---
title: "Sănătatea mintală și neuroștiințe în era digitală – paradigme controversate în neuroștiințe"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/109976/Sanatatea-mintala-si-neurostiinte-in-era-digitala---paradigme-controversate-in-neurostiinte
event_date: 2025-10-22T09:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Nicolae Testemițanu 25, Complexul Sociocultural Universitar, etaj 3, Sala polivalentă"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 15856
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/109976
publisher: Privesc.Eu
---

# Sănătatea mintală și neuroștiințe în era digitală – paradigme controversate în neuroștiințe

## Comunicat de presă

## Universitatea „Nicolae Testemițanu” celebrează 80 de ani printr-un congres internațional axat pe neuroștiințe și sănătate mintală

**Chișinău, 22 octombrie 2025** – Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a inaugurat astăzi congresul aniversar care marchează 80 de ani de la fondare, aducând în prim-plan provocările contemporane ale medicinei printr-un forum de excepție intitulat „Sănătatea mintală și neuroștiințe în era digitală – paradigme controversate în neuroștiințe”. Evenimentul, desfășurat la Chișinău, reunește specialiști de renume din Republica Moldova și din străinătate pentru a dezbate cele mai actuale subiecte din domeniul neurologiei, psihiatriei și sănătății mintale.

Deschiderea congresului a avut un caracter solemn, evocând moștenirea academică a instituției și aducând un omagiu fondatorilor neurologiei și psihiatriei din Republica Moldova, academicienii Diomid Gherman și Alexandru Nacu. În cuvântul de deschidere, un reprezentant al conducerii universității a subliniat importanța evenimentului nu doar ca o celebrare, ci și ca o platformă pentru dialog științific și inovație.

„Acest congres reunește comunitatea noastră profesională într-un spirit de curiozitate științifică, dialog și inspirație. Este un prilej de a celebra viața și moștenirea personalităților care au clădit temelia neuroștiințelor în republica noastră. În această săptămână, Chișinăul și universitatea noastră devin o capitală globală a medicinei clinice și, mai ales, a neuroștiințelor și sănătății mintale”, a declarat un purtător de cuvânt al universității.

Forumul a beneficiat de prezența unor personalități marcante, printre care domnul Daniel David, ministrul Educației din România și rector al Universității Babeș-Bolyai, care a transmis un mesaj online, subliniind importanța colaborării academice și a abordării integrate a sănătății mintale.

„Este esențial să depășim barierele instituționale și profesionale. Sănătatea mintală nu este doar responsabilitatea sistemului medical, ci necesită un ecosistem funcțional care să integreze educația, serviciile sociale și implicarea comunității. Trebuie să ne asigurăm că practicile noastre sunt validate științific pentru a oferi cel mai bun sprijin, în special tinerilor”, a afirmat domnul ministru Daniel David în intervenția sa.

Prima sesiune a forumului, moderată de doamna prorector Ioana Chihai, s-a concentrat pe sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, un subiect de maximă actualitate. Experți precum Bernard Jacob din Belgia și Ciprian Băcilă din România au discutat despre modele de succes în reformarea sistemelor de sănătate mintală, accentuând necesitatea serviciilor integrate, a prevenției și a detectării timpurii a problemelor în școli și în comunitate. Discuțiile au evidențiat provocări comune, precum deficitul de specialiști și importanța implicării familiei și a cadrelor didactice în promovarea bunăstării psihice a tinerilor.

Evenimentul continuă pe parcursul săptămânii cu numeroase simpozioane, conferințe și ateliere, consolidând rolul Universității „Nicolae Testemițanu” ca un centru de excelență în educație și cercetare medicală în regiune.

**Despre Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”**

Cu o istorie de 80 de ani, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova este o instituție de învățământ superior de prestigiu, acreditată la nivel național și internațional. Universitatea a format peste 51.000 de absolvenți, inclusiv mii de specialiști internaționali din peste 45 de țări, contribuind fundamental la dezvoltarea sistemului medical din Republica Moldova. Dispunând de o infrastructură modernă, care include un centru universitar de simulare, o bibliotecă digitalizată și zeci de clinici universitare, instituția își dedică activitatea excelenței în educație, cercetare și asistență medicală.

## Noutăți

### USMF „Nicolae Testemițanu” celebrează 80 de ani printr-un congres dedicat neuroștiințelor

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău a marcat 80 de ani de la fondare prin deschiderea congresului aniversar, un eveniment de anvergură care reunește comunitatea medicală și științifică. În cadrul acestui congres, a fost inaugurat forumul „Paradigme controversate în neuroștiințe”, subliniind transformarea Chișinăului într-o capitală a medicinei clinice și, în special, a neuroștiințelor și sănătății mintale.

În deschiderea evenimentului, s-a adus un omagiu personalităților marcante care au pus bazele neurologiei și psihiatriei în Republica Moldova. Au fost evocate numele academicienilor Diomid Gherman și Alexandru Nacu, considerați fondatorii acestor discipline în țară. Momentul a fost descris ca unul de recunoștință și emoție, o ocazie de a celebra viața și moștenirea acestor personalități care au clădit temelia neuroștiințelor în republică.

Viorel Nacu, prorector pentru activitate științifică, a subliniat în discursul său inaugural că acest congres este un eveniment care unește comunitatea profesională într-un spirit de curiozitate științifică, dialog și inspirație. „Această săptămână este una plină de retrăiri și reflecții profunde”, a declarat Nacu, menționând că evenimentele au debutat cu ședințe comemorative dedicate fondatorilor. El a adăugat că prezența lor spirituală se resimte în continuare în munca, valorile și pasiunea pe care profesioniștii din domeniu le împărtășesc în activitatea de zi cu zi.

Forumul dedicat neuroștiințelor a reunit specialiști din diverse domenii, care au prezentat ultimele realizări și cercetări. Evenimentul a fost structurat în mai multe paneluri de discuții, simpozioane și conferințe, aducând împreună experți naționali și internaționali. Printre invitați s-a numărat și Daniel David, ministrul Educației din România și un reputat profesor de psihologie, care a subliniat importanța colaborării și a reperelor comune în domeniul sănătății mintale în spațiul european.

Congresul aniversar nu doar că celebrează opt decenii de excelență în educație și cercetare medicală la USMF „Nicolae Testemițanu”, dar reafirmă și rolul instituției ca un pilon central în dezvoltarea științifică și profesională, transformând temporar capitala Moldovei într-un epicentru al inovației în neuroștiințe.

### Sănătatea mintală a copiilor în era digitală: Experți internaționali dezbat necesitatea unei abordări integrate

Primul panel al forumului „Paradigme controversate în neuroștiințe”, organizat la USMF „Nicolae Testemițanu”, s-a concentrat pe o temă de maximă actualitate: sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, explorând integrările strategice între societate, educație și comunitate. Experți din Moldova, România și Belgia au discutat despre provocările și soluțiile moderne, subliniind importanța unei abordări colaborative și a igienei digitale în contextul actual.

Bernard Jacob, un expert belgian cu vastă experiență în reformarea sistemelor de sănătate mintală, a prezentat modelul de succes din Belgia. El a accentuat necesitatea de a muta serviciile din clinici direct în comunitate, în școli și în familii. „Nu trebuie să le cerem oamenilor să vină la centru, ci noi trebuie să ne transferăm în societate”, a afirmat Jacob. Reforma belgiană, începută în 2010, se bazează pe o abordare comprehensivă care include nu doar îngrijirea specializată, ci și prevenția, promovarea sănătății, educația și justiția. O provocare majoră, a menționat el, este asigurarea accesului egal la servicii în zonele rurale și urbane și adaptarea acestora la diversitatea culturală.

O altă temă centrală a fost impactul tehnologiei digitale. Dr. Linne Edmonds din SUA a evidențiat că, deși instrumentele digitale pot oferi sprijin, în special în zonele rurale, ele nu pot înlocui interacțiunea cu specialiștii. Riscul principal este ca pacienții să se bazeze exclusiv pe aceste instrumente, omițând tratamente mai complexe. Discuția a virat spre conceptul de „igienă digitală”, o provocare majoră pentru părinții moderni. S-a subliniat că părinții, adesea prin propriul exemplu, pot contribui neintenționat la expunerea excesivă a copiilor la ecrane, ceea ce necesită o alfabetizare digitală nu doar pentru copii, ci și pentru adulți.

Profesorul Ovidiu Alexinschi din Iași a adăugat că, în România, s-au făcut pași importanți prin crearea unei competențe naționale în medicina adicțiilor și prin dezvoltarea de programe de parenting. Totuși, el a atras atenția asupra deficitului de specialiști, în special în psihiatria pediatrică, și a lipsei de finanțare pentru programele de prevenție. „Ca să educi, trebuie să fii educat”, a concluzionat el, subliniind necesitatea unei formări continue și a unei colaborări intersectoriale pentru a răspunde eficient nevoilor tinerilor. Panelul a concluzionat că succesul în protejarea sănătății mintale a tinerilor depinde de un efort concertat al politicienilor, medicilor, psihologilor, profesorilor și, nu în ultimul rând, al părinților.

### Sindromul Einstein: Legătura dintre întârzierea în vorbire și geniu, dezbătută la Chișinău

Unul dintre cele mai captivante subiecte abordate în cadrul forumului de neuroștiințe de la USMF „Nicolae Testemițanu” a fost „Sindromul Einstein”, o teorie care explorează traiectoriile cognitive atipice și legătura paradoxală dintre o întârziere în dezvoltarea limbajului și manifestarea ulterioară a unui intelect de excepție. Panelul a adus în discuție viețile unor genii precum Lucian Blaga și Albert Einstein, care, în ciuda faptului că au început să vorbească târziu, au revoluționat domeniile lor de activitate.

Profesorul Alexandru Vladimir Ciurea, o personalitate de excepție a neurochirurgiei românești, a condus discuția, pornind de la exemplul filosofului și poetului Lucian Blaga, care a vorbit abia la vârsta de patru ani. Acest fenomen, departe de a fi un simplu detaliu biografic, a fost analizat din perspectiva neuroștiinței moderne. S-a discutat despre cartea economistului Thomas Sowell, „The Einstein Syndrome”, care a studiat un grup de copii cu dezvoltare tardivă a limbajului, dar cu un intelect deosebit, incluzând muzicieni, matematicieni și alți copii superdotați.

Prezentarea a evidențiat că întârzierea în vorbire la aceste genii nu a fost asociată cu deficiențe de motricitate sau mentale. În cazul lui Blaga, copilăria sa a fost marcată de o interiorizare profundă și o emotivitate extremă, fiind considerat de cei din jur „mutul satului”. Similar, Albert Einstein a rostit primele cuvinte inteligibile abia la cinci ani. Teoria sugerează o dezvoltare cerebrală disarmonică, în care anumite funcții, precum cele vizual-spațiale sau raționamentul abstract, se dezvoltă accelerat, în detrimentul abilităților lingvistice, care „pornesc mai târziu”.

Din punct de vedere neurobiologic, s-a menționat importanța genei FOXP2, implicată în dezvoltarea limbajului, dar și structura unică a creierului unor genii. Einstein, de exemplu, avea un corp calos – autostrada care leagă cele două emisfere cerebrale – super dezvoltat, permițând o viteză formidabilă de procesare a informației. S-a avansat ideea că persoanele cu o gândire profund interiorizată tind să vorbească mai puțin, canalizându-și resursele cognitive în alte direcții.

Concluzia panelului a fost că știința și „mitologizarea” se întrepătrund în înțelegerea acestor fenomene. Știința modernă împinge înainte înțelegerea genialității, în timp ce geniile, prin existența lor, împing știința să găsească noi explicații. Discuția a reprezentat o invitație la a privi diversitatea minții umane cu mai multă curiozitate și curaj, recunoscând că o dezvoltare atipică în copilărie poate, în unele cazuri, să prefigureze un potențial cognitiv excepțional.