--- title: "Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului conformității asupra gestionării patrimoniului public de către Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” în anii 2023- 2024" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110096/Sedinta-Curtii-de-Conturi-de-examinare-a-auditului-conformitatii-asupra-gestionarii-patrimoniului-public-de-catre-Institutia-Publica-Compania--Telerad event_date: 2025-11-07T09:00:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 5196 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110096 publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului conformității asupra gestionării patrimoniului public de către Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” în anii 2023- 2024 ## Comunicat de presă ## Auditul Curții de Conturi dezvăluie nereguli sistemice în gestionarea patrimoniului Teleradio-Moldova **Chișinău, 7 noiembrie 2025** - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat vineri, în ședință publică, rezultatele unui audit care a scos la iveală deficiențe semnificative și riscuri majore în modul de gestionare a patrimoniului public și a resurselor financiare de către Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) în perioada 2023-2024. Raportul indică un statut juridic dual neclar al companiei, proceduri de investiții și achiziții netransparente, precum și o administrare precară a unor bunuri imobile și a arhivei audiovizuale de valoare națională. Conform auditului, cea mai gravă problemă sistemică este statutul dual al TRM, care funcționează simultan ca instituție bugetară și ca instituție publică la autogestiune. Această ambiguitate a permis companiei să aplice standarde contabile diferite, să transfere fonduri publice între conturi fără implicarea fondatorului și să nu includă în rapoartele consolidate ale Guvernului bunuri publice în valoare de peste 342 de milioane de lei, afectând grav transparența și disciplina bugetară. „Constatările noastre subliniază o nevoie urgentă de reformă structurală la Teleradio-Moldova. Statutul dual al instituției a creat un cadru ambiguu care subminează disciplina bugetară și transparența în utilizarea banului public. Este esențial ca fondatorul și instituțiile responsabile să intervină pentru a alinia gestionarea companiei la principiile bunei guvernări,” a declarat Ion Sîrbu, șef adjunct al Direcției Generale de Audit din cadrul Curții de Conturi. Raportul a evidențiat și o gestionare deficitară a patrimoniului imobiliar și cultural. O parte semnificativă din imobilele companiei, cu o suprafață totală de circa 9.300 de metri pătrați, nu sunt utilizate, se află într-o stare avansată de degradare și nu generează venituri. Mai mult, Arhiva de Aur a televiziunii și Tezaurul Sonor al radiodifuziunii, un patrimoniu audiovizual de o valoare culturală excepțională, sunt păstrate în condiții neconforme, existând riscul degradării ireversibile a acestora. Auditul a constatat că nu au fost întreprinse demersuri pentru includerea acestor arhive în Registrul patrimoniului cultural național mobil. De asemenea, au fost identificate nereguli în planificarea financiară. Proiectul de construcție a unui nou sediu pentru TRM a fost inițiat fără a respecta etapele legale obligatorii pentru investițiile publice, iar o parte din veniturile proprii ale companiei, în valoare de aproape un milion de lei, au fost repartizate netransparent sub formă de stimulente salariale unui grup restrâns de angajați, în loc să fie utilizate pentru acoperirea cheltuielilor operaționale. În replică, reprezentanții Ministerului Finanțelor au recunoscut existența problemei statutului dual și au menționat că sunt în derulare inițiative legislative menite să elimine această ambiguitate. „Suntem conștienți de provocările generate de acest regim dublu și colaborăm cu Parlamentul pentru a promova modificările legislative necesare. Obiectivul nostru este să asigurăm un tratament bugetar și contabil unitar pentru toate instituțiile publice,” a afirmat Olga Rusnac, șefă adjunctă a Direcției Generale Politici Bugetare Sectoriale. Directorul general al Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, a mulțumit pentru raport și a asigurat că instituția a început deja implementarea unor recomandări. „Recunoaștem validitatea multor constatări și am demarat deja procese interne de inventariere și corectare a evidenței contabile. Ne asumăm angajamentul de a remedia deficiențele semnalate și de a spori transparența în activitatea noastră,” a menționat acesta. În urma auditului, Curtea de Conturi a înaintat 15 recomandări către Teleradio-Moldova, menite să corecteze deficiențele constatate și să alinieze activitatea companiei la cadrul legal în vigoare. Reprezentanții instituției publice au acceptat recomandările și s-au angajat să le implementeze în termenele stabilite. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Discursul este complet lipsit de emoții pozitive. Tonul este formal, tehnic și axat pe prezentarea unor constatări de audit, care sunt în mare parte critice. Singurele elemente care ar putea fi vag asociate cu pozitivitatea sunt formulele de politețe și mulțumire, dar acestea au un caracter pur procedural și nu exprimă o emoție reală.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de fericire în text. Contextul este o ședință oficială despre un audit financiar, un subiect serios și formal." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Deși reprezentanții entităților auditate își exprimă speranța că problemele se vor rezolva („noi foarte mult sperăm că aceste două inițiative vor fi adoptate”), tonul general nu este optimist, ci mai degrabă unul de constatare a problemelor și de planificare a remediilor." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Recunoștința este prezentă doar la nivel formal, prin formule de politețe precum „Vă mulțumesc frumos” sau „Și noi vă mulțumim”. Acestea sunt convenții sociale într-un cadru oficial și nu reflectă o emoție profundă de recunoștință." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun semn de entuziasm. Vorbitorii au un ton măsurat, profesional și concentrat pe aspecte tehnice și legale." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Subiectul și contextul ședinței exclud complet orice manifestare a acestei emoții." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de bucurie. Discuția se concentrează pe deficiențe, nereguli financiare și riscuri." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "Există o urmă de satisfacție profesională din partea Curții de Conturi pentru finalizarea auditului și din partea entităților auditate pentru acceptarea recomandărilor („au fost acceptate și considerate implementabile”), dar aceasta este foarte subtilă și nu reprezintă un sentiment dominant." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Contextul este extrem de formal și serios. Amuzamentul este complet absent." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Deși conținutul raportului este negativ (prezintă deficiențe, riscuri, nereguli), tonul vorbitorilor este profesional, obiectiv și detașat. Nu sunt exprimate emoții negative personale precum furia sau tristețea. Critica este formulată într-un limbaj tehnic și procedural.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio manifestare de tristețe în discursul vorbitorilor." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun semn de furie. Chiar și atunci când se discută despre nereguli grave, tonul rămâne calm și profesional." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă frică. Se discută despre riscuri financiare („există încă riscul să nu fie încasate creanțele”), dar într-un mod analitic, nu emoțional." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în text." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Se poate intui o frustrare instituțională legată de persistența unor probleme sistemice („acest dublu regim de clasificare”), dar aceasta nu este verbalizată. Limbajul rămâne clinic și axat pe fapte." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de anxietate. Discuția este structurată și controlată, specifică unui cadru oficial." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 1, "reason": "Constatările auditului sunt, prin natura lor, dezamăgitoare din punct de vedere al bunei guvernări, dar vorbitorii nu își exprimă dezamăgirea personală. Tonul este unul de raportare obiectivă a faptelor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet irelevantă pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Aceasta este categoria dominantă. Întreaga înregistrare audio reprezintă o ședință oficială, cu un limbaj formal, tehnic și procedural. Scopul principal este prezentarea de informații, adresarea de întrebări și formularea de răspunsuri pe baza unui raport de audit.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general este extrem de neutru și obiectiv. Vorbitorii se concentrează pe prezentarea de date, cifre, articole de lege și constatări factuale, evitând orice formă de subiectivitate. Expresii precum „În prezenta ședință se propune spre examinare...” sau „auditul a identificat următoarele deficiențe” sunt reprezentative." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul central al ședinței este de a informa participanții cu privire la rezultatele auditului. Prezentarea raportului este un monolog informativ dens, plin de date financiare, referințe legale și descrieri ale neregulilor constatate." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "O parte semnificativă a ședinței este dedicată sesiunii de întrebări și răspunsuri. Membrii Curții de Conturi adresează întrebări specifice, tehnice și la obiect, bazate pe raportul prezentat, pentru a obține clarificări de la entitățile vizate. De exemplu: „Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm să ne explicați...”." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Recomandările formulate de Curtea de Conturi („15 recomandări care necesită a fi abordate”) au un caracter instructiv, indicând entității auditate pașii necesari pentru remedierea problemelor. De asemenea, președinta ședinței oferă instrucțiuni procedurale pe parcursul întâlnirii." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Prezentarea raportului de audit urmează o structură narativă, ghidând audiența prin contextul, obiectivele, constatările și concluziile auditului. Se „povestește” procesul de audit și rezultatele acestuia într-o manieră logică și secvențială." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 2, "reason": "Deși tonul este informativ, scopul final al Curții de Conturi este de a persuada entitatea auditată să implementeze recomandările. Argumentația se bazează pe fapte și pe cadrul legal pentru a convinge de necesitatea schimbării. Răspunsurile entităților încearcă, de asemenea, să convingă Curtea de angajamentul lor pentru remediere." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Interacțiunea este guvernată de un cod de conduită strict, profesional și formal. Se observă un nivel ridicat de politețe, respect reciproc și diplomație, specifice unei ședințe instituționale la acest nivel.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este omniprezentă. Se folosesc constant formule de adresare formale („Stimată doamnă președintă”, „Onorată asistență”), se mulțumește pentru intervenții și se solicită permisiunea de a vorbi. Acest comportament este un pilon al întregii interacțiuni." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există absolut niciun exemplu de grosolănie sau limbaj neadecvat. Toate interacțiunile sunt civilizate și profesionale." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul este demonstrat prin utilizarea constantă a formulelor de politețe, prin ascultarea atentă a interlocutorilor și prin modul structurat în care se desfășoară ședința, respectând rolurile și ierarhiile instituționale." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Discuția, deși critică, este complet lipsită de agresivitate. Întrebările sunt incisive, dar formulate într-un mod profesional și calm, fără a ataca personal interlocutorii." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu de sarcasm. Tonul este serios și formal pe tot parcursul înregistrării." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și natura tehnică a discuției exclud complet prezența umorului." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de ironie în discursul participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Diplomația este evidentă în modul în care sunt formulate întrebările critice, evitând confruntarea directă și preferând formulări precum „vă rugăm să ne explicați”. Răspunsurile sunt, de asemenea, diplomatice, recunoscând problemele și exprimând deschiderea spre colaborare pentru a le rezolva." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Discuția este strict axată pe aspecte de conformitate financiară, legală și de guvernanță corporativă. Problemele sociale generale, precum discriminarea sau discursul instigator la ură, nu sunt abordate. Singurele tangențe sunt advocacy-ul pentru buna guvernare și sensibilitatea față de patrimoniul cultural.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent și irelevant pentru contextul ședinței." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu este abordat. Limbajul este formal și tehnic, nu este influențat de considerente de corectitudine politică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Tema inclusivității nu este discutată în mod direct." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Tema diversității nu este abordată în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio mențiune sau discuție despre vreo formă de discriminare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 2, "reason": "Întregul proces de audit și prezentarea rezultatelor reprezintă o formă de advocacy pentru transparență, responsabilitate și utilizarea eficientă a banilor publici. Curtea de Conturi pledează pentru respectarea legii și buna guvernare." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 0, "reason": "Deși gestionarea corectă a fondurilor publice are un impact social, discuția nu este încadrată în termeni de justiție socială. Accentul este pus pe conformitatea legală și financiară." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 2, "reason": "Există o mențiune clară a valorii patrimoniului audiovizual al Teleradio-Moldova, descris ca având „o valoare istorică și culturală excepțională”. Preocuparea exprimată în raport cu riscul de „degradare sau pierdere ireversibilă” a acestui patrimoniu denotă un grad de sensibilitate culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio este o ședință oficială a Curții de Conturi, un eveniment extrem de formal și structurat. Discuția este centrată pe examinarea unui raport de audit, prezentarea constatărilor, adresarea de întrebări specifice și formularea de răspunsuri tehnice. Toate interacțiunile sunt profesionale, axate pe sarcini și pe rezolvarea problemelor identificate în gestionarea fondurilor publice.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Tonul este formal, serios și respectuos pe tot parcursul ședinței. Participanții se adresează folosind formule de politețe („Stimate doamnă președintă”, „Onorată asistență”), iar structura ședinței (votarea ordinii de zi, prezentări, întrebări și răspunsuri) denotă un nivel înalt de profesionalism instituțional." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Raportorul Curții de Conturi demonstrează o înțelegere aprofundată a legislației și a situației financiare, prezentând date concrete și argumentate. Reprezentanții instituțiilor auditate (Ministerul Finanțelor, Parlament, Teleradio-Moldova) răspund la întrebări în mod competent, citând legi și descriind procese administrative complexe." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președinta Curții de Conturi conduce ședința în mod eficient, menținând ordinea, gestionând timpul și facilitând dialogul. Raportorul, la rândul său, conduce prezentarea constatărilor de audit într-un mod clar și structurat, ghidând discuția pe marginea problemelor identificate." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Există un dialog constructiv între Curtea de Conturi și entitățile auditate. Reprezentanții Ministerului Finanțelor și Parlamentului recunosc problemele sistemice (ex. statutul dual al TRM) și discută despre eforturile legislative comune pentru a le rezolva. Tonul nu este acuzator, ci orientat spre o soluționare colaborativă." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întregul scop al ședinței este identificarea problemelor (prin audit) și discutarea soluțiilor (prin recomandări și sesiunea de întrebări-răspunsuri). Întrebările sunt formulate pentru a obține angajamente de remediere, iar răspunsurile schițează pașii concreți pe care instituțiile intenționează să îi urmeze." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Ședința este una „de examinare”, o etapă premergătoare luării deciziilor finale, care au loc în faza de deliberare. Cu toate acestea, procesul în sine este un element crucial al luării deciziilor, iar la începutul ședinței se votează ordinea de zi, un act decizional clar." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Discuția este axată pe conformitate, legalitate și corectarea abaterilor de la normele existente. Nu se propun soluții inovatoare sau abordări radical noi, ci se caută alinierea la cadrul legal și la bunele practici de guvernanță. Accentul este pe corectare, nu pe inovație." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul discuției este strict instituțional, axat pe audit, finanțe publice și conformitate legală. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea personală, motivația individuală sau introspecția participanților.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 1, "reason": "Îmbunătățirea discutată este la nivel instituțional – remedierea proceselor și a cadrului legal. Nu se abordează tema autoperfecționării personale a participanților." }, { "name": "Motivație", "grade": 1, "reason": "Motivația este externă, dictată de obligația de a respecta legea și recomandările Curții de Conturi. Tonul este procedural și tehnic, nu motivațional." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este tehnic, financiar și juridic, lipsit de orice element inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Conceptul de reziliență personală nu este abordat în niciun fel." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și orientat spre exterior al ședinței este opus conceptului de mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 1, "reason": "Există o reflecție asupra eșecurilor instituționale, dar aceasta este de natură analitică și profesională, nu personală sau introspectivă." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu este abordat în cadrul discuției." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discuția este profund ancorată în etica serviciului public. Auditul vizează integritatea, responsabilitatea și corectitudinea în gestionarea banilor și a patrimoniului public, scoțând în evidență numeroase nereguli și dileme etice, precum conflictele de interese și lipsa de transparență.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Deși nu există acuzații directe de înșelăciune, auditul pune sub semnul întrebării onestitatea unor practici prin etichetarea lor ca „nejustificate” sau „neconforme”, cum ar fi încheierea unor contracte suplimentare sau distribuirea netransparentă a veniturilor proprii." }, { "name": "Integritate", "grade": 5, "reason": "Integritatea instituțională este tema centrală. Raportul de audit detaliază multiple încălcări ale principiilor de bună guvernanță, de la proceduri de achiziții netransparente la raportări financiare neconforme. Întreaga ședință este un exercițiu de restabilire a integrității." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Conceptul de responsabilitate (accountability) este omniprezent. Curtea de Conturi trage la răspundere instituțiile pentru modul de gestionare a resurselor. Întrebările și răspunsurile se concentrează pe asumarea responsabilității și pe măsurile de remediere." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Sunt discutate dileme etice clare, cum ar fi conflictul de interese generat de faptul că membrii Consiliului de Supraveghere sunt și angajați ai instituției pe care o supraveghează, creând o relație de subordonare reciprocă cu directorul general." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 2, "reason": "Judecățile sunt de natură profesională și legală („neconform”, „neregulamentar”), evitându-se un limbaj moralizator. Chiar și în discuțiile despre probleme grave, tonul rămâne obiectiv și tehnic." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Principiul utilizării corecte a fondurilor publice este fundamental. Auditul evidențiază lipsa de corectitudine în stabilirea tarifelor (nebazate pe costuri reale) și în repartizarea stimulentelor salariale doar către o categorie restrânsă de angajați." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Constatările auditului subminează încrederea în procesele de management ale Teleradio-Moldova. Scopul exercițiului este de a restabili această încredere, care este prezentată ca un obiectiv de atins, nu ca o stare de fapt." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, direct și clar, corespunzător unui cadru instituțional de rang înalt. Se utilizează un limbaj tehnic, specializat, pentru a asigura precizia în prezentarea constatărilor complexe de audit și în discuțiile ulterioare.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Atât prezentarea raportului, cât și întrebările adresate sunt directe și la obiect. Se folosesc termeni clari precum „deficiențe semnificative”, „neconform”, „riscuri”, fără a recurge la eufemisme." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Comunicarea este predominant directă. Există un grad minim de limbaj diplomatic, dar mesajele de bază, inclusiv recunoașterea problemelor, sunt transmise clar." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "În ciuda complexității subiectelor, vorbitorii depun eforturi pentru a fi clari. Raportorul structurează informația logic, iar întrebările sunt formulate precis pentru a evita ambiguitatea." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Scopul comunicării este de a elimina ambiguitatea. De exemplu, auditul critică ambiguitatea statutului juridic al TRM ca fiind o sursă de probleme. Comunicarea în sine tinde spre precizie." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Prezentarea raportului este detaliată și elaborată, deci nu este extrem de concisă. Totuși, întrebările și răspunsurile sunt, în general, focalizate și la subiect, menținând un echilibru între detaliu și concizie." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Prezentarea auditului este foarte elaborată, oferind cifre, exemple și referințe la cadrul normativ pentru fiecare constatare. Răspunsurile, în special cele de la Ministerul Finanțelor, sunt de asemenea elaborate, explicând contextul legislativ și planurile de acțiune." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc formule de adresare oficiale, un limbaj specializat și se respectă un protocol strict, specific unei ședințe a unei instituții supreme de audit." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate în discurs. Comunicarea este strict profesională și protocolară." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Categoria este relevantă în principal datorită discuției extinse despre gestionarea defectuoasă a patrimoniului cultural național, reprezentat de arhivele audiovizuale ale Teleradio-Moldova, un subiect important al raportului de audit.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Discuția se încadrează în normele birocratice și profesionale ale administrației publice din Republica Moldova, fără a explora norme culturale mai largi." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Subiectul este de interes național, fără a se face referire la specificități sau diferențe regionale." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Se menționează „Tezaurul Sonor” și „Fondul de Aur”, care fac parte din tradiția culturală a țării, dar discuția se axează pe managementul lor deficitar, nu pe valoarea lor tradițională." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu este abordat." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu este abordat." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 5, "reason": "O parte semnificativă a discuției este dedicată patrimoniului cultural. Raportul subliniază riscul „degradării sau pierderii ireversibile” a arhivelor audiovizuale („Fondul de Aur”, „Tezaurul Sonor”) și eșecul de a le include în registrul patrimoniului cultural național." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 1, "reason": "Preocuparea pentru patrimoniul național implică o formă de mândrie națională, dar tonul este critic și axat pe probleme, nu pe celebrarea valorilor naționale. Mândria este implicită, nu exprimată direct." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția generală a ședinței este clară și transparentă: exercitarea controlului public asupra utilizării fondurilor statului. Sursa (Curtea de Conturi) este credibilă, iar motivul este îndeplinirea mandatului legal de audit, fără a exista semne de manipulare sau propagandă.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Comunicarea este factuală, bazată pe dovezi și cifre. Nu se utilizează apeluri la emoție, exagerări sau alte tactici menite să manipuleze opinia." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 1, "reason": "Curtea de Conturi acționează ca un arbitru independent, iar constatările sale, deși critice, sunt prezentate ca fiind obiective și bazate pe nerespectarea legii. Nu există indicii de partizanat politic." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Curtea de Conturi este instituția supremă de audit a statului, ceea ce conferă raportului și ședinței un grad foarte înalt de credibilitate și autoritate." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este transparentă: asigurarea responsabilității publice și a bunei gestionări a banilor publici. Motivul Curții este de a-și îndeplini mandatul legal, iar al celorlalți participanți este de a răspunde constatărilor și de a se conforma." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Raportul se bazează pe fapte concrete și prevederi legale pentru a evita interpretările eronate. Entitățile auditate nu contestă faptele, ci mai degrabă explică contextul sistemic care a dus la acele situații." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict internă, referitoare la managementul unei instituții publice din Republica Moldova. Nu există nicio referință la teme geopolitice sau propagandă." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Statutul dual al Teleradio-Moldova: un „haos” bugetar care subminează transparența Un audit recent al Curții de Conturi a scos la iveală o problemă sistemică gravă în ceea ce privește statutul juridic și financiar al Companiei Publice „Teleradio-Moldova” (TRM), care operează sub un „regim dublu” ce generează confuzie, lipsă de transparență și riscuri în gestionarea fondurilor publice. Raportul, prezentat în cadrul ședinței Curții, arată că TRM este clasificată simultan ca instituție bugetară și ca instituție publică la autogestiune, o ambiguitate care contravine principiilor unei bune guvernanțe financiare. ### Consecințele unui statut ambiguu Această dualitate a condus la o serie de nereguli practice. În primul rând, compania figurează în două anexe diferite ale legii bugetului de stat, ceea ce complică procesul de alocare și raportare a fondurilor. Mai mult, TRM are capacitatea de a transfera fonduri publice din contul său trezorerial în conturi extrabugetare, fără a necesita implicarea directă a fondatorului – Parlamentul. Această practică reduce semnificativ controlul statului asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici. O altă problemă majoră identificată de audit este legată de standardele contabile. Deși are statut de instituție bugetară, TRM își ține evidența contabilă conform Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), aplicabile sectorului corporativ, și nu conform regulilor sistemului bugetar. Această neconcordanță a dus la situația în care patrimoniul public în valoare de peste 342 de milioane de lei, gestionat de TRM, nu este reflectat corect în rapoartele consolidate ale Guvernului privind execuția bugetului de stat. ### Răspunsul autorităților și calea de urmat În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, reprezentanții Ministerului Finanțelor au recunoscut existența acestei probleme, descriind-o ca fiind una care preocupă autoritățile de mai mult timp. S-a menționat că au existat tentative de a clarifica statutul companiei, inclusiv prin propunerea de a o resubordona Ministerului Culturii, însă acestea nu s-au materializat. Ministerul Finanțelor a informat că este în curs de desfășurare o reformă legislativă mai amplă, care vizează eliminarea noțiunii de „instituție publică la autogestiune” și migrarea acestor entități către un cadru bugetar clar definit. Acest proces, care face parte dintr-un angajament față de partenerii europeni, ar urma să fie finalizat până în anul 2027. Până atunci, însă, Teleradio-Moldova continuă să opereze într-un vid legislativ care permite practici financiare netransparente și ineficiente, subliniind necesitatea urgentă a unor clarificări legislative pentru a asigura o gestionare corectă și responsabilă a banului public. ### Patrimoniul Teleradio-Moldova, lăsat în paragină: Clădiri neînregistrate și o arhivă culturală în pericol Compania Publică „Teleradio-Moldova” (TRM) gestionează defectuos un patrimoniu public de o valoare considerabilă, incluzând zeci de clădiri și o arhivă audiovizuală de o importanță culturală excepțională, care riscă să se degradeze ireversibil. Acestea sunt concluziile unui raport de audit prezentat de Curtea de Conturi, care a scos la lumină o serie de nereguli grave în administrarea bunurilor statului de către radiodifuzorul public. ### Imobile în valoare de sute de milioane, neînregistrate și abandonate Potrivit auditului, TRM administrează 39 de clădiri, cu o suprafață totală de peste 40.000 de metri pătrați și o valoare contabilă de circa 392 de milioane de lei. Cu toate acestea, acest patrimoniu imobiliar nu este inclus corespunzător în lista bunurilor proprietate a statului. Situația este și mai problematică în detalii: 14 imobile ale televiziunii sunt înregistrate sub un singur număr cadastral, o practică ce contravine normelor de individualizare a bunurilor. Mai grav, alte 15 imobile, parte a bazei de odihnă „Unda”, nu sunt înregistrate deloc în registrul bunurilor imobile. Lipsa unui plan strategic pentru reparații și valorificare a dus la situația în care o parte semnificativă a acestor clădiri, aproximativ 9.300 de metri pătrați, nu este utilizată. Aceste imobile nu generează beneficii economice, ci, dimpotrivă, se află într-un proces continuu de uzură și degradare, ceea ce ar putea duce la pierderea irecuperabilă a unor active importante ale statului. ### Tezaurul cultural, în pericol O altă constatare alarmantă a auditului vizează gestionarea arhivei audiovizuale a TRM, care include „Fondul de Aur” al televiziunii și „Tezaurul Sonor” al radiodifuziunii. Aceste arhive reprezintă un patrimoniu cultural de o valoare inestimabilă, conținând înregistrări unice din istoria țării. Cu toate acestea, ele sunt păstrate în condiții necorespunzătoare, încăperile neasigurând un climat adecvat, iar echipamentele de monitorizare fiind nefuncționale. Raportul mai arată că inventarierea acestor fonduri este una formală, iar arhiva TV nu a mai fost completată cu programe noi din anul 2017. De asemenea, TRM nu a inițiat procedura obligatorie de includere a acestor tezaure în Registrul patrimoniului cultural național mobil. Această neglijență nu doar că expune materialele la riscul de degradare sau pierdere definitivă, dar subminează și recunoașterea oficială a valorii lor istorice și limitează accesul la finanțări distincte destinate protejării patrimoniului cultural. Reprezentanții companiei au recunoscut deficiențele și au promis că vor demara procedurile necesare pentru remedierea situației. ### Audit la TRM: Cheltuieli nejustificate, contracte cu risc de conflict de interese și bonusuri netransparente Un raport de audit al Curții de Conturi privind gestionarea financiară la Compania Publică „Teleradio-Moldova” (TRM) în anii 2023-2024 a scos la iveală o serie de nereguli grave, de la depășiri bugetare de zeci de milioane de lei, la un potențial conflict de interese la nivelul conducerii executive și a organului de supraveghere. Constatările indică deficiențe semnificative în controlul financiar intern și o gestionare problematică a fondurilor publice. ### Depășiri bugetare și angajamente nejustificate Una dintre cele mai grave constatări se referă la depășirea limitelor bugetare aprobate de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare (CSD). Auditul a relevat că TRM a înregistrat cheltuieli efective cu circa 21,5 milioane de lei mai mari decât plafonul aprobat, în special la capitolele ce țin de remunerarea muncii și contribuțiile sociale. Această practică încalcă direct disciplina bugetară și normele legale în vigoare. În plus, auditul a identificat un aranjament contractual problematic între conducerea executivă a TRM și conducerea CSD. Raportul menționează o „subordonare reciprocă” între directorul general al TRM și președintele și secretarul CSD, aceștia din urmă fiind și angajați ai companiei. Această situație a generat un potențial conflict de interese, materializat prin asumarea unor angajamente de plată nejustificate. De exemplu, TRM și-a asumat obligația de a plăti circa 364.000 de lei la încetarea mandatului directorului general și până la 1,5 milioane de lei în cazul încetării anticipate a contractului său de muncă, contrar prevederilor legale. ### Utilizarea netransparentă a veniturilor proprii O altă problemă majoră ține de modul în care au fost utilizate veniturile proprii ale companiei, obținute din activități comerciale. În loc să fie folosite pentru acoperirea cheltuielilor operaționale, o parte considerabilă din aceste fonduri – peste 945.000 de lei – a fost repartizată condiționat și procentual sub formă de stimulente salariale către o categorie restrânsă de angajați, în special din departamentul de publicitate și creație. Auditul a constatat că această repartizare s-a făcut în lipsa unei referințe clare la cadrul legal privind salarizarea și fără o documentare corespunzătoare a contribuției suplimentare a fiecărui angajat. Reprezentanții TRM au declarat că au renunțat la această practică în urma sesizării Curții de Conturi și că vor căuta alte modalități de stimulare a angajaților. Aceste nereguli subliniază necesitatea consolidării controlului intern și a asigurării unei transparențe depline în utilizarea tuturor resurselor financiare ale radiodifuzorului public.