--- title: "Ședința Curții Constituționale de examinare a sesizărilor nr. 163g/2024, nr. 187g/2024 și nr. 110g/2025 privind excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor articolului 90 alin. (3) pct. 8) din Codul de procedură penală" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109755/Sedinta-Curtii-Constitutionale-de-examinare-a-sesizarilor-nr--163g-2024--nr--187g-2024-si-nr--110g-2025-privind-exceptiile-de-neconstitutionalitate-a- event_date: 2025-09-23T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Alexandru Lăpușneanu 28, Curtea Constituțională a Republicii Moldova" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 8122 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/109755 publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Curții Constituționale de examinare a sesizărilor nr. 163g/2024, nr. 187g/2024 și nr. 110g/2025 privind excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor articolului 90 alin. (3) pct. 8) din Codul de procedură penală ## Comunicat de presă ## Curtea Constituțională a examinat interdicția audierii co-acuzaților ca martori în procesul penal **Chișinău, 23 septembrie 2025** – Curtea Constituțională a Republicii Moldova a desfășurat astăzi o ședință publică pentru a examina constituționalitatea prevederilor articolului 90, alineatul (3), punctul 8) din Codul de procedură penală. Sesizările, depuse de avocatul Ion Ungureanu, contestă norma care interzice audierea în calitate de martori a persoanelor față de care există probe că ar fi comis infracțiunea investigată, ridicând întrebări fundamentale despre dreptul la apărare și echitatea procesului penal. În centrul dezbaterilor s-a aflat argumentul autorului sesizărilor, care a susținut că această interdicție legislativă încalcă dreptul la un proces echitabil și principiul egalității armelor între acuzare și apărare. Avocatul Ion Ungureanu a subliniat că, în practică, această normă împiedică apărarea să aducă probe testimoniale esențiale, chiar și în situațiile în care co-acuzații, vizați în dosare penale separate, își exprimă acordul de a depune mărturii. „Norma actuală creează o situație paradoxală în care apărarea este privată de un instrument esențial, chiar și atunci când persoanele vizate doresc să depună mărturii și renunță benevol la garanțiile împotriva autoincriminării. Acest formalism rigid subminează principiul egalității armelor și dreptul fundamental la un proces echitabil”, a declarat avocatul Ion Ungureanu în fața Înaltei Curți. În cadrul ședinței, și-au prezentat argumentele și reprezentanții Parlamentului, domnul Serghei Pleșca, și ai Guvernului, domnul Eduard Serbenco, care au apărat poziția autorităților cu privire la norma contestată. După audierea argumentelor părților, completul de judecată, prezidat de doamna Domnica Manole, s-a retras în deliberare pentru a adopta o hotărâre. Pronunțarea deciziei este programată pentru astăzi, la ora 13:30. *** **Despre Curtea Constituțională** Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în Republica Moldova. Aceasta asigură supremația Constituției, realizează controlul constituționalității legilor și a altor acte normative și garantează respectarea principiului separației puterilor în stat. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al înregistrării este formal, legal și argumentativ. Nu există manifestări de emoții pozitive. Singura excepție este o expresie formală de recunoștință la început.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Contextul este o ședință a Curții Constituționale, un cadru formal și serios. Nu există nicio expresie de fericire." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Avocatul exprimă critici față de legislația actuală și aplicarea acesteia, nu optimism. Tonul este unul de contestare a unei stări de fapt, nu de speranță." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 1, "reason": "Avocatul își începe discursul cu formula de politețe „Mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o...”. Este o expresie de recunoștință formală, cu o intensitate foarte scăzută." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Discursul este măsurat, tehnic și argumentativ. Nu există semne de entuziasm din partea niciunui vorbitor." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet irelevantă pentru contextul discuției, care este o dezbatere juridică." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element în discurs care să indice bucurie. Tonul este serios și concentrat pe probleme juridice." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Dimpotrivă, avocatul își exprimă nemulțumirea față de o normă legală pe care o consideră neconstituțională și injustă." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și serios al unei ședințe de judecată exclude orice formă de amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 2, "reason": "Avocatul exprimă o frustrare clară legată de ceea ce el percepe ca fiind o nedreptate sistemică în aplicarea legii, dar o face într-un mod profesional, fără izbucniri emoționale puternice.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu se identifică tristețe în discursul vorbitorilor. Tonul este argumentativ, nu melancolic." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Deși avocatul este ferm în argumentația sa și critică starea de fapt, tonul său nu este furios, ci controlat și profesional." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de frică. Discursul este asumat și curajos în fața instanței." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu sunt folosite expresii sau intonații care să sugereze dezgust. Critica este de natură juridică, nu emoțională." }, { "name": "Frustrare", "grade": 3, "reason": "Avocatul descrie situația ca un „impediment major” și un „șiretlic juridic”, subliniind respingerea sistematică a cererilor de către instanțe. Aceasta denotă o frustrare puternică față de blocajele din sistemul judiciar." }, { "name": "Anxietate", "grade": 1, "reason": "O ușoară anxietate poate fi dedusă din îngrijorarea avocatului cu privire la „consecințele destul de mari” ale acestei probleme sistemice, dar nu este o emoție dominantă." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 1, "reason": "Există o dezamăgire subtilă în tonul avocatului față de modul în care legea este aplicată și față de eșecul instanțelor inferioare de a asigura un proces echitabil." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet irelevantă pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare este dominată de un caracter formal, informativ și argumentativ, specific unei proceduri judiciare. Acesta este cel mai pregnant aspect al comunicării.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "O mare parte din înregistrare, în special deschiderea ședinței de către președintă și prezentarea raportului de către judecător, are un ton obiectiv și neutru, concentrat pe aspecte procedurale." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este schimbul de informații juridice. Avocatul informează curtea despre faptele cauzelor și argumentele de neconstituționalitate, iar judecătorii prezintă rapoarte și solicită lămuriri." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "O secțiune importantă a ședinței este dedicată întrebărilor adresate de judecători avocatului, cu scopul de a clarifica aspecte de fapt și de drept ale sesizărilor." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "La începutul ședinței, președinta Curții explică drepturile și obligațiile părților și regulile de conduită, având un rol clar instructiv." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Avocatul folosește o structură narativă pentru a prezenta circumstanțele cauzelor, descriind succesiunea evenimentelor care au condus la ridicarea excepției de neconstituționalitate." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 5, "reason": "Discursul avocatului este un exercițiu de persuasiune juridică. El încearcă să convingă Curtea să declare norma neconstituțională, folosind argumente logice, precedente și principii de drept." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea dintre participanți este extrem de formală și respectuoasă, conform protocolului unei instanțe de judecată de acest nivel.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Toți participanții folosesc formule de adresare politicoase și formale, precum „Onorată Curte”, „stimați judecători”, „stimate domnule avocat”, menținând un nivel ridicat de politețe pe parcursul întregii ședințe." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun fel de limbaj sau atitudine grosolană. Discursul este complet profesional." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Dialogul este caracterizat de un respect reciproc profund între judecători și reprezentanții părților, chiar și în momentele de dezacord argumentativ." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu se înregistrează nicio formă de agresivitate verbală. Toate argumentele și contraargumentele sunt prezentate într-un mod calm și profesionist." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și serios al ședinței exclude utilizarea sarcasmului." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Subiectul dezbătut și cadrul instituțional sunt serioase, nefiind loc pentru umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu se detectează nicio formă de ironie în discursurile participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Avocatul își formulează criticile la adresa sistemului într-un mod diplomatic, ca probleme juridice sistemice. Judecătorii, la rândul lor, adresează întrebări într-o manieră diplomatică pentru a obține clarificări." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discuția se concentrează pe aspecte fundamentale ale justiției și drepturilor omului în cadrul procesului penal, reflectând o preocupare pentru corectitudinea sistemului judiciar.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Tema nu este relevantă pentru dezbaterea juridică în cauză." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu abordează teme legate de inclusivitate socială." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu abordează teme legate de diversitate." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Deși se discută despre egalitatea de arme, nu se face referire la discriminare pe criterii sociale, etnice sau de altă natură." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Avocatul pledează cu tărie pentru drepturile clienților săi și pentru modificarea unei legi pe care o consideră injustă. Întregul său discurs este un act de advocacy pentru garantarea unui proces echitabil." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Dezbaterea vizează un pilon al justiției sociale: dreptul la un proces echitabil și la apărare. Avocatul argumentează că norma contestată creează o inechitate sistemică, afectând fundamental corectitudinea actului de justiție." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Tema nu este relevantă pentru discuția pur juridică." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio este o ședință formală a Curții Constituționale, un mediu eminamente profesional și orientat pe sarcini. Toate interacțiunile, de la deschiderea ședinței și enunțarea regulilor, la prezentarea argumentelor juridice și deliberare, sunt structurate, formale și au ca scop final rezolvarea unei probleme juridice specifice. Limbajul folosit este tehnic și respectă protocolul instituțional.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Interacțiunea este extrem de formală și respectă cu strictețe protocolul unei instanțe judecătorești. Se folosesc formule de adresare specifice ('Onorată curte', 'Stimați judecători'), iar argumentele sunt prezentate într-un limbaj juridic specializat, demonstrând un nivel înalt de profesionalism din partea tuturor participanților." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Avocatul demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației naționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, citând articole și cauze relevante (ex: Navalnîi și Ofițerov). Judecătorii adresează întrebări pertinente care denotă o înțelegere complexă a speței, confirmând competența juridică a tuturor părților implicate." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președinta Curții, doamna Domnica Manole, conduce ședința într-un mod procedural și autoritar. Ea deschide lucrările, stabilește regulile de conduită ('telefoanele mobile să fie în regim silențios'), gestionează luările de cuvânt și menține ordinea, exercitând un rol clar de lider al procesului judiciar." }, { "name": "Colaborare", "grade": 1, "reason": "Contextul este unul adversarial, specific unui proces judiciar, nu unul colaborativ. Avocatul prezintă argumente pentru a convinge Curtea, iar Curtea are rolul de a judeca. Deși există un dialog structurat, acesta reprezintă o confruntare de argumente, nu o colaborare în sensul clasic al termenului." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întregul demers este centrat pe rezolvarea unei probleme juridice: neconstituționalitatea unui articol din Codul de procedură penală. Avocatul identifică problema, analizează implicațiile acesteia ('este pus în pericol asigurarea garanțiilor procedurale') și propune o soluție (declararea neconstituționalității), iar Curtea este sesizată tocmai pentru a oferi o rezolvare." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Scopul final al ședinței este luarea unei decizii de către Curte. Toate etapele, de la prezentarea raportului și a argumentelor până la deliberare, sunt orientate către acest obiectiv. Ședința se încheie cu anunțul că hotărârea va fi pronunțată, subliniind natura decizională a procesului." }, { "name": "Inovație", "grade": 2, "reason": "Deși procesul este tradițional, avocatul propune o abordare inovatoare prin prisma dreptului comparat și a jurisprudenței CEDO, sugerând Curții să intervină 'cu un mecanism temporar' pentru a umple un vid legislativ. Aceasta indică o gândire creativă în cadrul limitelor juridice stricte." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict de natură juridică și procedurală, concentrată pe interpretarea legii. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea personală, motivația sau inspirația participanților.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre îmbunătățirea personală a participanților, ci despre perfecționarea cadrului legislativ." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există discursuri motivaționale; comunicarea este factuală și argumentativă." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Contextul este unul tehnic-juridic, lipsit de elemente cu caracter inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Nu sunt abordate teme legate de reziliența personală sau depășirea dificultăților la nivel individual." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Ședința este orientată spre exterior, pe analiza legii, fără introspecție sau practici de mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția este de natură pur juridică, analizând consecințele unei norme, nu una personală sau introspectivă." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul dezbaterii este constituționalitatea unei legi, nu dezvoltarea personală a indivizilor." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Dezbaterea este profund ancorată în principii etice și morale fundamentale, transpuse în norme juridice. Se discută despre corectitudine, dreptate, responsabilitatea legiuitorului și integritatea procesului judiciar, formând nucleul argumentației.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 0, "reason": "Onestitatea este o premisă a actului de justiție, dar nu este discutată explicit ca temă în sine." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Avocatul pune sub semnul întrebării integritatea procesului penal, acuzând un 'tertip juridic' prin care organul de urmărire penală folosește legislația pentru a obține condamnări, ceea ce afectează încrederea în sistem." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 3, "reason": "Se discută despre responsabilitatea legiuitorului de a crea norme clare și echitabile, precum și despre responsabilitatea Curții de a asigura respectarea Constituției și a drepturilor fundamentale." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 4, "reason": "Problema centrală este o dilemă etică: conflictul dintre dreptul inculpatului la o apărare completă (prin audierea martorilor relevanți) și dreptul co-acuzaților de a nu se autoincrimina. Avocatul subliniază acest conflict de drepturi." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Argumentația avocatului se bazează pe judecăți morale despre justiție și echitate, susținând că norma actuală este injustă și creează un dezechilibru inacceptabil între acuzare și apărare." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Corectitudinea ('echitatea') este tema centrală. Avocatul invocă în mod repetat 'dreptul la un proces echitabil', 'egalitatea armelor' și 'principiul contradictorialității', argumentând că norma contestată încalcă fundamental aceste principii de corectitudine procedurală." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 0, "reason": "Tema încrederii nu este abordată direct, deși argumentele privind integritatea procesului au legătură indirectă cu încrederea în justiție." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, structurat și direct, corespunzător unei ședințe a Curții Constituționale. Argumentele sunt elaborate și bazate pe un limbaj juridic specializat, menținând un grad înalt de claritate, în ciuda complexității subiectului.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Toți vorbitorii, în special avocatul, sunt direcți în exprimare. Argumentele sunt formulate clar și la obiect, fără ocolișuri. De exemplu, avocatul afirmă direct: 'norma... nu face nicio excepție. Este o regulă rigidă'." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Comunicarea este explicită și lipsită de subtext. Singurele elemente indirecte sunt întrebările retorice folosite de avocat pentru a-și întări argumentația, dar scopul lor este transparent." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "În ciuda terminologiei juridice complexe, vorbitorii, în special avocatul, depun eforturi pentru a fi clari, structurându-și discursul logic și oferind exemple concrete din spețele pe care le reprezintă pentru a ilustra problema." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Limbajul utilizat este precis și tehnic, menit să elimine orice ambiguitate. Avocatul critică norma legală tocmai pentru rigiditatea ei, nu pentru ambiguitate, iar discursul său urmărește să fie cât mai lipsit de echivoc." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Președinta Curții și judecătorul raportor sunt conciși. Avocatul este mai puțin concis, deoarece trebuie să-și construiască un argument detaliat, dar discursul său este bine structurat și evită divagațiile inutile." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Discursul avocatului este extrem de elaborat. El construiește o argumentație complexă, face referire la multiple articole de lege, principii constituționale și jurisprudență națională și europeană, demonstrând o pregătire temeinică." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se utilizează formule de adresare protocolare ('Onorată curte'), se respectă ordinea luărilor de cuvânt și se folosește exclusiv un limbaj juridic formal, adecvat solemnității ședinței." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există absolut niciun element de informalitate în comunicare. Tonul, limbajul și conduita sunt strict formale." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Evenimentul reflectă normele specifice culturii juridice și instituționale din Republica Moldova. Referințele la legislația europeană indică o aliniere la un spațiu cultural juridic mai larg, dar contextul principal rămâne cel național.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Ședința respectă normele culturii juridice din Republica Moldova, caracterizată prin formalism, o structură ierarhică clară și un protocol strict în interacțiunile dintre judecători și părți." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează exclusiv pe legislația națională și europeană, fără a face referire la diferențe sau specificități regionale din interiorul țării." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Procesul se bazează pe tradiția juridică modernă, continentală, nu pe tradiții culturale sau folclorice. Orice 'tradiție' menționată este de natură procedural-legală." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate sau reflectate obiceiuri locale; contextul este unul instituțional, standardizat." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 2, "reason": "Prin invocarea extensivă a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței CEDO, se manifestă o deschidere către un spațiu juridic multicultural european, integrând standarde internaționale în argumentația națională." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 1, "reason": "Se menționează evoluția cadrului legal național, cum ar fi adoptarea unei noi legi a Curții Constituționale, ceea ce poate fi considerat parte a patrimoniului juridic în evoluție al țării, dar este un aspect minor." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Discursul este lipsit de orice manifestare de mândrie națională; focusul este tehnic și juridic." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală, manifestată de avocat, este una persuasivă. El își construiește discursul pentru a demonstra o inechitate procedurală și a convinge Curtea să declare o normă legală neconstituțională, acționând în mod partizan, conform rolului său profesional.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 1, "reason": "Avocatul folosește tehnici retorice puternice, precum etichetarea acțiunilor procuraturii drept 'tertip juridic', dar acestea se încadrează în limitele argumentației legale și nu constituie manipulare în sensul de înșelăciune." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 5, "reason": "Prin natura rolului său, avocatul este partizan, reprezentând interesele clienților săi. Întregul său discurs este părtinitor, construit pentru a susține o singură perspectivă – cea a apărării – și a critica acțiunile părții adverse (acuzarea)." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Credibilitatea vorbitorilor este ridicată, fiind vorba de judecători ai Curții Constituționale și un avocat care își susține cauza. Avocatul își consolidează credibilitatea prin citarea extensivă a legislației și a jurisprudenței relevante, demonstrând expertiză." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția avocatului este transparentă și explicită: să convingă Curtea de neconstituționalitatea normei contestate. Motivul său este de a obține un avantaj procedural pentru clienții săi, asigurându-le dreptul la o apărare pe care o consideră completă și echitabilă." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 2, "reason": "Avocatul acuză instanțele inferioare și procuratura de o aplicare greșită a legii, dar din perspectiva sa, el oferă interpretarea corectă. Problema interpretării exacte este chiar subiectul litigiului, deci este un punct de dezbatere, nu o tactică de dezinformare." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de propagandă. Referirea la cauza 'Navalnîi și Ofițerov contra Federației Ruse' este făcută strict ca precedent juridic relevant pentru speță, fără conotații politice sau geopolitice." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Curtea Constituțională examinează sesizări privind excepții de neconstituționalitate Curtea Constituțională a Republicii Moldova a deschis astăzi ședința de examinare a sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor articolului 90, alineatul 3, punctul 8 din Codul de Procedură Penală. Sesizările contestă constituționalitatea articolului menționat, care se referă la excluderea unor persoane de la audiere în calitate de martori în procesele penale. Mai exact, articolul prevede că persoanele față de care există probe că au săvârșit infracțiunea cercetată nu pot fi audiate ca martori. Ședința este prezidată de Domnica Manole, președinta Curții Constituționale, și include judecătorii Sergiu Litvinenco, Ion Malanciuc, Viorica Puică, Nicolae Roșca și Liuba Șova. Autorul sesizărilor este avocatul Ion Ungureanu, care reprezintă interesele mai multor persoane inculpate în cauze penale. Printre acestea se numără Dumitru Dornea, Gicu Cazacu și Ludmila Jariuc, toți inculpați în dosare aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. În cadrul ședinței, au fost verificate mandatele participanților și s-au explicat drepturile și obligațiile acestora. Reprezentanții Parlamentului și Guvernului sunt, de asemenea, prezenți la ședință. ### Avocatul Ungureanu argumentează neconstituționalitatea articolului 90 din CPP Avocatul Ion Ungureanu a prezentat astăzi în fața Curții Constituționale argumentele sale privind neconstituționalitatea articolului 90, alineatul 3, punctul 8 din Codul de Procedură Penală. Acesta susține că articolul, care interzice audierea ca martori a persoanelor suspectate de comiterea infracțiunii cercetate, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Ungureanu a prezentat trei spețe concrete în care instanțele de judecată au respins cererile de audiere a unor martori pe baza articolului contestat, chiar dacă persoanele respective și-au exprimat acordul de a depune mărturie și au renunțat la garanțiile prevăzute de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Avocatul a subliniat că, în aceste cazuri, organul de urmărire penală a disjuns dosarele, separând persoanele co-inculpate. Această practică, în opinia sa, împiedică inculpații să beneficieze de mărturii relevante pentru apărarea lor. Ungureanu a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care prevede că instanța de judecată trebuie să aibă posibilitatea de a aprecia oportunitatea audierii martorilor, chiar și în cazul în care aceștia au calitatea de co-inculpați. El a solicitat Curții Constituționale să declare neconstituțională norma respectivă și să prevadă un mecanism temporar care să asigure anumite drepturi elementare pentru persoanele audiate în calitate de martori, în special dreptul la asistență juridică. ### Guvernul solicită respingerea sesizărilor privind articolul 90 din CPP Guvernul Republicii Moldova a solicitat astăzi Curții Constituționale să respingă sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor articolului 90, alineatul 3, punctul 8 din Codul de Procedură Penală. Reprezentantul Guvernului a argumentat că norma respectivă este constituțională și că problema semnalată de avocatul Ion Ungureanu ține de aplicarea și interpretarea acesteia de către instanțele de judecată. Guvernul consideră că articolul 90, care interzice audierea ca martori a persoanelor suspectate în aceeași cauză, nu încalcă drepturile fundamentale ale inculpaților, ci reprezintă o garanție a unui proces echitabil. Mai mult, reprezentantul Guvernului a subliniat că instanța de judecată are dreptul discreționar de a aprecia oportunitatea și necesitatea audierii martorilor, chiar și în cazul în care aceștia au calitatea de co-inculpați. În opinia Guvernului, nu este necesară o modificare legislativă pentru a reglementa o procedură distinctă de audiere a co-acuzaților în calitate de martori. Acesta a menționat că textul de lege nu este perfect și nu poate reglementa toate situațiile posibile, iar norma respectivă este suficient de clară pentru a fi aplicată corect de către instanțe. Guvernul a recunoscut, însă, că este posibil ca instanțele să fi aplicat greșit legea în spețele prezentate de avocatul Ungureanu și a sugerat că acesta ar putea contribui la îmbunătățirea calității normei prin formularea unei propuneri legislative.