--- title: "Briefing de presă organizat de Curtea Constituțională a Republicii Moldova" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109941/Briefing-de-presa-organizat-de-Curtea-Constitutionala-a-Republicii-Moldova event_date: 2025-10-16T17:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Alexandru Lăpușneanu 28, Curtea Constituțională a Republicii Moldova" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 794 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Briefing de presă organizat de Curtea Constituțională a Republicii Moldova ## Comunicat de presă ## Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 **Chișinău, 16 octombrie 2025** – Joi, 16 octombrie 2025, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a confirmat legalitatea alegerilor parlamentare desfășurate pe 28 septembrie 2025 și a validat mandatele deputaților aleși. Decizia a fost anunțată în cadrul unui briefing de presă, în urma examinării sesizării depuse de Comisia Electorală Centrală și a analizei contestațiilor formulate pe parcursul procesului electoral. În hotărârea sa, Curtea a stabilit că scrutinul s-a desfășurat cu respectarea prevederilor Constituției și ale Codului Electoral. Turnoutul la vot a fost de 52,24%, depășind pragul de o treime din numărul alegătorilor înscriși în liste, necesar pentru validarea alegerilor. „Sarcina Curții este să verifice îndeplinirea condițiilor legale pentru desfășurarea alegerilor. Am analizat dacă presupusele încălcări au existat în realitate și, cel mai important, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele finale și a face imposibilă stabilirea opiniei reale a electoratului. Doar încălcările care denaturează voința poporului pot duce la anularea scrutinului”, a declarat un reprezentant al Curții Constituționale. În urma centralizării rezultatelor, cinci concurenți electorali au depășit pragul de reprezentare și vor accede în Parlament. Mandatele au fost distribuite astfel: * **Partidul Acțiune și Solidaritate:** 55 de mandate * **Blocul electoral patriotic al socialiștilor, comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei:** 26 de mandate * **Blocul electoral Alternativa:** 8 mandate * **Partidul Nostru:** 6 mandate * **Partidul Democrația Acasă:** 6 mandate Curtea a analizat contestațiile depuse pe parcursul campaniei, care au vizat, printre altele, utilizarea resurselor administrative, publicitatea electorală ilegală și finanțarea campaniei. S-a constatat că aceste cazuri au fost soluționate prin hotărâri judecătorești definitive, iar Curtea nu poate reexamina fondul acestora. Un aspect notabil subliniat de Curte se referă la concluziile observatorilor naționali și internaționali privind atacurile hibride, manifestate prin distribuirea de informații false pe platformele de socializare, amplificate de rețele de conturi neautentice și inteligență artificială. Unii observatori au atribuit aceste acțiuni unor ferme de troli coordonate de actori statali străini, precum Federația Rusă. În acest context, Curtea Constituțională a emis o adresă către Parlament, prin care solicită consolidarea competențelor autorităților în reglementarea platformelor online și stabilirea unor măsuri eficiente pentru protejarea spațiului informațional în perioadele electorale, cu respectarea libertății de exprimare. În final, Curtea a concluzionat că, deși au fost constatate anumite încălcări ale legislației electorale, acestea, privite în ansamblu, nu au avut un caracter suficient de grav pentru a influența în mod decisiv rezultatul final al alegerilor și atribuirea mandatelor. Prin urmare, Curtea a confirmat rezultatele scrutinului și a validat mandatele celor 101 deputați aleși în Parlamentul Republicii Moldova. ## Noutăți ### Curtea Constituțională validează alegerile parlamentare; PAS obține majoritatea cu 55 de mandate Curtea Constituțională a Republicii Moldova a validat joi rezultatele alegerilor parlamentare desfășurate pe 28 septembrie 2025, confirmând componența noului legislativ și distribuția mandatelor. Decizia pune capăt perioadei electorale și deschide calea pentru formarea unui nou guvern. În urma centralizării voturilor, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut o majoritate confortabilă, asigurându-și 55 din cele 101 mandate de deputat. Acesta este urmat de Blocul electoral patriotic, format din socialiști și comuniști, care a intrat în parlament cu 26 de mandate. Alte trei formațiuni politice au depășit pragul electoral și vor fi reprezentate în noul parlament. Blocul electoral „Alternativa” a obținut 8 mandate, în timp ce „Partidul Nostru” și partidul „Democrația Acasă” au primit câte 6 mandate fiecare. În total, 22 de concurenți electorali, inclusiv patru blocuri, 14 partide politice și patru candidați independenți, au participat la scrutin. Curtea a constatat că alegerile au fost organizate în conformitate cu prevederile constituționale, data scrutinului respectând termenul de cel mult trei luni de la expirarea mandatului parlamentului precedent. De asemenea, a fost îndeplinită condiția de validitate a alegerilor, prezența la vot fiind de 52,24%, peste pragul minim de o treime din numărul total de alegători înscriși pe liste. Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Odată cu validarea mandatelor, deputații aleși urmează să fie convocați în prima ședință a noului parlament pentru a depune jurământul și a demara procedurile legislative. ### Curtea Constituțională denunță interferențe străine în alegeri, indicând spre Federația Rusă Curtea Constituțională a Republicii Moldova a atras atenția asupra unor „atacuri hibride” și a unei ingerințe externe semnificative în procesul electoral din 28 septembrie 2025, indicând direct către actori statali străini, inclusiv Federația Rusă. Constatările se bazează pe rapoartele observatorilor naționali și internaționali, precum și pe cele ale Comisiei Electorale Centrale. În decizia sa de validare a alegerilor, Curtea a menționat că aceste acțiuni ostile s-au manifestat prin intermediul unor „ferme de troli” coordonate din exterior. Scopul acestora a fost distribuirea pe scară largă a publicității politice și a informațiilor false pe platformele de socializare online. Pentru a-și maximiza impactul, atacatorii au utilizat rețele de conturi neautentice, a căror vizibilitate a fost amplificată prin intermediul inteligenței artificiale. Magistrații au subliniat că astfel de practici subminează grav libera exprimare a voinței poporului, un pilon fundamental al unui stat democratic. În acest context, Curtea a decis să emită o adresă oficială către Parlamentul Republicii Moldova. Prin această adresă, Curtea solicită legislatorilor să consolideze cadrul legal pentru a combate eficient dezinformarea online. Printre măsurile sugerate se numără consolidarea competențelor autorităților de reglementare a platformelor de partajare a materialelor video și implementarea altor mecanisme eficiente, în special în perioadele electorale. Curtea a insistat ca noile reglementări să protejeze procesul democratic, fără a limita în mod disproporționat libertatea de exprimare a utilizatorilor. Acest demers subliniază vulnerabilitatea spațiului informațional al Moldovei și necesitatea urgentă de a dezvolta instrumente de apărare împotriva ingerințelor externe. ### Curtea Constituțională: Contestațiile electorale nu au influențat decisiv rezultatul final al alegerilor Curtea Constituțională a stabilit că, deși pe parcursul alegerilor parlamentare din 2025 au fost înregistrate numeroase contestații și încălcări, acestea nu au avut un caracter suficient de grav pentru a influența rezultatul final al scrutinului. Înalta Curte a subliniat că anularea alegerilor poate interveni doar în caz de fraudă dovedită prin hotărâri judecătorești definitive, care să fi afectat în mod direct atribuirea mandatelor. Pe parcursul campaniei electorale și în ziua alegerilor, au fost depuse 92 de contestații, iar alte 6 după ziua votului. Acestea au vizat o gamă largă de presupuse nereguli, printre care utilizarea resurselor administrative, difuzarea ilegală a publicității electorale, încălcarea regulilor de finanțare a campaniei și discursuri de instigare la ură. Toate aceste cazuri au fost soluționate de instanțele de judecată prin hotărâri definitive, pe care Curtea Constituțională le-a luat în considerare în analiza sa. Un caz specific menționat a fost cel al partidului „Democrația Acasă”. Deși autoritățile electorale și instanțele au constatat că formațiunea a încălcat legislația, Curtea a decis că aceste încălcări, privite individual, nu au avut capacitatea de a modifica voința generală a electoratului. Inițial, partidul fusese sancționat complementar cu lipsirea de alocații de la bugetul de stat, dar decizia a fost subiectul unor dispute juridice ajunse până la Curtea Supremă de Justiție. În final, Curtea Constituțională a concluzionat că niciuna dintre încălcările constatate nu a atins un prag de gravitate care să fi viciat în mod decisiv procesul de votare. Prin urmare, Curtea a respins ideea că aceste nereguli ar putea constitui un temei pentru invalidarea alegerilor, confirmând astfel legitimitatea rezultatelor și a mandatelor de deputat.