--- title: "Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului performanței „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109907/Sedinta-Curtii-de-Conturi-de-examinare-a-auditului-performantei--Asigura-statul--prin-intermediul-persoanelor-desemnate--o-administrare-performanta-a- event_date: 2025-10-23T09:00:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 4921 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/109907 publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului performanței „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?” ## Comunicat de presă ## Guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, sub lupa Curții de Conturi: se impun reforme urgente **Chișinău, 23 octombrie 2025** – Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat astăzi, în cadrul unei ședințe publice, rezultatele unui audit al performanței care a scos la iveală deficiențe sistemice majore în modul în care statul administrează întreprinderile cu capital majoritar de stat. Raportul, intitulat „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”, concluzionează că modelul actual este ineficient, birocratic și nu corespunde bunelor practici internaționale, necesitând o reformă coerentă și imediată. Auditul a relevat că, deși cadrul normativ a fost modificat pentru a se alinia la principiile moderne de guvernanță corporativă, în practică, rolul Consiliilor de Administrație este diminuat semnificativ. Majoritatea deciziilor strategice și economice sunt concentrate la nivelul fondatorului (autoritățile publice centrale), transformând consiliile în simple verigi intermediare și generând suprapuneri de competențe care încetinesc procesul decizional. „Modelul actual reduce Consiliul la un rol de intermediar, în loc să fie un motor strategic. Suprapunerea competențelor cu cele ale fondatorului în domenii precum gestionarea activelor, achizițiile de mare valoare sau selectarea administratorului generează un consum semnificativ de timp și resurse umane”, a declarat în cadrul ședinței Valentin Budici, auditor public principal. Printre principalele constatări ale raportului se numără: * **Ineficiență structurală și costuri suplimentare:** S-a constatat că la 35 de entități, numărul membrilor din consilii a fost majorat fără o justificare clară, generând cheltuieli suplimentare pentru indemnizații de circa 5,5 milioane de lei anual. Totodată, la 24 de societăți pe acțiuni unde statul este unicul acționar, au fost instituite consilii, deși legea permitea exercitarea atribuțiilor direct de către fondator, ceea ce a implicat costuri de 14 milioane de lei în perioada auditată. * **Lipsa controlului și a transparenței:** Auditul a scos în evidență faptul că 15 întreprinderi de stat active economic nu au contractat servicii de audit extern, deși acest lucru este obligatoriu. Mai mult, 82 de entități (35% din total) nu au prezentat situațiile financiare pentru anul 2024, gestionând active în valoare de 275 de milioane de lei. * **Evaluare și remunerare necorelate cu performanța:** Procedurile de evaluare a membrilor consiliilor sunt formale și nu se bazează pe indicatori de rezultat obiectivi. Remunerația, formată dintr-o indemnizație fixă și una variabilă, nu este direct legată de performanța entității, ceea ce nu stimulează implicarea activă în creșterea eficienței întreprinderilor. * **Proces de reorganizare întârziat:** Deși legea prevede reorganizarea întreprinderilor de stat în alte forme juridice, procesul se desfășoară cu întârzieri majore. La 1 ianuarie 2024, 167 din cele 233 de entități existente erau încă nereorganizate. Reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Agenției Proprietății Publice (APP), prezenți la ședință, au recunoscut existența unor provocări și au menționat că se lucrează la modificarea cadrului normativ pentru a elimina suprapunerile de competențe și a eficientiza procesele. „Suntem de acord că unele procese sunt birocratice, iar fondatorului îi sunt atribuite responsabilități prea tehnice. Lucrăm la ajustarea cadrului legal pentru a optimiza aceste aspecte și a consolida rolul consiliilor”, a precizat un reprezentant al autorităților vizate. În concluzie, Curtea de Conturi a subliniat necesitatea unei reforme sistemice, bazate pe responsabilitate, performanță și independență decizională, pentru a asigura o administrare eficientă a patrimoniului public și pentru a transforma consiliile de administrație în organe funcționale, capabile să ghideze strategic dezvoltarea economică a întreprinderilor de stat. ### Despre Curtea de Conturi a Republicii Moldova Curtea de Conturi este autoritatea publică autonomă care exercită controlul asupra formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public, prin realizarea auditului extern în sectorul public, în conformitate cu standardele internaționale. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 2, "reason": "Discuția are un caracter predominant formal și tehnic, axat pe prezentarea și analiza unui raport de audit. Emoțiile pozitive sunt exprimate rar și sunt limitate la politețea contextuală și un optimism moderat privind rezolvarea problemelor identificate.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Contextul este o ședință formală de audit, axată pe probleme și deficiențe. Nu există nicio manifestare de fericire." }, { "name": "Optimism", "grade": 2, "reason": "Un optimism moderat este exprimat spre final, legat de implementarea viitoare a recomandărilor și îmbunătățirea cadrului legal. De exemplu, președinta ședinței menționează: „Vă dorim succes în acest demers al dumneavoastră” și „sperăm cât mai curând posibil să fie aprobată această hotărâre de guvern”." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 4, "reason": "Recunoștința este exprimată frecvent ca parte a etichetei profesionale. Vorbitorii își mulțumesc reciproc în mod repetat pe parcursul ședinței, folosind fraze precum „Vă mulțumesc” și „Și noi vă mulțumim”." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul general este măsurat și serios. Nu există manifestări de entuziasm din partea niciunui participant." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Sentimentul de dragoste este complet absent, fiind nepotrivit pentru contextul profesional și formal al ședinței." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Similar cu fericirea, bucuria nu este exprimată. Discuția se concentrează pe aspecte critice și soluții, nu pe motive de celebrare." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "O ușoară satisfacție este sugerată de reprezentantul APP când menționează îmbunătățirea rezultatelor financiare recente („în ultimii trei ani, practic de la an la an, dublând dividendele”), deși contextul general rămâne critic." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Subiectul este tratat cu maximă seriozitate. Nu există glume, ironii sau momente de amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Deși raportul de audit evidențiază numeroase probleme sistemice, tonul rămâne controlat și profesional. Emoțiile negative nu sunt exprimate direct, ci pot fi deduse din natura critică a discuției, reflectând o dezamăgire profesională față de neajunsurile constatate.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de tristețe. Discuția este analitică și orientată spre soluții, nu spre lamentare." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și respectuos. Nu există semne de furie sau iritare, chiar și atunci când se discută despre deficiențe grave." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Riscurile sunt analizate într-un mod obiectiv și tehnic, fără a se exprima teamă sau îngrijorare la nivel personal." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust. Criticile sunt formulate într-un limbaj profesional și neutru." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "O frustrare profesională subtilă poate fi dedusă din menționarea repetată a întârzierilor („procesul se desfășoară cu întârziere”) și a lipsei de progres în anumite domenii, cum ar fi un proiect de lege elaborat „de mult, dar încă nu a ajuns la etapa de aprobare”." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Discuția despre riscurile la adresa patrimoniului public este pur tehnică, fără a induce o stare de anxietate în discursul vorbitorilor." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 2, "reason": "Dezamăgirea este evidentă în constatarea decalajului dintre principiile de bună guvernanță și realitate. Fraze precum „în realitate, multe din principiile fundamentale nu sunt respectate” sau „mecanismul de triere... nu a produs efectele scontate” indică un eșec în atingerea obiectivelor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet irelevant pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință are un caracter formal, informativ și procedural. Tonul este predominant neutru, obiectiv și axat pe transmiterea de informații, adresarea de întrebări și formularea de recomandări, conform rolului instituțional al Curții de Conturi.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general este obiectiv și factual, în special în timpul prezentării raportului de audit. Limbajul este tehnic și evită orice conotație emoțională, fiind specific unui cadru instituțional formal." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este prezentarea și discutarea constatărilor unui raport de audit. Întregul discurs este încărcat de date, statistici, referințe legislative și analize detaliate, având un caracter profund informativ." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "O parte semnificativă a ședinței constă într-o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care membrii Curții de Conturi adresează întrebări specifice și la obiect pentru a clarifica aspectele problematice identificate în audit." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Recomandările formulate de Curtea de Conturi și concluziile președintei de ședință au un rol instructiv, oferind indicații clare entităților auditate cu privire la măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Prezentarea raportului de audit urmează o structură narativă, expunând contextul, obiectivele, metodologia, constatările și concluziile auditului, relatând astfel „povestea” investigației." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Auditorii și membrii Curții încearcă să convingă reprezentanții instituțiilor auditate de validitatea constatărilor și de necesitatea implementării recomandărilor, folosind argumente bazate pe date și fapte." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Interacțiunea dintre participanți este guvernată de un cod de conduită strict profesional, caracterizat prin politețe, respect reciproc și diplomație. Chiar și în momentele critice, tonul rămâne constructiv și non-conflictual.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este constant formală și politicoasă. Participanții folosesc formule de adresare respectuoase („Stimate doamnă președinte”, „Stimați colegi”) și își mulțumesc frecvent, menținând un climat profesional." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de grosolănie sau limbaj neadecvat. Discursul este civilizat și respectuos." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Participanții manifestă un respect reciproc evident prin tonul calm, ascultarea atentă a interlocutorilor și adresarea formală, chiar și atunci când exprimă dezacorduri sau critici." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate verbală. Dialogul este constructiv și axat pe identificarea problemelor și soluțiilor, nu pe confruntare." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este serios și direct. Sarcasmul este complet absent din discurs." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și subiectul serios al discuției exclud prezența umorului." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Similar sarcasmului și umorului, ironia nu este prezentă în comunicarea dintre participanți." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Întrebările critice și observațiile sunt formulate într-un mod diplomatic pentru a facilita un dialog constructiv. Președinta ședinței, în special, reformulează concluziile într-o manieră care subliniază necesitatea colaborării pentru a găsi soluții." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 3, "reason": "Discuția se axează pe probleme de guvernanță corporativă și administrare a patrimoniului public. În acest context, temele centrale sunt advocacy pentru buna guvernare și justiția socială, prin asigurarea utilizării corecte și eficiente a resurselor statului în beneficiul cetățenilor.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu este abordat și nu face parte din preocupările discuției." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Tema inclusivității nu este discutată în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Tema diversității nu este un subiect de discuție în acest context." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio mențiune sau aluzie la vreo formă de discriminare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 4, "reason": "Curtea de Conturi acționează ca un susținător (advocate) al interesului public, promovând transparența, responsabilitatea și eficiența în administrarea banilor și proprietăților statului. Întregul demers de audit este un act de advocacy pentru buna guvernare." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 3, "reason": "În esență, discuția vizează asigurarea faptului că patrimoniul public este gestionat corect în beneficiul societății. Auditul urmărește tragerea la răspundere a instituțiilor pentru modul în care gestionează resursele comune, ceea ce reprezintă un aspect al justiției economice și sociale." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Aspectele culturale nu sunt relevante pentru subiectul tehnic și administrativ al ședinței." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio este o ședință oficială a Curții de Conturi, un cadru extrem de formal și profesional. Discuțiile sunt structurate, bazate pe datele unui raport de audit și se concentrează exclusiv pe analiza performanței întreprinderilor de stat și pe conformitatea cu principiile de guvernanță corporativă. Limbajul, structura și conținutul sunt în totalitate orientate pe sarcini.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Interacțiunile sunt formale și respectuoase, folosind formule de adresare precum „Stimați colegi”, „Doamnă Președintă”. Structura ședinței este riguroasă: prezentarea participanților, expunerea raportului, sesiune de întrebări și răspunsuri, și concluzii. Tonul este serios și adecvat unei instituții de stat de rang înalt." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii, în special raportorul de audit, demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației (ex. Legea 246, principiile OECD), a datelor financiare („veniturile din vânzări au scăzut cu 2 miliarde de lei”) și a procedurilor de audit. Argumentele sunt susținute cu cifre și exemple concrete, reflectând un nivel înalt de expertiză." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președinta ședinței conduce discuțiile, oferă cuvântul și menține ordinea. Raportorul de audit și ceilalți membri ai Curții de Conturi ghidează dezbaterea prin prezentarea constatărilor și prin întrebări țintite, demonstrând leadership în procesul de evaluare și control." }, { "name": "Colaborare", "grade": 3, "reason": "Ședința reprezintă un exercițiu de colaborare între Curtea de Conturi și entitățile auditate (ministere, Agenția Proprietății Publice). Se menționează că „au fost organizate două ședințe cu reprezentanții autorităților auditate” și că unele comentarii au fost luate în considerare, indicând un proces consultativ." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este identificarea problemelor sistemice (ex. „suprapuneri de competențe”, „lipsa unui mecanism eficient de evaluare”) și discutarea recomandărilor pentru remedierea acestora. Întreaga discuție este orientată spre găsirea de soluții pentru a eficientiza administrarea patrimoniului public." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Ședința este o etapă crucială în procesul decizional. Raportul de audit este prezentat „spre examinare și aprobare”. Deși deciziile finale (ex. modificări legislative) nu sunt luate în cadrul ședinței, discuțiile și concluziile trase fundamentează aceste decizii viitoare." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Se discută necesitatea alinierii la standarde moderne de guvernanță („principiile OECD”, „bunele practici de guvernanță corporativă”) și se critică modelele de administrare învechite. Se menționează nevoia unei „viziuni clare” și a unei „reforme coerente”, ceea ce indică o orientare spre modernizare și inovație în managementul public." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict instituțională și profesională, axată pe auditul sistemelor publice. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea personală, motivația individuală sau inspirația în sensul obișnuit al acestor termeni.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Îmbunătățirea discutată este exclusiv la nivel instituțional și sistemic („îmbunătățirii continue și al consolidării încrederii în instituțiile publice”), nu la nivel personal." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Motivația este menționată ca un subiect de analiză în raport (ex. legătura dintre remunerație și performanță), dar nu este exprimată ca o emoție sau un sentiment personal de către vorbitori." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Tonul este analitic, critic și tehnic. Nu există discursuri sau elemente menite să inspire audiența la nivel personal." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre reziliența personală sau capacitatea de a depăși dificultăți la nivel individual." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Acest concept este complet absent din contextul discuției." }, { "name": "Reflecție", "grade": 1, "reason": "Există o reflecție la nivel instituțional, unde se analizează critic cadrul normativ și practicile existente. Raportul de audit în sine este un exercițiu de reflecție asupra performanței statului, dar nu este o reflecție personală." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu este abordat în niciun fel." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discuția se axează pe responsabilitatea, integritatea și transparența în gestionarea banilor și patrimoniului public. Auditul în sine este un instrument de control etic, care verifică dacă acțiunile entităților statului sunt corecte și în interes public.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Se subliniază lipsa de transparență, cum ar fi faptul că 82 de entități „nu au întocmit și prezentat situațiile financiare”. Demersul Curții de Conturi este o încercare de a impune onestitate și corectitudine în raportare." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Integritatea este un pilon central al discuției. Se critică practici care subminează integritatea, precum „intervenția fondatorului prin numire directă” care „subminează autoritatea consiliului”, indicând un conflict de interese și ocolirea procedurilor competitive." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Acesta este un concept cheie. Întregul audit evaluează dacă statul „asigură o administrare performantă”. Se critică lipsa de responsabilitate clară și se propun măsuri pentru a o consolida, menționând necesitatea unei reforme bazate pe „responsabilitate, performanță și independență decizională”." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Se abordează dileme precum menținerea simultană a Comisiei de cenzori și a Comitetului de audit, ceea ce ridică întrebări despre eficiență versus conformitate, sau numirea directă versus selecția prin concurs, o dilemă între control politic și meritocrație." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 2, "reason": "Vorbitorii evită judecăți morale directe, menținând un ton profesional. Totuși, evidențierea unor „cheltuieli suplimentare pentru indemnizații de 5,5 milioane de lei anual” fără o justificare clară poartă o judecată implicită asupra risipei de fonduri publice." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Se critică „aplicarea neuniformă și neechilibrată a procesului de selecție” a membrilor consiliilor, pledând implicit pentru un tratament corect și egal, bazat pe criterii unitare și competitive pentru toți candidații." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Unul dintre scopurile declarate ale demersului este „consolidării încrederii în instituțiile publice”. Constatările raportului (lipsa de transparență, management defectuos) sunt prezentate ca factori care erodează această încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este extrem de formală, tehnică și structurată, specifică unei ședințe a unei autorități publice supreme de audit. Se utilizează un limbaj specializat, iar discursul este direct și bazat pe fapte.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Constatările auditului sunt prezentate fără menajamente: „nu asigură eficiența procesului decizional”, „mecanismul de triere... nu a produs efectele scontate”. Întrebările sunt, de asemenea, directe și la obiect." }, { "name": "Indirect", "grade": 2, "reason": "Deși mesajul de fond este direct, formulările păstrează un caracter diplomatic, specific comunicării inter-instituționale. Critica este adusă sistemului și cadrului legal, nu persoanelor." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Raportorul depune un efort considerabil pentru a fi clar, folosind date, cifre și structurând prezentarea logic, de la contextul general la constatările specifice. Scopul este de a face informațiile tehnice cât mai inteligibile." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Stilul vorbitorilor este opusul ambiguității; ei încearcă să o elimine. De fapt, una dintre criticile aduse cadrului legal este „interpretarea ambiguă a criteriilor de clasificare”, problemă pe care vorbitorii o evidențiază, nu o practică." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Prezentarea este un rezumat al unui raport de audit complex. Deși discursul este lung, se încearcă sintetizarea principalelor probleme și recomandări. Întrebările sunt, în general, concise." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Argumentele sunt elaborate și susținute cu detalii din raport, referințe la legi și date statistice. Prezentarea nu este superficială, ci intră în profunzimea problemelor identificate." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc constant formule de adresare oficiale, un limbaj tehnic-juridic și se respectă un protocol strict al ședinței. Este un exemplu clasic de comunicare formală în sectorul public." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate în discurs. Tonul, limbajul și interacțiunile sunt complet formale." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 1, "reason": "Discuția este specifică contextului administrativ și legislativ al Republicii Moldova, dar nu abordează aspecte culturale, tradiții sau norme sociale în sens larg. Focusul este pe cultura birocratică și de guvernanță.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Discuția reflectă normele culturii birocratice din spațiul post-sovietic, cu un accent puternic pe ierarhie, control centralizat (rolul „fondatorului”) și formalism, aspecte pe care auditul le critică în favoarea unor modele mai moderne." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio referire la diferențe regionale în cadrul Republicii Moldova." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate tradiții culturale sau sociale." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu este abordat." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 1, "reason": "Termenul „patrimoniu” este central, dar se referă la „patrimoniul public” (public assets) într-un sens strict economic și administrativ, nu la patrimoniul cultural sau istoric." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio exprimare a mândriei naționale. Dimpotrivă, tonul este autocritic la adresa modului în care statul își gestionează resursele." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția clară a vorbitorilor, în special a reprezentanților Curții de Conturi, este de a prezenta obiectiv constatările unui audit, de a critica deficiențele și de a stimula reforme pentru o mai bună guvernanță. Credibilitatea este ridicată, iar scopul este constructiv.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discursul este argumentativ și bazat pe date. Nu există nicio dovadă de utilizare a unor tactici manipulative, emoționale sau de distorsionare a faptelor." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Curtea de Conturi acționează în calitatea sa de auditor independent. Criticile sunt adresate unor instituții executive, dar acest lucru derivă din mandatul său de control, nefiind o expresie a unui partizanat politic." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursa este Curtea de Conturi, autoritatea supremă de audit a țării. Prezentarea se bazează pe un raport oficial, date verificate și un proces de audit riguros, ceea ce îi conferă un grad foarte înalt de credibilitate." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția, declarată explicit, este de a acționa ca „un catalizator al îmbunătățirii continue și al consolidării încrederii în instituțiile publice”. Motivul este îndeplinirea mandatului legal de a asigura utilizarea eficientă a fondurilor și patrimoniului public." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii nu interpretează inexact, ci, dimpotrivă, semnalează unde există interpretări ambigue sau neclare în legislație care duc la probleme. Intenția lor este de a clarifica, nu de a dezinforma." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discuția este de natură tehnică și internă. Referirile la standarde internaționale (OECD) au un scop de aliniere la bune practici, nu de propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, subminată de suprapuneri de competențe și birocrație Un audit de performanță al Curții de Conturi a scos la iveală deficiențe structurale majore în modul de administrare a întreprinderilor de stat din Republica Moldova, unde suprapunerile de competențe între fondator (statul) și consiliile de administrație generează ineficiență, birocrație excesivă și blocaje decizionale. Problema, discutată pe larg în cadrul ședinței publice, își are rădăcinile în Legea nr. 246/2017, care a fortificat rolul fondatorului, lăsând consiliile de administrație cu atribuții limitate și fragmentate. Potrivit raportului de audit, această suprapunere de autoritate se manifestă în domenii critice pentru activitatea unei companii, precum determinarea modului de utilizare a activelor, aprobarea achizițiilor de mare valoare, repartizarea profitului și chiar selectarea companiei de audit extern. În practică, deși consiliile ar trebui să dețină un rol strategic, majoritatea deciziilor importante necesită aprobarea finală a fondatorului, transformând consiliul într-o verigă intermediară și încetinind semnificativ procesul decizional. Reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării au recunoscut problema, anunțând că un proiect de lege pentru modificarea legislației actuale este deja în proces de elaborare. „Am examinat această chestiune ce ține de dublarea atribuțiilor și este un proiect de lege privind modificarea legii întreprinderii de stat, vizând eliminarea acestor dublări,” a declarat Alexandra Pușcaș, șefa secției politici în administrarea proprietății publice. Modificările propuse vizează clarificarea competențelor, astfel încât fondatorul să nu mai fie implicat direct în deciziile operaționale ale consiliului. De cealaltă parte, Roman Cojuhari, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), a nuanțat că, deși nu există suprapuneri explicite în textul legii, procesul este „fragmentat” și excesiv de birocratic. „Atribuțiile sunt, probabil, prea tehnice și procesele sunt destul de birocratice, iar fondatorului îi sunt atribuite unele atribuții prea tehnice,” a menționat acesta. El a confirmat că se lucrează, în colaborare cu ministerul, la ajustarea cadrului legal pentru a debirocratiza procesele și a oferi mai multă autonomie consiliilor, în conformitate cu principiile bunei guvernanțe corporative. Până la implementarea acestor reforme legislative, administrarea performantă a patrimoniului public rămâne un obiectiv dificil de atins, fiind afectată de un cadru normativ care favorizează centralizarea în detrimentul agilității manageriale. ### Lipsa evaluării performanței subminează responsabilitatea în consiliile de administrație ale companiilor de stat Performanța membrilor consiliilor de administrație din companiile de stat nu este evaluată anual printr-o metodologie clară și structurată, o deficiență majoră care contravine direct principiilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și subminează principiul responsabilității. Această constatare a Curții de Conturi, prezentată în cadrul unei ședințe publice, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care este asigurată o administrare performantă a patrimoniului public. În prezent, activitatea consiliilor este apreciată de fondator doar în baza unor dări de seamă anuale, considerate formale și insuficiente. Auditul a relevat că lipsește o procedură adecvată pentru evaluarea activității membrilor, ceea ce face imposibilă măsurarea obiectivă a contribuției acestora la performanța companiei. Mai mult, remunerația acestora nu este direct legată de rezultate, fiind bazată în principal pe indemnizații fixe, ceea ce nu stimulează implicarea activă și orientarea spre performanță. Reprezentanții autorităților au recunoscut necesitatea alinierii la standardele internaționale. Alexandra Pușcaș, din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a confirmat că a fost elaborat un proiect de hotărâre de guvern privind modul de evaluare a acestor organe de conducere. Cu toate acestea, documentul se află încă în proces de discuție și nu a fost aprobat. „Proiectul la acest capitol deja este elaborat de mult, dar încă nu a ajuns la etapa de aprobare,” a precizat Pușcaș, adăugând că se caută un consens pentru finalizarea acestuia. La rândul său, reprezentantul Agenției Proprietății Publice (APP) a subliniat că se lucrează la un cadru legal pentru a asigura o evaluare sistemică. Până la adoptarea unei metodologii unitare, singura formă de evaluare are loc indirect, în momentul în care un membru candidează pentru un nou mandat, când activitatea din mandatul precedent este luată în considerare. Absența unui sistem de evaluare anuală și obiectivă limitează capacitatea fondatorului de a identifica lacunele, de a stimula îmbunătățirea performanței și de a asigura că membrii consiliilor dețin combinația potrivită de competențe și pregătire pentru a gestiona eficient activele statului. Implementarea unui astfel de mecanism este considerată esențială pentru creșterea responsabilității și optimizarea funcționării întreprinderilor de stat. ### Integritatea a sute de milioane de lei din patrimoniul public, incertă din cauza lipsei rapoartelor financiare și a auditului extern O situație alarmantă a fost scoasă la iveală de Curtea de Conturi: integritatea și valoarea reală a unor active publice în valoare de 275 de milioane de lei sunt incerte, deoarece 82 de entități economice cu capital de stat nu au prezentat situațiile financiare pentru anul 2023. Această lipsă de transparență face imposibil un control obiectiv asupra modului în care este gestionat patrimoniul public, generând riscuri semnificative de management defectuos. Raportul de audit, examinat în ședință publică, arată că din totalul de 233 de entități incluse în registrul patrimoniului public, 35% nu și-au raportat activitatea financiară. Mai grav, 75 dintre acestea nu au prezentat rapoarte de mai mulți ani. În consecință, auditul situațiilor financiare, care este obligatoriu, nu a fost efectuat, lăsând o zonă gri considerabilă în administrarea banilor publici. Pe lângă acestea, alte 15 companii de stat, deși active din punct de vedere economic, nu au contractat servicii de audit extern, invocând lipsa mijloacelor financiare – o justificare considerată inacceptabilă de către auditori. Confruntați cu aceste date, reprezentanții autorităților au oferit explicații. Ministerul Finanțelor a precizat că monitorizarea sa se bazează pe situațiile financiare transmise de Biroul Național de Statistică, ceea ce înseamnă că entitățile care nu depun rapoarte scapă de sub acest control. Reprezentantul Agenției Proprietății Publice (APP) a adăugat că o mare parte dintre aceste companii se află în procedură de insolvabilitate sau lichidare, caz în care atribuțiile organelor de conducere sunt suspendate și preluate de administratori de insolvabilitate, conform unei legislații specifice. „Nu există patrimoniu al statului fără supraveghere,” a dat asigurări reprezentantul APP, menționând că se depun eforturi pentru a scoate companiile viabile din insolvabilitate, precum în cazurile recente ale S.A. „Aroma” sau stațiunilor didactico-experimentale. Pentru întreprinderile mici și fără activitate, viziunea APP este clară: acestea ar trebui fie fuzionate cu alte entități mai mari, fie lichidate, deoarece „statul nu trebuie să administreze întreprinderi atât de mici care nu au nici resurse financiare pentru a asigura auditul extern”. Cu toate acestea, până la soluționarea definitivă a situației acestor companii „fantomă”, lipsa de raportare și auditare continuă să reprezinte o vulnerabilitate majoră în sistemul de gestionare a proprietății publice, afectând încrederea în capacitatea statului de a-și administra eficient resursele.