--- title: "Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului conformității gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Consiliul Audiovizualului în perioada anilor 2021-2024" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110098/Sedinta-Curtii-de-Conturi-de-examinare-a-auditului-conformitatii-gestionarii-resurselor-financiare-publice-si-a-patrimoniului-public-de-catre-Consiliu event_date: 2025-11-20T09:00:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 4214 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110098 publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului conformității gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Consiliul Audiovizualului în perioada anilor 2021-2024 ## Comunicat de presă ## Curtea de Conturi a identificat deficiențe în gestionarea fondurilor și patrimoniului Consiliului Audiovizualului **Chișinău, 20 noiembrie 2025** - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat joi, 20 noiembrie 2025, în cadrul unei ședințe publice, rezultatele auditului privind conformitatea gestionării resurselor financiare și a patrimoniului public de către Consiliul Audiovizualului (CA) în perioada 2021-2024. Raportul a scos la iveală o serie de nereguli și deficiențe operaționale, deși a constatat că, în general, gestionarea s-a realizat conform cadrului legal. Auditul a relevat că, în perioada analizată, CA nu a valorificat integral alocațiile bugetare, înregistrând un sold de mijloace neutilizate în valoare de 5,4 milioane de lei. Această situație a fost cauzată, în principal, de atragerea de fonduri externe pentru acoperirea unor cheltuieli precum deplasări, instruiri sau achiziții, dar și de un grad redus de ocupare a funcțiilor vacante, cauzat de nivelul salarial scăzut. De asemenea, au fost identificate lacune în procesul de planificare și fundamentare a bugetului. O altă problemă majoră vizează colectarea veniturilor la bugetul de stat. Din totalul de 9,9 milioane de lei, reprezentând amenzi aplicate furnizorilor de servicii media, au fost încasate efectiv doar 3,9 milioane de lei, echivalentul unei rate de colectare de sub 39%. Auditorii au subliniat lipsa unor reguli contabile clare pentru evidența amenzilor până la transmiterea acestora spre executare silită către Serviciul Fiscal de Stat. „Deși, în general, gestionarea s-a realizat în conformitate cu cerințele legale, auditul a scos la iveală deficiențe operaționale care necesită corectare pentru a asigura o administrare mai eficientă și transparentă”, a declarat Violeta Andrieș, raportoare în cadrul ședinței. „Problemele variază de la nevalorificarea integrală a alocațiilor bugetare și până la lacune în evidența veniturilor și gestionarea patrimoniului public.” În domeniul gestionării patrimoniului, raportul a evidențiat mai multe nereguli semnificative. Printre acestea se numără neînregistrarea de către Agenția Proprietății Publice (APP) a dreptului de administrare asupra terenului aferent sediului CA, fapt ce a permis unei companii private să ocupe abuziv o porțiune de 13 metri pătrați din acest teren. Totodată, s-a constatat că destinația clădirii, un monument de istorie și arhitectură, este înregistrată incorect în cadastru ca „ocrotirea sănătății” în loc de „clădire administrativă”. Auditorii au mai semnalat întârzieri în casarea unor active neutilizate, precum un software în valoare de 415.000 de lei, achiziționat în perioada 2010-2011 și care nu a fost folosit niciodată. Prezentă la ședință, președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu-Eșanu, a mulțumit echipei de audit pentru analiză și a dat asigurări că instituția va depune eforturi pentru a remedia problemele. „Am luat act de constatări și suntem deja în proces de elaborare a unui plan de acțiuni pentru a înlătura deficiențele semnalate. Recomandările auditului ne vor ghida în eforturile de a spori transparența și eficiența instituțională”, a menționat aceasta. Consiliul Audiovizualului este autoritatea publică autonomă, responsabilă de reglementarea domeniului comunicării audiovizuale din Republica Moldova. Instituția are rolul de a garanta interesul public în acest sector, de a asigura respectarea pluralismului și de a supraveghea activitatea furnizorilor de servicii media, în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al discuției este formal și neutru. Totuși, există manifestări de politețe și recunoștință, cum ar fi mulțumirile reciproce între vorbitori („Vă mulțumesc pentru atenție”, „Mulțumim și noi pentru raport”), care indică un nivel foarte scăzut de emoție pozitivă, specifică unui context profesional.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă de fericire în transcriere. Contextul este o ședință formală de audit, unde se discută probleme și neconformități." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Un grad foarte redus de optimism poate fi dedus din discuțiile despre soluționarea problemelor identificate și din deschiderea spre colaborare. De exemplu, afirmația „suntem deschiși să discutăm și să găsim soluția optimă” sugerează o perspectivă constructivă, orientată spre rezolvare, dar fără a exprima un optimism pronunțat." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Recunoștința este exprimată explicit de mai multe ori, dar are un caracter formal și procedural, fiind o componentă standard a comunicării profesionale în astfel de ședințe. Exemple: „Vă mulțumesc pentru atenție”, „Mulțumim și noi pentru raport”, „Vă mulțumesc foarte mult pentru răspunsul exhaustiv și profesionist oferit”." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Nu se manifestă entuziasm. Tonul este măsurat, serios și concentrat pe aspecte tehnice și legale, specific unui cadru formal de audit." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet irelevantă pentru contextul discuției, care este o ședință oficială a Curții de Conturi." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de bucurie în cadrul discuțiilor. Tonul este serios și profesional pe tot parcursul înregistrării." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "Un nivel redus de satisfacție este sugerat de președinta ședinței atunci când constată că recomandările auditului sunt luate în considerare și implementate: „Lucrul acesta ne bucură foarte mult pentru că de asta și sunt înaintate recomandările ca să vă ajute pe dumneavoastră”." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet lipsită de umor sau amuzament. Contextul este unul formal și serios, axat pe analiza unui raport de audit." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Deși tonul general este profesional și controlat, conținutul discuției se concentrează pe deficiențe, neconformități și probleme financiare. Negativitatea este inerentă subiectului (un audit care a găsit probleme), dar nu este exprimată emoțional de către participanți.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de tristețe în discursul participanților." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun semn de furie. Toate interacțiunile sunt profesionale și menținute într-un cadru calm și respectuos, chiar și atunci când se discută despre nereguli." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu se manifestă frică sau teamă. Discuția este tehnică și procedurală." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust din partea vorbitorilor." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Un nivel redus de frustrare poate fi dedus din discuțiile despre obstacolele birocratice, cum ar fi imposibilitatea ajustării bugetului sau dificultățile în recuperarea creanțelor de la operatori în procedură de lichidare. De exemplu, menționarea unui administrator „foarte obraznic” care ocupă abuziv un teren sugerează o frustrare legată de neputința rezolvării situației." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de anxietate în tonul sau conținutul discursurilor. Participanții par calmi și stăpâni pe situație." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 1, "reason": "Se poate intui o ușoară dezamăgire legată de persistența unor probleme vechi, cum ar fi neutilizarea unui software achiziționat în 2010-2011, problemă menționată încă din 2018 și rămasă nerezolvată: „până la moment nu au fost identificate careva soluții”." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă și irelevantă pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Aceasta este categoria dominantă. Întreaga înregistrare audio reprezintă o ședință formală, cu un limbaj tehnic și procedural. Scopul principal este prezentarea de fapte, discutarea constatărilor unui audit și formularea de întrebări și răspunsuri clarificatoare.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul este copleșitor de neutru și obiectiv. Participanții prezintă date, cifre și aspecte legale fără implicare emoțională. Structura ședinței este formală, procedurală și axată pe fapte." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este de a informa participanții cu privire la rezultatele unui audit. Raportoarea prezintă detaliat constatările, cifrele și neconformitățile: „Auditul a constatat că...”, „Pentru perioada auditată... au fost aprobate mijloace financiare în sumă totală de...”." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "O parte semnificativă a ședinței este dedicată sesiunii de întrebări și răspunsuri, unde membrii Curții de Conturi adresează întrebări specifice și tehnice entităților auditate pentru a obține clarificări. Exemple: „Ce ar trebui de întreprins pentru ca creanțele... să fie corespunzător înregistrate?”, „Care sunt măsurile ce trebuie întreprinse pentru transmiterea terenului?”." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Recomandările formulate de Curtea de Conturi și discuțiile despre procedurile corecte de urmat au un caracter instructiv, ghidând entitățile auditate în vederea remedierii deficiențelor. De exemplu, se menționează că „urmează a fi elaborate reguli de ținere a evidenței contabile”." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Prezentarea raportului de audit urmează o structură narativă, descriind procesul și constatările. De asemenea, reprezentanții entităților narrează istoricul anumitor probleme, cum ar fi litigiul funciar sau situația software-ului neutilizat, pentru a oferi context." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 1, "reason": "Există un nivel scăzut de persuasiune, manifestat atunci când reprezentanții entităților auditate încearcă să justifice anumite nereguli, explicând constrângerile externe (donații, proceduri birocratice) pentru a convinge Curtea de complexitatea situației." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea dintre participanți este caracterizată de un grad înalt de formalism și profesionalism. Politețea și respectul sunt demonstrate constant, fiind elemente centrale ale comunicării într-un cadru instituțional oficial.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este omniprezentă. Se folosesc formule de adresare formale („Stimați membri ai Curții de Conturi”, „Doamna Președintă”), mulțumiri frecvente și un ton general respectuos. Exemplele sunt numeroase: „Vă rog”, „Vă mulțumesc”, „Cu permisiunea dumneavoastră”." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun fel de grosolănie sau limbaj neadecvat. Comunicarea este strict profesională." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul reciproc între participanți și față de instituțiile pe care le reprezintă este evident. Limbajul formal, adresările protocolare („Salutăm prezența...”, „Onorată asistență”) și respectarea procedurilor demonstrează un nivel maxim de respect." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate. Chiar și în momentele de dezbatere a problemelor, tonul rămâne calm, profesionist și non-conflictual." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Sarcasmul este complet absent din discuție." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul serios și formal al ședinței exclude orice formă de umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește ironia în nicio intervenție." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Discuțiile despre neconformități și deficiențe sunt purtate cu un grad ridicat de diplomație. Întrebările, deși directe, sunt formulate neutru, iar răspunsurile, în special din partea entităților auditate, sunt diplomatice, recunoscând problemele, dar oferind și contextul atenuant." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict tehnică, axată pe conformitatea financiară, juridică și administrativă. Nu sunt abordate teme sociale mai largi, cum ar fi discriminarea, justiția socială sau discursul instigator la ură.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Termenul nu se aplică în acest context. Limbajul este formal și neutru din rațiuni profesionale, nu ca o formă de corectitudine politică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul inclusivității nu este abordat în cadrul ședinței." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul diversității nu este abordat în cadrul ședinței." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Subiectul discriminării nu este abordat în cadrul ședinței." }, { "name": "Advocacy", "grade": 0, "reason": "Nu există advocacy pentru cauze sociale. Singura formă de advocacy este pentru o mai bună gestiune a fondurilor publice și respectarea legii." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 0, "reason": "Subiectul justiției sociale nu face parte din agenda ședinței." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 1, "reason": "Un punct minor este menționarea faptului că clădirea Consiliului Audiovizualului este un „monument de istorie și arhitectură de categorie națională”. Aceasta denotă o conștientizare a valorii patrimoniului cultural, dar este prezentată ca un fapt în contextul gestionării activelor, nu ca o discuție aprofundată despre sensibilitate culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio reprezintă o ședință oficială a Curții de Conturi, un cadru eminamente profesional. Discuțiile sunt structurate, se concentrează pe examinarea unui raport de audit, pe identificarea problemelor și pe formularea de recomandări, demonstrând un nivel înalt de orientare spre sarcini.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Interacțiunile sunt formale și respectuoase, utilizând formule de adresare precum 'Stimați membri ai Curții de Conturi' și 'Onorată asistență'. Structura ședinței (aprobarea ordinii de zi, prezentarea raportului, sesiunea de întrebări) și limbajul tehnic denotă un mediu profesional." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Raportoarea și ceilalți vorbitori demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației financiare și a procedurilor de audit. Sunt citate cifre exacte, legi specifice (ex. Legea 181/2014) și concluzii bazate pe dovezi, ceea ce reflectă un nivel ridicat de competență." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președinta ședinței conduce discuțiile în mod eficient, gestionează ordinea de zi, oferă cuvântul vorbitorilor și menține un cadru organizat. Ea ghidează tranziția între etapele ședinței, demonstrând calități de lider în moderarea dezbaterilor." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Ședința implică un dialog între multiple instituții (Curtea de Conturi, Consiliul Audiovizualului, Ministerul Finanțelor). Deși este un proces de audit, tonul este constructiv, axat pe găsirea de soluții. Reprezentanții instituțiilor își exprimă deschiderea pentru colaborare în vederea remedierii problemelor." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este identificarea deficiențelor în gestiunea financiară și propunerea de soluții. Discuțiile se axează pe probleme concrete, cum ar fi nevalorificarea alocațiilor bugetare, evidența neconformă a amenzilor și gestionarea patrimoniului, și caută căi de remediere." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Ședința are ca scop final examinarea raportului și aprobarea unor decizii. Procesul începe cu votarea ordinii de zi, un act decizional direct, și se încheie cu formularea de recomandări care stau la baza deciziilor viitoare ale instituțiilor vizate." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Se menționează utilizarea de către Consiliul Audiovizualului a unui 'soft contemporan, performant, bazat pe inteligența artificială'. De asemenea, se discută despre interconectarea cu sisteme informatice ale altor ministere pentru o mai bună gestionare a amenzilor, indicând o deschidere către soluții inovatoare." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Discuția este centrată pe procese instituționale, conformitate legală și eficiență administrativă, nu pe aspecte legate de creșterea sau dezvoltarea personală a participanților. Referirile la 'dezvoltarea profesională' sunt strict în contextul analizei liniilor bugetare.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 1, "reason": "Accentul este pus pe îmbunătățirea instituțională, nu personală. Recomandările vizează 'corectare pentru a asigura o administrare mai eficientă și transparentă' la nivel de organizație." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există un discurs motivațional. Motivația participanților este implicită, derivând din responsabilitățile lor profesionale și din obligația de a respecta legea." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este tehnic, factual și procedural. Nu are scopul de a inspira, ci de a analiza și a corecta." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre provocări sau dificultăți personale care ar necesita reziliență. Discuțiile se referă la probleme administrative și financiare ale unei instituții." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Subiectul și stilul discuției sunt complet orientate spre exterior, spre fapte, cifre și proceduri, fără elemente de introspecție sau mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 2, "reason": "Există un proces de reflecție instituțională. Se analizează cauzele neexecutării bugetului sau ale fluctuației de personal ('cauzată... de salariile mici'), ceea ce denotă o analiză a acțiunilor trecute pentru a înțelege prezentul." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Dezvoltarea profesională este menționată ca o linie bugetară cu execuție redusă, fiind un subiect de audit, nu o temă de dezvoltare personală discutată în ședință." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Întregul exercițiu de audit public este un pilon al bunei guvernări și al eticii în administrația publică. Discuțiile se concentrează pe responsabilitate, integritate și conformitate cu legea, elemente cheie ale unui comportament etic în sectorul public.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Procesul de audit și prezentarea publică a rezultatelor promovează transparența și onestitatea. Deficiențele sunt prezentate deschis, iar instituțiile vizate par să recunoască provocările, cum ar fi dificultățile procedurale sau salariile mici, fără a încerca să ascundă realitatea." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Misiunea Curții de Conturi este de a asigura integritatea gestiunii banului public. Discuția despre respectarea cadrului normativ, a procedurilor de achiziții și a modului de înregistrare a veniturilor subliniază importanța integrității instituționale." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Responsabilitatea este tema centrală. Consiliul Audiovizualului este tras la răspundere pentru gestionarea resurselor financiare. Se discută explicit cine poartă responsabilitatea pentru diverse nereguli, cum ar fi înregistrarea neconformă a proprietăților." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezentate sau dezbătute dileme etice complexe. Problemele identificate sunt de natură procedurală, legală sau administrativă, nu morală." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 0, "reason": "Evaluările făcute sunt de natură tehnică și legală ('neconformități', 'deficiențe'), nu morală. Nu se emit judecăți de valoare despre caracterul 'bun' sau 'rău' al persoanelor, ci despre corectitudinea acțiunilor administrative." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Principiul corectitudinii (fairness) este un fundament al auditului. Se urmărește utilizarea corectă a fondurilor publice și aplicarea echitabilă a legii, de exemplu, în procesul de recuperare a creanțelor provenite din amenzi." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Prin supunerea la audit și prin discuția transparentă a problemelor, se urmărește creșterea încrederii publice în instituțiile statului. Curtea de Conturi acționează ca o sursă credibilă de informații, consolidând încrederea în procesul de supraveghere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, structurat și adaptat unui context profesional de nivel înalt. Limbajul este tehnic, direct și elaborat, având ca scop principal claritatea și precizia în prezentarea și discutarea constatărilor de audit.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Comunicarea este directă și la obiect. Întrebările sunt formulate specific ('Care este modul de obținere a donațiilor externe?'), iar constatările sunt prezentate fără ocolișuri, cu date și fapte concrete." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Nu se utilizează un limbaj indirect sau aluziv. Contextul formal și tehnic impune o comunicare explicită pentru a evita neînțelegerile." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii, în special raportoarea, depun eforturi pentru a fi clari, folosind un limbaj precis și structurând informația logic. Deși tehnic, discursul este clar pentru publicul specializat căruia i se adresează." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Se evită ambiguitatea. Scopul ședinței este de a clarifica probleme, nu de a le crea. Există o mică doză de ambiguitate în unele răspunsuri care vizează acțiuni viitoare ('vom ține cont'), dar constatările factuale sunt clare." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Anumite părți ale ședinței, precum deschiderea și formularea întrebărilor, sunt concise. Prezentarea raportului este, prin natura sa, detaliată, dar se solicită prezentarea 'succintă' a celor mai importante aspecte." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Prezentarea raportului de audit este foarte elaborată, incluzând detalii financiare, referințe legale și analize complexe. Răspunsurile la întrebări sunt, de asemenea, adesea elaborate pentru a oferi un context complet." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc formule de adresare oficiale, un vocabular specializat și se respectă un protocol strict, specific ședințelor instituțiilor de stat de rang înalt." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate în comunicare. Tonul, limbajul și interacțiunile sunt strict profesionale și formale." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Evenimentul este specific contextului administrativ și cultural din Republica Moldova. Discuția despre o clădire monument istoric, parte a patrimoniului național, ancorează puternic dezbaterea în realitatea culturală locală.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Modul de desfășurare a ședinței, cu respectarea ierarhiei, formalismul excesiv și abordarea procedurală, reflectă normele culturale ale administrației publice dintr-un stat cu moștenire birocratică post-sovietică." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Discuția se poartă la nivel național, implicând instituții centrale. Nu sunt abordate diferențe sau specificități regionale." }, { "name": "Tradiții", "grade": 2, "reason": "Procedura de audit public și de dezbatere a rapoartelor în fața plenului Curții de Conturi urmează tradiții consacrate în domeniul controlului financiar public." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 1, "reason": "Nu se discută despre obiceiuri locale în sens tradițional, dar modul de interacțiune și de abordare a problemelor este specific 'obiceiurilor' administrative din Republica Moldova." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema multiculturalismului nu este prezentă în discuții." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 5, "reason": "Patrimoniul este o temă centrală. Se discută pe larg despre gestiunea unei clădiri care este 'monument de istorie și arhitectură de categorie națională', subliniind importanța protejării patrimoniului național." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 1, "reason": "Nu există manifestări explicite de mândrie națională. Totuși, preocuparea pentru conservarea corectă a unei clădiri de patrimoniu poate fi interpretată ca o formă implicită de respect față de valorile naționale." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția generală a ședinței este transparentă și constructivă: evaluarea conformității, identificarea problemelor și îmbunătățirea gestiunii fondurilor publice. Credibilitatea sursei (Curtea de Conturi) este ridicată, iar discursul este bazat pe fapte.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discuția este factuală și bazată pe un raport de audit. Nu există dovezi de utilizare a unor tactici manipulative sau a unui limbaj menit să inducă în eroare." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Curtea de Conturi acționează ca un auditor independent. Criticile aduse sunt justificate prin constatări concrete și referințe la legislație, nefiind motivate politic. Se menționează explicit că auditul vizează doar aspectul financiar, nu și cel de reglementare, pentru a evita părtinirea." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Curtea de Conturi este o instituție supremă de audit, ceea ce îi conferă o credibilitate foarte mare. Informațiile prezentate sunt verificate și bazate pe dovezi, iar participanții sunt identificați clar, consolidând credibilitatea discursului." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este declarată explicit: 'evaluarea conformității modului de formare, administrare și utilizare a resurselor financiare publice'. Motivul este asigurarea bunei guvernări și a eficienței în sectorul public, fiind un scop legitim și transparent." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Formatul ședinței, care permite instituției auditate să răspundă și să ofere clarificări, este conceput tocmai pentru a preveni interpretările inexacte. Prezentarea se bazează pe date concrete pentru a minimiza subiectivitatea." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict de natură administrativă și financiară internă. Nu există absolut niciun element de propagandă sau referire la contextul geopolitic." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Consiliul Audiovizual a lăsat neutilizați 5,4 milioane de lei din bani publici din cauza unei planificări defectuoase Consiliul Audiovizual (CA) al Republicii Moldova nu a cheltuit 5,4 milioane de lei din alocațiile bugetare în perioada 2021-2024, o situație cauzată de deficiențe în planificarea financiară și de dependența de donații externe, conform unui raport de audit prezentat joi la Curtea de Conturi. Auditul a relevat că, deși CA a beneficiat de finanțare externă pentru a acoperi costuri legate de deplasări, instruiri și achiziții de bunuri, aceste fonduri nu au fost integrate corespunzător în procesul de bugetare, ducând la nevalorificarea alocațiilor de la bugetul de stat. Reprezentanții Consiliului Audiovizual au explicat în cadrul ședinței că această situație este generată de dificultatea de a prognoza donațiile primite de la partenerii externi, precum misiunile diplomatice. Aceștia au subliniat că anul fiscal al donatorilor nu coincide întotdeauna cu cel al Republicii Moldova, iar procesul de aprobare a granturilor este adesea imprevizibil și poate dura luni de zile, făcând dificilă o planificare bugetară exactă. „*Lucrăm cu donatorii la nivelul misiunilor diplomatice și al altor parteneri externi. Procesul este adesea spontan, ad-hoc, și nu poate fi planificat cu exactitate de noi din timp, oricât de mult ne-am dori*”, a declarat președinta CA, Liliana Vițu-Eșanu. Pe lângă impredictibilitatea finanțărilor externe, oficialii CA au invocat și obstacole birocratice în relația cu Ministerul Finanțelor. Aceștia au susținut că încercările de a rectifica bugetul pe parcursul anului pentru a reflecta economiile realizate s-au lovit de proceduri rigide. De exemplu, o solicitare de diminuare a bugetului cu 2,3 milioane de lei în 2022, rezultată din economii la fondul de salarizare, nu a fost acceptată de Ministerul Finanțelor, deși a fost înaintată în termenii legali. „*Modificările bugetare nu se mai fac în luna decembrie, când noi, de regulă, planificăm formarea profesională. Chiar dacă am încercat să facem rectificări, acestea nu au fost mereu aprobate*”, a adăugat contabila-șefă a instituției, Svetlana Lucinschi. Curtea de Conturi a recomandat CA să-și îmbunătățească procesul de planificare și fundamentare a necesarului de alocații bugetare pentru a asigura o utilizare mai eficientă și transparentă a fondurilor publice. ### Haos contabil la Consiliul Audiovizual: Peste 6 milioane de lei din amenzi, neîncasate și urmărite în Excel Consiliul Audiovizual (CA) a eșuat să colecteze amenzi în valoare de aproximativ 6 milioane de lei aplicate furnizorilor de servicii media, iar evidența acestor sancțiuni, precum și a taxelor pentru licențe, este ținută în simple fișiere Excel, în afara sistemului contabil oficial. Această neregulă majoră, care ridică semne de întrebare privind transparența și capacitatea instituției de a-și exercita atribuțiile, a fost constatată de Curtea de Conturi în cadrul unui audit pentru perioada 2021-2024. Potrivit raportului, din totalul de 9,9 milioane de lei în amenzi aplicate, CA a reușit să încaseze doar 3,9 milioane de lei, reprezentând o rată de colectare de sub 40%. Lipsa unui sistem formal de evidență contabilă pentru aceste creanțe face dificilă urmărirea lor și creează riscuri semnificative. Reprezentanții CA au recunoscut în fața auditorilor că legislația actuală nu stabilește clar cine este responsabil și care este modalitatea de evidență contabilă pentru aceste plăți. „*Din păcate, cadrul normativ nu stabilește responsabilul și modul de evidență contabilă a acestor plăți. Acesta este motivul pentru care informațiile respective nu se regăsesc în evidența contabilă oficială și nici în rapoartele financiare*”, se arată în explicațiile conducerii CA, citate în raport. Contabila-șefă a instituției a confirmat că, în prezent, duce o „evidență operativă” a amenzilor. În replică, reprezentanta Ministerului Finanțelor a subliniat că, din moment ce aceste operațiuni economice există, ele trebuie reflectate în contabilitatea CA. Ministerul a recomandat Consiliului să elaboreze și să implementeze politici contabile proprii pentru gestionarea acestui domeniu specific și să le coordoneze cu ministerul. Mai mult, s-a sugerat ca CA să se interconecteze la sistemul informațional gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, care centralizează evidența contravențiilor, pentru a asigura o urmărire unitară și eficientă a amenzilor. „*Nu vedem impedimente în folosirea softului Ministerului Afacerilor Interne. Urmează să ne familiarizăm cu acesta. Suntem deschiși să discutăm și să găsim soluția optimă împreună cu Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat*”, a declarat un reprezentant al CA. Până la implementarea unei soluții sistemice, milioane de lei datorate bugetului de stat rămân într-o zonă gri, fără o monitorizare adecvată. ### Monument istoric în paragină și teren public ocupat abuziv: Neglijența în administrarea sediului Consiliului Audiovizual Sediul Consiliului Audiovizual (CA), o clădire cu statut de monument de istorie și arhitectură de categorie națională, se află într-o stare avansată de degradare, în timp ce terenul aferent, proprietate publică, a fost ocupat abuziv de o companie privată care a construit ilegal o scară și un gard metalic. Această situație alarmantă, care scoate la iveală un management defectuos al patrimoniului public și un blocaj birocratic între multiple instituții ale statului, a fost un subiect central al discuțiilor de la ședința Curții de Conturi de joi. Auditul a constatat că Agenția Proprietății Publice (APP) nu a înregistrat dreptul de administrare asupra terenului pe care este amplasată clădirea CA, o omisiune care a permis unei societăți comerciale să ocupe abuziv o suprafață de 13 metri pătrați. Mai mult, clădirea în sine, cunoscută istoric drept fosta comunitate a surorilor medicale „Crucea Roșie” a Mănăstirii Hîrbovăț, nu este inclusă în lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobată prin hotărâre de Guvern, iar fațada acesteia este într-o „stare nesatisfăcătoare”. Reprezentanții CA au explicat că, fiind un monument istoric, orice lucrare de reparație sau restaurare necesită avize speciale și costuri pe care bugetul instituției nu le poate acoperi. În același timp, procesul de delimitare și transmitere a terenului în gestiunea CA este blocat de ani de zile într-un labirint birocratic. „*Am înaintat demersuri încă din 2020, dar abia acum, în 2024, APP a demarat procedura de la început*”, a declarat un reprezentant al CA. La rândul său, reprezentanta APP, Elvira Pluta, a confirmat că agenția a notificat compania privată să elibereze terenul în 30 de zile, însă aceasta refuză, invocând lipsa unui alt acces la subsolul clădirii sale. „*Administratorul este foarte obraznic și știe cum să jongleze cu instituțiile statului. Ne luptăm cu ei, dar fără succes deocamdată*”, a recunoscut reprezentanta APP, adăugând că este nevoie de ajutorul și implicarea tuturor instituțiilor pentru a rezolva problema. Situația scoate în evidență incapacitatea statului de a-și proteja propriul patrimoniu și de a acționa ferm împotriva abuzurilor, lăsând un monument de importanță națională să se degradeze, în timp ce terenul public este folosit ilegal.