă din noi o platformă de lansare pentru atacuri hibride împotriva Uniunii Europene. De aceea aceste alegeri sunt deosebit de importante. Apărând alegerile, protejăm nu doar Moldova, ci și securitatea și stabilitatea în regiune.

Doamnelor și domnilor, ingerințele nu încep și nu se termină în ziua alegerilor. Încep cu luni înainte de alegeri și continuă mult după aceea. Ca un virus, această ingerință găsește cea mai mică fractură, cea mai mică fisură și lovește.

Abia ne-am revenit de după ingerința rusească de anul trecut, când în ianuarie ne-am trezit cu o criză a energiei artificial creată, menită să crească prețurile, să lase Transnistria în beznă și frig și să divizeze cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului. După care, problema banilor. Finanțări ilicite prin monede cripto, companii false, carduri preplătite.

Într-o singură zi, anul trecut, mai bine de 1 milion în numerar au fost interceptați la aeroportul din Chișinău. Instituțiile noastre estimează că, în cursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024.

Acum, partidele sprijinite de Kremlin au primit noi fonduri, fonduri care cumpără influență și otrăvesc democrația. Anul trecut s-a mers chiar mai departe, ceva ce democrația noastră n-a mai cunoscut până atunci: un mecanism de cumpărare a voturilor. O bancă rusească, sancționată internațional, a deschis 138.000 de conturi pentru a modifica rezultatul votului cu plăți directe. Nu suntem mândri de asta, însă asta ne arată cum Rusia identifică vulnerabilitățile și cum le exploatează.

Democrația însăși a devenit o țintă. Marionetele Rusiei finanțează și proteste, organizate pe Telegram, cu transporturi aranjate și cu oameni momiți de promisiunea a mii de euro. Minciunile se răspândesc, email-uri false, chipurile venind de la instituții de stat. Filme deep fake cu politicieni, site-uri internaționale, chipurile, care se prezintă ca surse imparțiale de știri, dar care de fapt transmit propaganda Kremlinului.

Pe rețelele sociale, un think-tank românesc a descoperit că doar 100 de conturi, coordonate, într-o singură lună, au postat videouri cu 13 milioane de vizionări. Comentariile sunt mii de rânduri luate copy-paste, care înseamnă manipulare, nu o dezbatere reală. Atacurile cibernetice au vizat serviciile guvernamentale. Anul trecut, serviciul poștal a fost atacat, pentru că poștașii duc pensiile acolo unde nu există acces direct la o bancă.

Campanii de phishing împotriva oficialilor de stat. Religia a fost transformată în armă. Grupurile infracționale, recrutate pentru sabotaj și intimidare. Un judecător care a judecat recent un caz de corupție a fost amenințat cu moartea. Diaspora e vizată de campanii online menite a crea fracturi între familiile din străinătate și cele de acasă.

14 centre de votare din Europa au fost amenințate cu bomba anul trecut, pentru a perturba votul. În Găgăuzia, minciuni circulă că autonomia regiunii e amenințată. În Transnistria, apelurile la mai multe centre de vot sunt doar o tactică de a fabrica votanți ficționali, dincolo de numărul populației de acolo. Asta se întâmplă acum.

E un efort coordonat, menit a copleși instituțiile statului nostru și pentru a ne forța resursele la limită. Vorbim de sute de milioane de euro, bani murdari, și totul amplificat de propagandă. Trei trăsături sunt deosebit de amenințătoare: lucrurile se schimbă constant, noi canale de finanțare, noi trucuri, noi discursuri de dezinformare. Operează pe plan digital: plăți pe Telegram, minciuni pe TikTok, deep fakes pe Facebook și Instagram. Mai bine de 80% din conținutul toxic de pe TikTok e generat de AI.

Și în al treilea rând, exploatează democrația însăși. Libertatea de religie devine propagandă. Libertatea de asociere devine protest plătit. Aceeași libertate de asociere, partide create peste noapte, care sprijinite de Kremlin, și fluxuri de capital, bani iliciți care finanțează activități politice. Nu e doar povestea Moldovei.

Scheme cripto testate în Chișinău, acum sunt folosite la eludarea sancțiunilor europene și la finanțarea mașinii de război rusești. Mecanisme de cumpărare a votului, testate în Moldova, au apărut și în alte părți. Amenințările false cu bomba, prima dată încercate pe noi, au perturbat deja alegeri în alte țări. Moldova e poligonul de testare, dar ținta e Europa.

Onorați membri, cu asta ajung la esența amenințării noastre de astăzi: apărarea democrației, cu toate puterile și împreună. Amenințările cu care ne confruntăm sunt rapide, acute și mai puțin vizibile. Dacă amenințările sunt noi, și reacția noastră trebuie să fie una novatoare.

Prea des, confruntăm pericolele secolului 21 cu instrumente concepute în trecut. Însă războiul, iată, s-a întors în Europa și noi, Europa, trebuie să ne regândim strategia de apărare a democrației. Războiul rece ne-a învățat o serie de lecții. Democrațiile fragile au fost protejate de o economie solidă. Planul Marshall a reconstruit economii zdrobite de război.

În lupta ideologică, au fost protejate. Radio Europa Liberă a demascat sărăcia și reprimarea care se ascundeau în spatele fațadei dictaturilor. Și au supraviețuit pentru că cetățenii au știut că libertatea nu e dată de la sine, ci trebuie apărată și păstrată. De spiritul acela avem nevoie și astăzi. Moldova știe asta, nu din teorie, ci din experiență directă. Pe frontul democrației, noi am învățat ce funcționează și ce nu funcționează. Acestea sunt lecțiile noastre.

În primul și în primul rând, tăierea finanțării ilicite și protejarea alegerilor. Banii murdari sunt temelia influenței maligne din afară. Dacă nu tăiem această finanțare, orice altă măsură de apărare e subminată. Alegerile în special trebuie protejate din acest punct de vedere. Observarea alegerilor trebuie să meargă dincolo de stațiile de votare, de centrele de vot: monitorizarea banilor, monitorizarea manipulării pe platforme, expunerea influenței mascate.

În al doilea rând, reziliența. Asta înseamnă securitate energetică, infrastructură interconectată și integrarea piețelor, pentru ca nicio democrație să nu poată fi șantajată. Însă reziliența înseamnă o democrație care funcționează și care oferă: locuri de muncă, justiție, oportunități.

În al treilea rând, implicarea cetățenilor și victoria în lupta ideologică. Chiar și când democrația face ce trebuie să facă, oamenii trebuie să fie implicați direct, cu informare clară, media liberă, dezbatere deschisă și cu demascarea autocrațiilor.

În al patrulea rând, întărirea descurajării și coordonării. Agresiunea trebuie să fie prea costisitoare pentru făptași, cu măsuri de apărare mai solide, informații clare și capabilități de contracarare a atacurilor cibernetice. Amenințările hibride se prevalează de orice slăbiciune, deci Europa trebuie să fie unită și să acționeze mai rapid.

Și în al cincilea rând, integrare și inovare. Țările candidate trebuie să fie parte a apărării democrației. Nimeni nu e în siguranță până când toată lumea nu e în siguranță. Planul Marshall și Radio Europa Liberă au fost create în trecut în acest scop, dar astăzi avem nevoie de noi instrumente: instrumente rapide de analiză digitală, etichetare AI, măsuri contra atacurilor cibernetice, noi metode de a implica pe cetățeni.

Așa a rezistat Europa până acum: adaptându-se, reconstruindu-se, transformând vulnerabilitatea în putere, în forță, protejând democrațiile fragile până când acestea au devenit puternice. Nu putem apăra democrațiile decât cu fermitate și cu unitate. Onorați membri, Moldova nu e singură atunci când încearcă să-și protejeze democrația. Uniunea Europeană a fost alături de noi, financiar, tehnic și politic, și pentru asta vă suntem profund recunoscători.

Această solidaritate ne întărește capacitatea de a proteja democrația acasă, permițându-ne în același timp să contribuim la securitatea comună a Europei. În același timp, Moldova a învățat foarte multe în materie de contracarare a amenințărilor hibride. Suntem gata să vă împărtășim această experiență, pentru că Moldova deja gândește ca un membru al Uniunii Europene, acționează ca un membru al Uniunii Europene și asta o face parte a securității Europei.

Doamnelor și domnilor, dați-mi voie acum, din această casă a democrației europene, să mă adresez propriului meu popor, în ajunul unei alegeri decisive.

Mândri că am construit o democrație vie și am păstrat-o timp de trei decenii, chiar și atunci când unii au vrut să o distrugă. Am trecut prin multe încercări și am rezistat. Și de fiecare dată am ieșit mai puternici. Astăzi, însă, independența și pacea noastră sunt din nou puse la încercare.

Ingerințe în alegerile noastre, finanțări ilegale din afară, campanii de minciuni, atacuri cibernetice, proteste plătite, tactici de a semăna ură între oameni. Acestea sunt metodele prin care se încearcă oprirea Moldovei din drumul ei european.

Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuși să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniți și mai hotărâți. Anul trecut am arătat lumii întregi că putem sta drepți prin vot în fața unor forțe mult mai mari. Acum trebuie să facem pasul decisiv, să alegem un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană.

Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot.

Honorable members, I thank you for giving me

Onorați membri, vă mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să vă vorbesc astăzi și pentru că sunteți alături de Moldova pe calea noastră europeană.

Moldova este România! Moldova