---
title: "Conferință de presă susținută de Vladimir Bolea și Zinaida Popa"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109697/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-Vladimir-Bolea-si-Zinaida-Popa
event_date: 2025-09-15T09:30:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 83, Primăria municipiului Chișinău"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1475
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/109697
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de Vladimir Bolea și Zinaida Popa

## Comunicat de presă

## Vladimir Bolea și Zinaida Popa critică promisiunile neîndeplinite ale lui Ion Ceban și prezintă planurile guvernului pentru Chișinău

**Chișinău, 15 septembrie 2025** – În cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi, Vladimir Bolea și Zinaida Popa au analizat critic activitatea de șase ani a primarului Ion Ceban, acuzându-l de neîndeplinirea promisiunilor majore făcute chișinăuienilor. Cei doi vorbitori au contrastat bilanțul negativ al primăriei cu proiectele de dezvoltare inițiate și planificate de guvern pentru modernizarea capitalei.

Zinaida Popa a deschis conferința, acuzându-l pe Ion Ceban, actual candidat în alegerile parlamentare, că reia promisiuni pe care nu a reușit să le onoreze în mandatele sale de primar. Ea a enumerat o serie de eșecuri, printre care lipsa parcărilor multietajate promise încă din 2019, stagnarea proiectului șoselei de centură și eșecul în rezolvarea problemelor legate de mașinile abandonate și câinii fără stăpân. O altă promisiune neonorată, conform vorbitoarei, este programul de termoizolare a blocurilor, unde rezultatul a fost „zero blocuri termoizolate” din cele 400 promise.

„Ion Ceban a avut la dispoziție șase ani să demonstreze că își poate îndeplini promisiunile făcute către chișinăuieni. Rezultatul este o listă lungă de proiecte neîndeplinite, scuze și vina aruncată pe alții. În timp ce el reia aceleași promisiuni după șase ani de zile, în speranța de a mai obține voturi, noi credem în discernământul fiecărui cetățean”, a declarat Zinaida Popa. Ea a subliniat că, în contrast, guvernul a reușit să obțină fonduri europene pentru renovarea energetică a 57 de blocuri din capitală.

La rândul său, Vladimir Bolea a prezentat viziunea și proiectele concrete ale guvernului pentru dezvoltarea Chișinăului, menționând că obiectivul este transformarea acestuia într-un oraș confortabil și prietenos pentru toți locuitorii. El a detaliat investițiile și planurile curente, printre care finalizarea șoselei de centură până în 2030-2032, achiziționarea a 100 de unități de transport public pentru a conecta suburbiile, și modernizarea a peste 2.500 de puncte termice.

De asemenea, Bolea a vorbit despre programul „Școala Model”, prin care 25 de școli din Chișinău vor fi renovate capital, și despre programul „Curtea Europeană”, care prevede o investiție de peste un miliard de lei în următorii patru ani pentru reabilitarea curților de bloc. El a evidențiat că, în ultimii ani, guvernarea a investit deja peste 520 de milioane de lei în suburbiile municipiului prin diverse programe naționale și europene.

„Modul de guvernare pe care l-a avut PAS și îl va avea în continuare se bazează pe încrederea și dialogul cu oamenii. Suntem cei care promovăm procesul de luare a deciziilor de jos în sus. Mergem în curțile din Chișinău și vorbim cu oamenii pentru a identifica problema, după care venim cu soluția. Asta înseamnă o abordare corectă”, a afirmat Vladimir Bolea.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile pozitive sunt prezente în mod limitat, manifestându-se în principal în discursul celui de-al doilea vorbitor (Vladimir Bolea), care prezintă realizările și planurile viitoare ale partidului său cu un ton optimist și de satisfacție. Acestea sunt însă contrabalansate de tonul general critic al conferinței.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține elemente care să indice fericire. Tonul este serios, politic și preponderent critic."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 3,
        "reason": "Vladimir Bolea exprimă optimism cu privire la viitorul Chișinăului sub o potențială guvernare a partidului său, menționând proiecte de anvergură: „Următorii ani Chișinăul trebuie să devină o capitală europeană... un oraș foarte confortabil și prietenos”."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 1,
        "reason": "Zinaida Popa exprimă o recunoștință formală la începutul discursului său față de presă: „Mulțumim presei, vă mulțumim că ați dat curs acestei invitații”. Este o formă de politețe standard, nu o emoție profundă."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Nivelul de entuziasm este scăzut. Vorbitorii au un ton mai degrabă calculat, asertiv și critic, decât unul entuziast."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie a sentimentului de dragoste în înregistrare. Contextul este unul pur politic și conflictual."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Evenimentul este o conferință de presă cu acuzații politice, lipsită de orice manifestare de bucurie."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Vladimir Bolea arată satisfacție față de acțiunile guvernului PAS, enumerând proiecte și sume investite: „Asta înseamnă atitudine. Asta înseamnă abordarea corectă”."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este complet serios și lipsit de umor sau amuzament. Subiectele abordate sunt probleme civice și critici politice."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 4,
    "reason": "Emoțiile negative domină discursul, în special în intervenția Zinaidei Popa. Tonul este acuzator, critic și exprimă o profundă dezamăgire și frustrare față de activitatea primarului Ion Ceban, catalogată drept un eșec.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu exprimă tristețe, ci mai degrabă frustrare și critică activă. Tonul este combativ, nu melancolic."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu este o furie explozivă, se simte o indignare și o furie controlată în tonul Zinaidei Popa, mai ales când enumeră promisiunile neonorate și folosește întrebări retorice tăioase."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorii nu exprimă frică. Ei se poziționează ca fiind în control și critici, nu intimidați."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 2,
        "reason": "Un sentiment de dezgust este sugerat la adresa modului de gestionare a banilor publici, descris ca fiind „neîntemeiat și neregulamentar” și „fără rezultat”, ceea ce implică o repulsie morală."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 4,
        "reason": "Frustrarea este foarte pronunțată în discursul Zinaidei Popa, care subliniază în mod repetat inacțiunea pe parcursul a „șase ani de zile” și incapacitatea de a rezolva probleme persistente, cum ar fi parcările sau câinii vagabonzi."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorii nu par anxioși; dimpotrivă, par siguri pe ei. Cu toate acestea, descrierea problemelor orașului ar putea induce o ușoară anxietate publicului vizat."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 4,
        "reason": "Dezamăgirea este o temă centrală. Zinaida Popa își structurează întregul discurs în jurul ideii de promisiuni încălcate, culminând cu afirmația: „Rezultatul, o listă lungă de proiecte neîndeplinite, scuze și vina aruncată pe alții”."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio dovadă de gelozie în discurs. Critica este de natură politică și administrativă, nu personală sau bazată pe invidie."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este fundamental un act de comunicare politică, având un scop persuasiv foarte puternic. Este extrem de informativ, prezentând date și proiecte, și folosește narațiunea și interogația pentru a construi un argument partizan.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul este departe de a fi neutru, fiind un atac politic direct și o promovare a propriei platforme. Anumite segmente care prezintă cifre pot părea neutre, dar sunt încadrate într-un context puternic partizan."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambele discursuri sunt dense în informații (sau acuzații prezentate ca fapte): liste de promisiuni, sume de bani alocate, număr de proiecte, termene. Scopul este de a informa publicul din perspectiva vorbitorilor."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "Zinaida Popa folosește în mod extensiv întrebări retorice pentru a-și discredita adversarul și a-și întări argumentul: „De ce n-ai făcut...?”, „Ce l-a împiedicat să rezolve problema respectivă timp de șase ani de zile?”."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul are un caracter instructiv în sensul că ghidează publicul spre o anumită concluzie politică: „Acum concluziile vi le trageți fiecare independent, fiindcă chiar credem în discernământul fiecărui cetățean”."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii construiesc două narațiuni opuse: Zinaida Popa creează o poveste a eșecului și a promisiunilor încălcate, în timp ce Vladimir Bolea prezintă o narațiune a competenței, acțiunii și progresului."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este un exercițiu de persuasiune. Obiectivul principal este de a convinge electoratul de incompetența adversarului politic și de meritele propriei echipe, folosind toate instrumentele retorice disponibile."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Atitudinea socială predominantă este una de agresivitate politică. Deși se păstrează o politețe formală, discursul este un atac direct, lipsit de respect sau diplomație față de adversarul politic, folosind acuzații dure și ironie.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorii încep cu formule de politețe standard („Bună ziua”, „Mulțumim presei”), dar aceasta este o convenție formală care maschează un conținut extrem de conflictual."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește un limbaj vulgar sau jigniri directe. Critica, deși foarte aspră, se menține în limitele unui discurs politic, evitând grosolănia explicită."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 1,
        "reason": "Respectul față de adversarul politic, Ion Ceban, este inexistent. El este descris ca fiind incompetent și motivat doar de interese personale („sare și umblă după funcții”). Se manifestă un respect formal doar față de presă și cetățeni."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este extrem de agresiv din punct de vedere politic. Zinaida Popa lansează un atac frontal, sistematic, asupra bilanțului primarului, ceea ce constituie o formă de agresiune verbală în context politic."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 3,
        "reason": "Zinaida Popa folosește sarcasmul pentru a submina credibilitatea promisiunilor adversarului, de exemplu, menționând crearea poliției locale „chipuriile pentru siguranța cetățenilor”, sugerând un scop ascuns."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Conferința este complet lipsită de umor. Tonul este grav, acuzator și serios pe tot parcursul."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 3,
        "reason": "Există elemente de ironie, de exemplu, când Zinaida Popa menționează candidatura lui Ceban și adaugă „Spor la treabă nouă”, o urare care, în context, sună ironic și subliniază eșecurile anterioare."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este antiteza diplomației. Limbajul este direct, acuzator și confruntațional, fără nicio încercare de a negocia sau de a găsi un teren comun cu oponentul politic."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este centrat pe probleme sociale și civice (infrastructură, siguranță, calitatea vieții), abordate dintr-o perspectivă de advocacy politic. Vorbitorii se poziționează ca apărători ai justiției sociale pentru cetățeni, criticând gestionarea defectuoasă a resurselor publice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul, deși dur și critic, nu incită la ură sau violență împotriva unui grup protejat. Rămâne în sfera criticii politice, chiar dacă este una foarte aspră."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul evită limbajul ofensator sau discriminarea, respectând normele de bază ale comunicării publice, dar nu este „politic corect” în sensul de a menaja adversarul politic."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Vladimir Bolea menționează explicit obiectivul de a crea un oraș „prietenos pentru toate categoriile de persoane” și un proces decizional care implică cetățenii („de jos în sus”), ceea ce reprezintă o pledoarie pentru incluziune."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema diversității nu este abordată în mod specific în acest discurs."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de discriminare pe criterii de rasă, etnie, religie, gen etc. în discurs."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este un act de advocacy. Vorbitorii pledează pentru platforma lor politică și, în același timp, se prezintă ca avocați ai cetățenilor din Chișinău, luptând pentru interesele acestora împotriva unei administrații considerate ineficiente."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Conceptul de justiție socială este central. Vorbitorii argumentează că cetățenii sunt privați de serviciile și calitatea vieții pe care le merită, iar fondurile publice sunt gestionate incorect, ceea ce reprezintă o nedreptate socială."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul conferinței este axat pe probleme administrative și politice locale, fără a atinge aspecte care să necesite o sensibilitate culturală specifică."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este centrat pe sarcini specifice de administrare publică, cum ar fi construcția de drumuri, parcări și eficiența energetică. Ambii vorbitori folosesc date, bugete și exemple concrete pentru a-și susține argumentele, fie pentru a critica, fie pentru a prezenta realizări, ceea ce denotă o orientare clară spre rezultate și management.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 3,
        "reason": "Conferința se desfășoară într-un cadru formal, iar limbajul folosit este adecvat unui eveniment politic. Deși este un atac direct la un oponent, vorbitorii mențin o atitudine serioasă și se concentrează pe argumente legate de performanța administrativă, nu pe atacuri la persoană."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Competența este tema centrală. Zinaida Popa construiește un caz detaliat despre incompetența primarului Ion Ceban, enumerând promisiuni nerealizate. În contrast, Vladimir Bolea prezintă guvernul PAS ca fiind competent, listând proiecte în derulare și finalizate. Întreaga dezbatere se axează pe cine este mai capabil să administreze."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii vorbitori încearcă să proiecteze o imagine de lider. Zinaida Popa o face prin asumarea rolului de a cere socoteală puterii locale, în timp ce Vladimir Bolea prezintă o viziune clară și un plan de acțiune pentru dezvoltarea Chișinăului, poziționând guvernul ca forța motrice a schimbării."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 2,
        "reason": "Vladimir Bolea menționează colaborarea cu partenerii externi (UE, BERD) pentru finanțarea proiectelor și cu cetățenii pentru identificarea problemelor. Cu toate acestea, tonul general este unul de confruntare politică, nu de colaborare cu administrația locală criticată, ceea ce limitează scorul."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este nucleul conferinței. Discursul Zinaidei Popa este o listă de probleme nerezolvate de primarul Ceban (parcări, câini vagabonzi, mașini abandonate). Discursul lui Vladimir Bolea este o listă de soluții și proiecte pe care guvernul le implementează pentru aceleași probleme sau altele similare."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii critică indecizia și inacțiunea primarului Ceban în probleme stringente. În opoziție, Vladimir Bolea prezintă deciziile luate de guvern (alocarea de fonduri, demararea de programe precum „Curtea Europeană”) ca fiind hotărâte și orientate spre cetățean."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Sunt menționate câteva concepte care sugerează inovația, precum crearea unui „Hitech Park” pentru industrii moderne și programe noi precum „Școala Model” sau „Curtea Europeană”. Acestea sunt prezentate ca abordări noi pentru a moderniza orașul și a rezolva probleme vechi."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 0,
    "reason": "Discursul este de natură politică și administrativă, concentrându-se exclusiv pe problemele orașului, proiecte publice și critici politice. Nu există nicio referire la teme de dezvoltare personală, auto-reflecție sau motivație individuală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția se referă la îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor publice, nu la auto-îmbunătățirea personală. Orice mențiune a îmbunătățirii este în context colectiv și administrativ."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorii nu încearcă să motiveze audiența la nivel personal. Intenția este de a convinge și a influența opinia publică într-o direcție politică, nu de a inspira acțiuni de dezvoltare personală."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Conținutul este informativ și critic, nu inspirațional. Scopul este de a expune eșecuri și de a promova realizări politice, lipsind elementele care ar putea inspira audiența la un nivel personal sau emoțional."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Reziliența nu este o temă abordată în discursuri. Nu se discută despre depășirea dificultăților personale sau despre forța interioară."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt orientate spre exterior, analizând acțiuni politice și probleme concrete. Nu există nicio componentă de introspecție, conștientizare de sine sau mindfulness."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 0,
        "reason": "Reflecția propusă audienței este de natură politică – o evaluare a performanței unui ales local. Nu este o invitație la auto-reflecție sau la contemplare personală."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Categoria este complet absentă. Întreaga conferință se concentrează pe chestiuni de interes public și lupta politică, fără a atinge sfera dezvoltării personale."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Conferința are o încărcătură etică și morală puternică, concentrându-se pe responsabilitatea politică, onestitatea față de alegători și utilizarea corectă a banilor publici. Criticile aduse se bazează pe o presupusă încălcare a acestor principii de către oponentul politic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Onestitatea lui Ion Ceban este pusă la îndoială în mod repetat. Zinaida Popa contrastează promisiunile sale din 2019 cu lipsa de rezultate, sugerând că a fost necinstit cu alegătorii pentru a obține voturi."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Integritatea primarului este atacată, în special prin sugestia că propunerea de a crea o poliție locală nu servește interesului public, ci este menită să devină o „bâtă politică” personală. Acest lucru îi pune sub semnul întrebării integritatea ca funcționar public."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Responsabilitatea este tema fundamentală a discursului Zinaidei Popa. Ea îl trage la răspundere pe primar pentru cei șase ani de mandat, întrebând constant de ce nu și-a îndeplinit promisiunile și subliniind datoria sa față de cetățeni."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Se aduce în discuție etica cheltuirii banilor publici. Zinaida Popa menționează o inspecție financiară care ar fi descoperit cheltuieli „neîntemeiate și neregulamentare” de milioane de lei pentru problema câinilor, ridicând o problemă etică legată de managementul resurselor."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii emit judecăți morale clare. Mandatul lui Ceban este prezentat ca un eșec moral, o trădare a încrederii publice. În schimb, acțiunile guvernului PAS sunt înfățișate ca fiind corecte din punct de vedere moral și centrate pe binele cetățeanului."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Ideea de corectitudine este implicită. Se sugerează că nu este corect ca un politician să ceară din nou voturi pe baza acelorași promisiuni pe care nu le-a onorat anterior. Vorbitorii își prezintă propria guvernare ca fiind una corectă și echitabilă."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 5,
        "reason": "Subiectul încrederii este esențial. Mesajul central este că Ion Ceban nu este demn de încredere deoarece nu își respectă promisiunile, în timp ce guvernul PAS, prin proiectele prezentate, se poziționează ca un partener de încredere pentru cetățeni."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul este unul specific discursului politic de confruntare: direct, structurat, formal și elaborat. Vorbitorii folosesc un limbaj clar și exemple detaliate pentru a construi un argument persuasiv și a discredita oponentul în fața opiniei publice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Criticile sunt extrem de directe. Ion Ceban este numit în mod repetat, iar eșecurile sale sunt listate punctual și fără ocolișuri. Mesajul este explicit și nu lasă loc de interpretări."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Comunicarea este predominant directă. Există foarte puține elemente indirecte, cum ar fi insinuările despre motivele reale din spatele unor propuneri, dar acestea sunt secundare mesajului principal."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambele discursuri sunt foarte clare și bine structurate. Utilizarea listelor, a datelor concrete (sume de bani, număr de blocuri) și a unei logici cauză-efect (promisiune vs. realitate) contribuie la o înțelegere facilă a mesajului."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt construite pentru a elimina orice ambiguitate. Pozițiile sunt tranșante, iar mesajul este binar: eșecul adversarului versus succesul propriu. Nu există nuanțe sau incertitudini."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorii nu sunt conciși. Ei aleg să elaboreze pe larg fiecare punct, oferind multiple detalii și justificări pentru a-și întări argumentația. Discursurile sunt lungi și detaliate."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Argumentele sunt foarte elaborate. Fiecare critică sau realizare este susținută de un context, de date și de comparații. Se construiește un caz complex și detaliat, specific unui discurs politic pregătit."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Tonul este formal, specific unei conferințe de presă. Vorbitorii se adresează respectuos presei și cetățenilor („Stimați chișinăuieni”, „Vă mulțumim că ați dat curs acestei invitații”) și folosesc un limbaj politic standard."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de informalitate. Conversația este unidirecțională (declarații pregătite), iar tonul este serios și oficial pe tot parcursul."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 4,
    "reason": "Întreaga conferință este profund ancorată în contextul regional al municipiului Chișinău. Toate problemele, proiectele și criticile discutate sunt specifice acestei zone geografice și administrative, reflectând preocupările locale și aspirațiile de dezvoltare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul reflectă norma culturală a dezbaterii politice într-un spațiu democratic, unde opoziția critică puterea (și invers) prin intermediul presei. De asemenea, se bazează pe așteptarea culturală ca o capitală să fie un model de bună administrare."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema este extrem de specifică regiunii. Se discută despre problemele unice ale Chișinăului și ale suburbiilor sale: aglomerația, transportul public, starea curților de bloc, centura ocolitoare. Discursul nu ar avea sens în afara acestui context regional."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile nu fac referire la tradiții sau la elemente de patrimoniu istoric. Accentul este pus pe infrastructura modernă și pe problemele cotidiene."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu sunt numite ca atare, problemele discutate (parcarea haotică, starea proastă a blocurilor) reflectă realități și „obiceiuri” ale vieții de zi cu zi din Chișinău, cu care audiența locală este familiarizată."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema multiculturalismului nu este abordată în cadrul conferinței de presă."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția se concentrează pe dezvoltarea urbană contemporană și pe infrastructură, fără a menționa patrimoniul istoric sau cultural al orașului."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 3,
        "reason": "Vladimir Bolea apelează la acest sentiment, descriind Chișinăul drept „capitala țării noastre” și un oraș iubit de toți cetățenii. Obiectivul de a transforma Chișinăul într-o „capitală europeană” leagă dezvoltarea locală de aspirațiile naționale și mândria pro-europeană."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția este evident electorală și partizană. Conferința este un instrument politic folosit pentru a discredita un adversar direct (Ion Ceban) și pentru a promova imaginea și realizările propriului partid (PAS) în fața publicului, în contextul unor alegeri.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii folosesc tactici precum contrastul (eșecurile lui Ceban vs. succesele PAS) și selectarea unilaterală a informațiilor. Prezentarea oponentului ca fiind incompetent și neserios, în timp ce propriul partid este descris ca fiind singura soluție, este o tehnică manipulativă clasică."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este complet părtinitor. Este o declarație a reprezentanților unui partid (PAS) care atacă un rival politic (MAN). Nu există nicio încercare de a prezenta o perspectivă neutră sau echilibrată; totul este filtrat prin prisma luptei politice."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii încearcă să-și construiască propria credibilitate prin citarea de date și proiecte, în timp ce o subminează sistematic pe cea a oponentului. Intenția este de a se poziționa ca sursă de încredere, deși, din punct de vedere obiectiv, sursa este profund partizană."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este clară: influențarea opiniei publice înaintea alegerilor parlamentare, menționate explicit la început. Motivul este de a câștiga capital politic și voturi prin erodarea imaginii adversarului și promovarea propriei agende."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 4,
        "reason": "Deși se pot baza pe fapte, interpretarea acestora este unilaterală și servește unui scop politic. Eșecurile primarului sunt atribuite exclusiv incompetenței, omițând deliberat orice alt factor contextual posibil, ceea ce constituie o formă de denaturare prin omisiune."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 3,
        "reason": "Există o componentă de propagandă geopolitică prin asocierea constantă a proiectelor proprii cu Europa (folosind termeni ca „european”, „fonduri europene”). Aceasta aliniază partidul cu vectorul pro-european, o temă importantă în politica moldovenească, și îl contrastează implicit pe oponent."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Ion Ceban acuzat de nerealizarea promisiunilor electorale în mandatul de primar

Chișinău - Ion Ceban, primarul general al Chișinăului și candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, este acuzat de nerealizarea promisiunilor electorale făcute în campania din 2019.  Printre acestea se numără construcția parcărilor multietajate, finalizarea șoselei de centură, crearea unei poliții locale și rezolvarea problemei câinilor vagabonzi.  Criticii susțin că, deși Ceban a promis construcția de parcări multietajate în fiecare sector, niciuna nu a fost construită în cei șase ani de mandat. De asemenea, se menționează că lucrările la șoseaua de centură au început fără aportul primarului, fiind demarate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în 2022.  Propunerea de creare a unei poliții locale este criticată ca fiind o structură paralelă, menită să fie folosită ca instrument politic. În ceea ce privește problema câinilor vagabonzi, se atrage atenția asupra faptului că, deși s-au alocat milioane de lei pentru capturarea și sterilizarea lor, problema persistă.  Ceban este acuzat și de nerealizarea promisiunii privind termoizolarea blocurilor, deși promisese izolarea a 100 de blocuri anual.  Aceste acuzații vin în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Ceban fiind acuzat că reia aceleași promisiuni după șase ani, în speranța obținerii voturilor.

### Ceban prezintă viziunea sa pentru dezvoltarea Chișinăului

Chișinău - Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a prezentat astăzi viziunea sa pentru dezvoltarea capitalei.  El a subliniat importanța proiectelor de anvergură pentru modernizarea orașului și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Printre priorități se numără rezolvarea problemei transportului public, inclusiv prin achiziționarea a 100 de unități de transport pentru a lega suburbiile de oraș. Ceban a menționat și necesitatea eficientizării energetice a blocurilor, anunțând planuri pentru eficientizarea a 2510 puncte termice și termoizolarea a 57 de blocuri cu fonduri europene.  Primarul a vorbit și despre programul „Școala Model”, prin care 25 de școli din Chișinău vor fi renovate capital. De asemenea, a menționat un program cu o finanțare de 100 de milioane de lei pentru infrastructura grădinițelor din municipiu.  Ceban a subliniat importanța investițiilor în suburbii, menționând că guvernarea PAS a investit 520 de milioane de lei în ultimii ani în proiecte de infrastructură în aceste zone.  Primarul a accentuat importanța dialogului cu cetățenii și a implicării acestora în identificarea problemelor și găsirea soluțiilor.

### Proiecte sociale în implementare la Chișinău: modernizarea curților, puncte termice și grădinițe

Chișinău - Ministerul Energiei a anunțat implementarea mai multor proiecte sociale în Chișinău, menite să îmbunătățească condițiile de viață ale locuitorilor. Printre acestea se numără instalarea a 155 de puncte termice individuale și modernizarea distribuției orizontale a energiei termice.  Un alt proiect important vizează eficientizarea a 2510 puncte termice din oraș. De asemenea, se preconizează termoizolarea a 57 de blocuri de locuit din municipiu, cu resurse financiare din Uniunea Europeană.  O altă problemă abordată este degradarea curților interioare ale blocurilor locative.  În acest sens, au fost depuse peste 500 de proiecte la Ministerul Infrastructurii, iar guvernul a alocat peste 250 de milioane de lei pentru modernizarea a 50 de curți din oraș, inclusiv șapte curți din suburbii.  Un exemplu concret este localitatea Cricova, unde se construiește o grădiniță, iar 10 blocuri vor beneficia de curți modernizate.  În plus, guvernul Republicii Moldova plănuiește să investească peste un miliard de lei în următorii patru ani pentru modernizarea curților din municipiul Chișinău.  Aceste proiecte vin în contextul în care multe curți din oraș, în special din sectorul Ciocana, se află într-o stare avansată de degradare, lipsind asfaltul și alte utilități de bază.

## Transcriere

[Zinaida Popa]
Putem, da? Ok. În primul rând, bună ziua la toată lumea, stimați chișinăuieni, stimați cetățeni. Mulțumim presei. Vă mulțumim că ați dat curs acestei invitații.

Spor la treabă nouă. Ion Ceban, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, care sare și umblă după funcții și oportunități. De ce n-ai făcut timp de șase ani de zile, în calitate de primar general, acele promisiuni pe care astăzi, în alegerile parlamentare, ți le asumi?

Ion Ceban și-a început mandatul de primar al Chișinăului în 2019, cu o listă lungă de promisiuni ambițioase. Au trecut șase ani, iar multe dintre aceste promisiuni au rămas neonorate, deși acum el repetă aceleași angajamente.

Fiți atenți, deja la alegerile parlamentare. De ce nu le-a realizat deja, întrebarea este? Iată, punctual, câteva exemple concrete de promisiuni făcute în trecut, pe care nu le-a realizat în șase ani de primar, dar le promite din nou că le va realiza dacă va veni în Parlament sau la putere.

Prima promisiune: adoptarea legii cu privire la parcări și parcaje. Adoptarea unei legi a parcărilor nu este o scuză, domnule Ion Ceban. Primăria Chișinău are deja toate pârghiile legale pentru a amenaja parcări în capitală.

Ion Ceban a promis încă în 2019 construcția de parcări multietajate în fiecare sector și la intrările în oraș. De ce? Ce avem drept rezultat astăzi? Mașini parcate pe trotuare și oriunde în oraș.

Nu a construit nici măcar o singură parcare multietajată în acest răstimp de șase ani, în mandatul lui de aproape un mandat și jumătate. Așadar, dacă timp de șase ani nu a fost în stare să amenajeze parcări folosind instrumentele deja existente de către autoritatea publică locală, cu ce ne-ar ajuta pe noi o nouă lege pe care o promite acum?

O altă promisiune este construcția drumului de centură. Construcția șoselei de centură a Chișinăului a fost doar vorbe în 2019. Ion Ceban a promis atunci finalizarea centurii, însă nu a mișcat un deget, ba chiar a dat vina pe Guvern pentru inacțiune.

Acum, după șase ani de zile în care nu a făcut nimic pentru centură, vine din nou cu aceeași promisiune. Realitatea este că lucrările la centura Chișinăului au început fără aportul primarului Ion Ceban.

În 2022, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a demarat construcția, deblocând un proiect înghețat încă din 2014. Pe 31 ianuarie 2023, a fost deschis traficul rutier pe primul sector, cu o lungime de 6,6 km al șoselei de centură Chișinău, cu patru benzi de circulație, două sensuri giratorii și circa 90 de indicatoare rutiere instalate.

În prezent, Guvernul, prin Administrația Națională a Drumurilor, actualizează documentația tehnică pentru modernizarea sectoarelor 2 și 3 ale centurii existente, care vor fi extinse la patru benzi și vor avea intersecții denivelate. Cu alte cuvinte, proiectul centurii înaintează datorită Guvernului PAS, nu datorită Primăriei municipiului Chișinău sau a lui Ion Ceban.

O altă promisiune este crearea poliției locale pentru siguranța cetățenilor. Cel puțin așa menționează Ion Ceban. Însă Ion Ceban propune acum crearea unei poliții locale, chipurile pentru siguranța cetățenilor. În realitate, pare a fi o structură paralelă, menită să fie folosită ca instrument politic, plătit tot din banii noștri.

În timp ce țări precum Olanda, Scoția sau Danemarca centralizează poliția pentru eficiență și un control mai bun, Ceban vrea o poliție subordonată Primăriei Chișinău, pe care să o controleze politic. Cu ce scop? Nu pentru siguranța publică. Poliția Națională există deja pentru asta, ci mai degrabă pentru a-și extinde influența și controlul.

O poliție locală în mâinile lui Ceban ar servi drept bâtă politică, nu un serviciu public neutru. O altă promisiune de-a lui Ion Ceban de acum șase ani și care revine iarăși în 2025 este evacuarea sutelor de mașini abandonate de ani de zile pe străzi și în curțile de bloc.

Ion Ceban promite acum evacuarea sutelor de mașini abandonate de ani de zile de pe străzi și din curțile blocurilor. Dar ce l-a împiedicat să rezolve problema respectivă timp de șase ani de zile în calitate de primar? Primăria Chișinău nu are nici măcar un regulament care să definească ce înseamnă mașină abandonată sau procedura de evacuare.

Exemplul altor orașe arată că problema se poate soluționa dacă există voință. Dacă într-adevăr și-ar fi dorit, Ion Ceban ar fi putut de mult să elibereze orașul de rablele care ocupă abuziv spațiul public. Faptul că problema persistă după atâta timp arată lipsă de acțiune și interes din partea lui.

O altă promisiune pe care o auzim în toată perioada acestei campanii sunt soluțiile legale pentru problema câinilor vagabonzi, pentru ca autoritățile locale să poată acționa eficient. Interesantă promisiune, fiindcă Ion Ceban vorbește despre soluții pentru problema câinilor fără stăpân, de parcă autoritățile locale n-ar fi putut de până acum să o rezolve sau acționa în acest sens.

Adevărul este că, anual, din bugetul municipiului Chișinău s-au alocat milioane de lei pentru capturarea și sterilizarea maidanezilor din Chișinău. Dar mii de câini încă umblă prin oraș. În 2022 au fost alocate 8,5 milioane de lei, iar în 2023 alte 7 milioane.

Cu toate acestea, o inspecție financiară a descoperit că aproape 4 milioane de lei au fost cheltuiți neîntemeiat și neregulamentar, iar banii publici au fost cheltuiți fără rezultat. Mai târziu, după acești ani, s-a înființat o ditamai întreprindere municipală pentru supravegherea și protecția animalelor, condusă de către un membru MAN. Însă situația maidanezilor a rămas la fel de gravă.

De ce Primăria Chișinău nu a rezolvat problema câinilor străzii timp de șase ani, deși a avut fonduri, un regulament și toate instrumentele legale la dispoziție? Rămâne a fi doar o întrebare retorică. Se vorbește mult, ca rezultat se cheltuie mult, dar în oraș nu se vede nicio schimbare pentru siguranța cetățenilor și bunăstarea animalelor din municipiul Chișinău.

O altă promisiune pe care am auzit-o în 2019, în calitate de candidat la funcția de primar, a fost următoarea: Program național de termoizolare a blocurilor, pentru ca cetățenii să poată beneficia de reducerea costurilor la facturi. În campania din 2019, Ion Ceban promitea un program ambițios de termoizolare.

Promitea că vor fi izolate câte 100 de blocuri anual. Timp de un mandat, ar fi trebuit să fie izolate, termoizolate, 400 de blocuri. Și că vor fi alocate 200 de milioane de lei din bugetul municipal și surse externe. Întrebarea: ce s-a realizat exact? Răspunsul este: nimic, zero. Zero blocuri termoizolate.

Ceban nu a izolat termic niciun bloc din Chișinău în toți acești ani, nici măcar unul singur. Unde este programul municipal de eficiență energetică promis? De ce Primăria Chișinău nu a inițiat niciun proiect major de termoizolare a clădirilor, lăsând locatarii să se descurce singuri?

În schimb, Guvernul PAS a reușit să obțină fonduri europene și sprijin de la BERD pentru renovarea energetică a 57 de blocuri de locuințe din Chișinău, adică exact genul de proiect pe care primarul trebuia să-l facă și el, dar nu l-a făcut.

Lista poate continua foarte mult, însă mesajul este clar: Ion Ceban a avut la dispoziție șase ani să demonstreze că își poate îndeplini promisiunile făcute către chișinăuieni. Rezultatul: o listă lungă de proiecte neîndeplinite, scuze și vina aruncată pe alții.

În timp ce el reia aceleași promisiuni după șase ani de zile, în speranța de a mai obține voturi. Acum, concluziile vi le trageți fiecare independent, fiindcă chiar credem în discernământul fiecărui cetățean și chișinăuian.

[Vladimir Bolea]
Bună ziua. Mult stimați cetățeni, astăzi eu voi vorbi despre Chișinău, despre orașul nostru, capitala țării noastre. Probabil, după satele noastre pe care noi le iubim pentru că sunt ale noastre de origine, noi, toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent din care localitate venim, unde ne-am născut, iubim acest oraș, pentru că este capitala noastră și marea majoritate, în viața noastră matură, ne-am stabilit aici.

Și evident că acest oraș necesită proiecte mari, de anvergură, pentru a-l ridica la nivelul așteptărilor noastre, necesităților noastre de viață. Eu vreau să vă spun că este prea puțin să vorbești, trebuie să vii cu planuri și cu idei concrete, ancorate în niște realități pe care le-ai făcut și care urmează a fi implementate în următorii ani, pentru a îmbunătăți viața oamenilor din aceste orașe.

De-a lungul acestor ultimi patru ani de zile, am comunicat foarte mult cu locuitorii și eu însuși sunt un locuitor al municipiului Chișinău și cunoscând problemele locuitorilor, evident că noi căutăm soluții. În centrul guvernării PAS, întotdeauna a fost omul și soluțiile pe care le-am identificat au venit să rezolve probleme concrete ale oamenilor concreți din sectoare și regiuni concrete.

Și da, Chișinăul este înăbușit, dar în totalitatea sa înăbușit de către aglomerațiile de mașini, ambuteiaje. Este în mare disperare pentru cei care ajung în Chișinău cu un loc de parcare, și transportul public în comun este o altă problemă care, de-a lungul anilor, din păcate, nu a fost rezolvată și nu auzim nicăieri să se existe măcar o strategie sau soluție de rezolvare la aceste probleme.

Și în acest considerent, din aceste considerente, axați pe interesul omului, pe lucrurile pe care noi le-am făcut întotdeauna cel mai bine, și am început să avem proiecte la nivel de municipiu Chișinău. Noi, cei de la guvernare, chiar dacă avem 20 de colegi care astăzi sunt în opoziție și luptă cu dârzenie pentru identificarea problemelor locuitorilor din municipiul Chișinău, ulterior pentru identificarea de soluții și au venit cu nenumărate propuneri la nivel de conducere a orașului, evident care n-au fost susținute, ei au găsit susținere în Guvernul PAS, cărora le pasă de oameni, cărora le pasă de viața noastră a tuturor în acest oraș.

Angajamentele noastre, evident că se țin de lucrurile care noi deja le-am făcut, care urmează să le continuăm în implementare pentru orașul Chișinău și au ca obiectiv să facă viața noastră în acest oraș mai sigură, confortabilă și, evident, că vrem ca Chișinăul să devină un oraș prietenos pentru toate categoriile de persoane. Vrem să reducem aglomerația și poluarea și, evident, că vrem în urma măsurilor de eficiență energetică pe care le facem noi, să avem blocuri mult mai sigure, curate și eficientizate energetic.

Deci, în primul rând, vreau să vă spun că ce s-a întâmplat pentru centura Chișinăului. Guvernul PAS a luat și a implicat în procesul de rezolvare structurile internaționale. Evident că noi suntem deja țară candidat, evident că noi avem deja elaborat un plan de creștere a Republicii Moldova și, evident, ca o importanță zero pentru Ministerul Infrastructurii pe care l-am avut onoarea să-l conduc și astăzi am statutul de ministru suspendat, noi nu am făcut nimic altceva decât am implicat aceste structuri internaționale în modul de finanțare.

Deci, am inclus în planul de creștere al Republicii Moldova șoseaua centurii. Cunoașteți cu toții că șoseaua centurii a municipiului Chișinău are șase tronsoane. Unul din el a fost dat în exploatare, tronsonul 2 și 3 este în fază de proiectare, 4, 5 și 6 sunt în studii de fezabilitate. Ca și obligațiuni împreună cu partenerii, ne asumăm în 2030-2032 maxim, aceste tronsoane toate să fie finalizate și aceste lucruri vor veni să îmbunătățească situația traficului tranzit al municipiului Chișinău.

Vorbim și despre alte resurse financiare care tot au fost incluse în planul de creștere al municipiului în planul de creștere al Republicii Moldova, pentru identificarea de la partenerii Republicii Moldova a resurselor financiare pentru achiziția a 100 de unități de transport pentru a lega suburbiile din orașul Chișinău, din municipiul Chișinău, cu Chișinăul. Cunoaștem cu toții situația suburbiilor noastre și în fiecare dimineață, locuitorii, locuitorii municipiului Chișinău care se deplasează spre centru, spre capitală, sunt într-un calvar, le iau ore în șir să se deplaseze cu mașinile lor personale spre grădiniță, școli, locuri de lucru și toate aceste ambuteiaje imense se întâmplă dintr-un simplu motiv: nu avem transport public în comun care să corespundă necesităților oamenilor și numărul de locuitori din municipiul Chișinău și în mod deosebit din suburbii.

La fel, vorbim despre proiecte care deja sunt în proces de implementare din partea Ministerului Energiei și vorbim despre faptul că au fost deja instalate 155 de puncte termice individuale și au fost modernizate distribuția orizontală a energiei termice. Următorul plan, care deja din acest an va fi pus în implementare, este de a eficientiza 2510 puncte termice în orașul Chișinău. Vorbim despre termoizolarea în următoarea perioadă a 57 de blocuri de locuit din municipiul Chișinău, evident, cu resurse financiare care le vom primi din Uniunea Europeană.

Cunoașteți cu toții despre programa Școala Model, care a fost promovată de către Ministerul Educației. În ultimii doi ani au fost identificate resurse financiare pentru a fi posibil ca în Republica Moldova, în faza inițială, să intre în proces de renovare capitală 90 de școli, care vor deveni școli model în Republica Moldova. Și atenție, mult stimați locuitori ai municipiului Chișinău, 25 din aceste școli sunt din orașul Chișinău.

La fel, sunt prevăzuți pentru următoarea perioadă programul cu finanțare de 100 de milioane de lei pentru infrastructura grădinițelor din municipiul Chișinău, extrem de important să accentuăm că în ultimii ani s-au investit foarte puțin din partea orașului în grădinițe și grădinițele sunt suprapopulate. Nemai vorbind de faptul că în toate cartierele noi care sunt construite cu nemiluita în toate sectoarele orașului Chișinău, practic grădinițe nu se construiesc. Avem o singură companie care a construit o grădiniță și a dat-o în exploatare privată cu peste 10.000 de lei bani lunar care trebuie să plătească părinții, și a doua urmează să fie dată în exploatare într-un alt sector al capitalei. Grădinițele de stat sunt o prioritate pentru noi și, evident, că marea majoritate a cetățenilor din Republica Moldova își duc copiii în aceste grădinițe. Noi avem obligația sfântă să facem ca toate grădinițele din Republica Moldova să fie sigure, să fie extrem de bune pentru a garanta o educație preșcolară de nivel pentru copiii din Republica Moldova.

Un alt proiect care este în implementare în Republica Moldova și vine să soluționeze o problemă vitală a locuitorilor, și colegii mei din municipiul de la Consiliul Municipal au identificat această problemă și probabil din '23 bat alarma permanent la nivel de municipiu Chișinău: situația cu curțile interne. Vreau să vă spun că nivelul de degradare a curților blocurilor locative, casa scărilor, infrastructurii de aprovizionare cu apă potabilă, energiei termice, ascensoarelor, este una țipătoare la cer.

Au fost depuse peste 502 proiecte din data de 8 aprilie până în data de 9 mai la Ministerul Infrastructurii pentru a fi soluționată, soluționate unele din problemele curților din orașul Chișinău. Numărul acesta imens de depuse de proiecte într-o singură lună vorbește despre starea extrem de alarmantă și situația extrem de complicată în care se află oamenii care locuiesc în municipiul Chișinău. În prima fază, au fost oferiți din partea Guvernului peste 250 de milioane de lei care urmează a fi implementați în următoarele luni la nivel de 50 de curți în orașul Chișinău, câte 10 curți în fiecare sector, și, evident, câte șapte curți în total în orașele din suburbiile Chișinăului.

Cunoașteți cu toții că una dintre primele curți care deja este în proces de implementare este în localitatea Cricova, se construiește grădiniță, 10 blocuri vor beneficia de curte de cel mai bun nivel, așa cum merită locuitorii din orașul Cricova. Vreau să vă spun că în următorii ani, Curtea Europeană la ADR Chișinău va fi un program permanent și Guvernul Republicii Moldova plănuiește în următorii ani să livreze peste 1 miliard de lei în patru ani de zile, ca cât mai multe curți din municipiul Chișinău să beneficieze de condiții bune de viață. Avem în sectorul Ciocana curți în care nu mai există asfalt, există numai pământ, și vorbim totuși de capitala Republicii Moldova, vorbim de un oraș în care locuiesc aproximativ 700.000 de oameni și condițiile de trai sunt extrem și extrem de complicate pentru acești oameni.

Vorbim despre crearea așa-numitului High-Tech Park în Stăuceni. Este un program care a demarat, va fi o zonă industrială pentru industria alimentară, pentru biomedicină, pentru electronică. Toate aceste lucruri vin să soluționeze problema tinerilor ingineri, oamenilor cu capacități, pentru a avea condiții să descopere, să lucreze, să elaboreze noi programe și toate, evident, sunt făcute pentru a reține tinerii acasă capabili și a le crea condiții adecvate și decente pentru ca acești oameni să-și poată pune talentul său și cunoștințele în valoare la noi acasă.

Vreau să vă spun că în acești patru ani de guvernare, la nivel de suburbii, guvernarea PAS a investit prin programul Satul European la nivel de suburbiile din municipiul Chișinău 250 de milioane de lei. Alți 45 de milioane de lei au fost investiți și urmează să fie finalizați anul curent prin programul Europa Este Aproape și vorbim de drumuri. Și prin intermediul programului ADR Chișinău au fost investiți alți 230 de milioane de lei. Deci, în total, în guvernarea PAS, în ultimii ani, a investit în suburbiile din municipiul Chișinău 520 de milioane de lei. Din punctul meu de vedere, asta înseamnă atitudine, asta înseamnă abordarea corectă.

Și știți că marea majoritate a proiectelor care au fost implementate de guvernarea PAS este într-o premieră absolută în Republica Moldova. Ele toate au fost elaborate drept răspuns la niște necesități stringente, vitale ale oamenilor. Și noi suntem cei care promovăm procesul de luare a deciziilor de jos în sus. Noi mergem în curțile din Chișinău și vorbim cu oamenii. Oamenii se adună pentru a identifica care sunt problemele lor numărul 1, 2, 3, 4, după care noi venim cu o sumă de 5 milioane de lei pentru a le soluționa problemele lor.

Și eu cred că această modalitate prin care noi implicăm oamenii, locuitorii în proiectele noastre de a soluționa problema lor este cel mai corect mod și este un mod democratic, este un mod prin care se demonstrează respectul pentru oameni. Și eu am ferma convingere că noi în următorii ani vom continua exact în același mod de a soluționa problemele oamenilor. Vreau să vă spun că modul de guvernare pe care l-a avut PAS și îl va avea în continuare este și se bazează pe încrederea și dialogul cu oamenii. Evident că este cel mai complicat mod, pentru că necesită un dialog permanent, necesită discuții permanente cu oamenii și nu toată lumea își face timp pentru acest lucru.

Consider una din obligațiunile politicienilor să discute permanent cu oamenii pentru a identifica problema, după care vii cu soluția. Pentru că altfel nu are randament, altfel nu este niciun efect. Și mulți stimați cetățeni și locuitori ai municipiului Chișinău, în următorii ani Chișinăul trebuie să devină un oraș capitală, o capitală europeană. Trebuie să devină un oraș foarte confortabil și prietenos cu toate categoriile de oameni: nevoi speciale, copiii care merg la școală.

Părinții trebuie să știe că dacă copilul a ieșit și există transport public în comun, în siguranță va ajunge la școală. Asta înseamnă că trebuie să avem transport public în comun în număr necesar, trebuie făcut totul ca oamenii să trăiască într-un oraș confortabil. Asta va fi preocuparea noastră și astea sunt punctele la care noi am lucrat până acum și le-am implementat și o să urmăm să le implementăm în beneficiul locuitorilor orașului Chișinău. Vă mulțumesc.

Mulțumim