--- title: "Declarațiile ministrului Culturii al Republicii Moldova, Cristian Jardan, înainte de ședința Guvernului Republicii Moldova din 5 noiembrie 2025" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110092/Declaratiile-ministrului-Culturii-al-Republicii-Moldova--Cristian-Jardan--inainte-de-sedinta-Guvernului-Republicii-Moldova-din-5-noiembrie-2025 event_date: 2025-11-05T09:40:00+00:00 location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 6 (intrarea din str. Pușkin)" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 424 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Declarațiile ministrului Culturii al Republicii Moldova, Cristian Jardan, înainte de ședința Guvernului Republicii Moldova din 5 noiembrie 2025 ## Comunicat de presă ## Republica Moldova inițiază denunțarea acordului privind centrele culturale ruse **Chișinău, 5 noiembrie 2025** – Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a anunțat astăzi, înaintea ședinței de Guvern, demararea procedurii de denunțare a acordului cu Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale ruse. Decizia, care a fost primul proiect pe ordinea de zi a Guvernului, vizează direct centrul cunoscut ca „Casa Rusă” din Chișinău, pe care oficialul l-a descris drept un instrument de propagandă și un risc la adresa securității naționale. Acordul care urmează a fi denunțat a fost semnat în anul 1998 și a intrat în vigoare în 2001. Conform acestuia, au fost înființate centre culturale ruse, cel mai cunoscut fiind „Russkiy Dom” („Casa Rusă”) de pe strada Mihai Eminescu din capitală. Ministrul Jardan a subliniat că, în contextul geopolitic actual, aceste instituții nu mai servesc scopurilor culturale declarate. „Din păcate, aceste centre nu reprezintă cultura rusă, ci agresiunea rusă. Cunoaștem cu toții agresiunea barbară a Rusiei din 2022 în Ucraina, atacurile la care este supusă inclusiv Republica Moldova, tentativele de destabilizare, iar prezența acestui centru cultural rus în Republica Moldova reprezintă un risc”, a declarat ministrul Cristian Jardan. Potrivit ministrului, centrul este o extensie a agenției ruse „Rossotrudnichestvo”, o entitate sancționată de Uniunea Europeană și calificată drept o agenție de stat de propagandă care promovează ideologia „Russkiy Mir”. Un aspect menționat de oficial a fost faptul că angajații centrului sunt diplomați ruși. „Scăpăm de un instrument de propagandă al Federației Ruse în Republica Moldova care activa, din păcate, legal în baza acestui acord”, a adăugat ministrul. Procedura de denunțare este una complexă, din cauza clauzelor acordului, care prevede o prelungire automată la fiecare cinci ani. Pentru a opri reînnoirea tacită, care ar urma să aibă loc pe 4 iulie 2026, Republica Moldova trebuie să notifice partea rusă cu șase luni înainte de expirarea termenului. Procesul legislativ va urma mai mulți pași: după aprobarea în Guvern, proiectul va fi trimis în Parlament pentru vot, urmat de ratificarea de către Președinția Republicii Moldova. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica oficial Federația Rusă cu privire la decizia de denunțare a acordului. ## Noutăți ### Moldova denunță acordul privind centrele culturale rusești, invocând „agresiunea rusă” Guvernul Republicii Moldova a inițiat procedura de denunțare a acordului cu Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, o mișcare pe care Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a descris-o ca fiind un răspuns direct la instrumentalizarea culturii în scopuri de propagandă. Într-o declarație de presă susținută miercuri, ministrul a precizat că aceste centre, cunoscute publicului larg sub denumirea de „Russkiy Dom” sau „Casa Rusă”, nu mai reprezintă cultura rusă, ci „agresiunea rusă”, în contextul geopolitic actual marcat de războiul din Ucraina. Acordul, semnat în 1998 și intrat în vigoare în 2001, a permis funcționarea acestor instituții pe teritoriul Republicii Moldova. Unul dintre cele mai cunoscute este centrul de pe strada Mihai Eminescu din Chișinău. Ministrul Prodan a subliniat că aceste centre sunt, de fapt, filiale ale agenției guvernamentale ruse „Rossotrudnichestvo”, o entitate aflată sub sancțiunile Uniunii Europene și calificată drept o agenție de propagandă de stat care promovează ideologia „Russkiy Mir” (Lumea Rusă). Această ideologie este considerată de mulți analiști drept o justificare a expansionismului rus. Procedural, denunțarea acordului este un proces complex. Documentul prevede o prelungire automată la fiecare cinci ani, cu excepția cazului în care una dintre părți notifică intenția de retragere cu cel puțin șase luni înainte de data expirării. Următorul termen de reînnoire este 4 iulie 2026. Prin urmare, Guvernul de la Chișinău trebuie să finalizeze procedurile interne și să transmită notificarea oficială Moscovei înainte de începutul anului 2026. Inițiativa legislativă, aprobată în ședința de Guvern, va fi transmisă Parlamentului pentru ratificare, urmată de promulgarea de către Președintele țării. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica oficial partea rusă. Ministrul a menționat că angajații acestor centre sunt diplomați ruși, o situație atipică pentru instituțiile culturale, ceea ce, în opinia sa, confirmă rolul lor politic, nu cultural. ### Soarta caldarâmului de pe strada 31 August, blocată de lipsa de fonduri la Primăria Chișinău Starea deplorabilă a caldarâmului istoric de pe strada 31 August 1989 din Chișinău, un subiect de frustrare publică de mai mult timp, a fost adusă din nou în atenție de către jurnaliști. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat că blocajul în reabilitarea acestui monument istoric nu este la nivelul ministerului, ci la cel al Primăriei municipiului Chișinău, care nu dispune de fondurile necesare pentru continuarea lucrărilor. Întrebat despre acest subiect, ministrul a explicat că instituția pe care o conduce și-a îndeplinit toate obligațiile. „Din partea ministerului s-a făcut absolut tot ce este necesar și pentru a prezerva acest caldarâm, care prezintă un interes și o valoare istorică”, a afirmat Prodan. El a precizat că au fost emise toate avizele necesare, iar comunicarea cu Primăria a fost „relativ bună”, municipalitatea colaborând și modificând schița de proiect conform cerințelor. Cu toate acestea, proiectul de restaurare este în impas. „Din ce înțeleg, lipsesc doar banii pentru a fi continuate lucrările”, a conchis ministrul. El a pasat întreaga responsabilitate către administrația locală, menționând că șantierul este gestionat de Primărie, iar terenul este proprietatea acesteia. Astfel, orice întrebare legată de întârzieri și de viitorul proiectului ar trebui adresată municipalității. Situația caldarâmului de pe strada 31 August 1989 a devenit un simbol al dificultăților în gestionarea patrimoniului cultural în capitală. Descoperit în timpul unor lucrări de reabilitare, segmentul de drum a fost lăsat în paragină, devenind, potrivit ministrului, un „dezastru”. În prezent, zona este parțial acoperită și transformată într-o parcare improvizată, fiind expusă riscului de degradare ireversibilă. Disputa privind responsabilitatea și finanțarea proiectului reflectă o problemă mai largă legată de colaborarea dintre autoritățile centrale și cele locale în protejarea moștenirii istorice a țării. ### Accesul presei în Transnistria rămâne o „problemă spinoasă”, Guvernul nu poate garanta siguranța jurnaliștilor Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a recunoscut că Guvernul de la Chișinău nu poate oferi soluții imediate pentru a facilita accesul jurnaliștilor în regiunea transnistreană, descriind situația drept o „problemă spinoasă” și complexă. Declarația sa subliniază provocările persistente legate de libertatea presei într-un teritoriu afectat de un conflict înghețat de peste trei decenii. La întrebarea unui jurnalist despre măsurile pe care le-ar putea lua pentru a asigura accesul mass-media în stânga Nistrului, ministrul a oferit un răspuns precaut, afirmând că autoritățile constituționale nu pot garanta siguranța reporterilor în regiunea separatistă. „Din păcate, noi nu controlăm acel teritoriu și, bineînțeles, nici nu recomandăm jurnaliștilor, pentru că noi nu putem să le garantăm securitatea și integritatea lor fizică”, a declarat Sergiu Prodan. El a caracterizat situația ca fiind o problemă politică dificilă, care necesită o abordare coordonată la nivel guvernamental, menționând necesitatea consultărilor cu alți oficiali responsabili de dosarul de reintegrare. Răspunsul ministrului reflectă realitatea de pe teren, unde jurnaliștii independenți sau cei afiliați instituțiilor media de pe malul drept al Nistrului se confruntă frecvent cu intimidări, interdicții de acces sau rețineri din partea structurilor de forță de la Tiraspol. Lipsa controlului efectiv al Chișinăului asupra regiunii transnistrene face ca orice demers jurnalistic să fie un risc asumat individual. Declarația oficialului este o recunoaștere a limitelor suveranității statului și a pericolelor la care se expun profesioniștii media care încearcă să relateze despre realitățile sociale, economice și politice dintr-o zonă în care libertatea de exprimare este sever restricționată. Problema accesului presei rămâne astfel un indicator al lipsei de progres în soluționarea politică a conflictului transnistrean.