--- title: "Ședința Curții Constituționale de examinare a sesizării nr. 243e/2025 privind validarea unor mandate de deputați în Parlamentul Republicii Moldova" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110107/Sedinta-Curtii-Constitutionale-de-examinare-a-sesizarii-nr--243e-2025-privind-validarea-unor-mandate-de-deputati-in-Parlamentul-Republicii-Moldova event_date: 2025-11-06T14:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Alexandru Lăpușneanu 28, Curtea Constituțională a Republicii Moldova" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 975 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Curții Constituționale de examinare a sesizării nr. 243e/2025 privind validarea unor mandate de deputați în Parlamentul Republicii Moldova ## Comunicat de presă ## Curtea Constituțională a validat mandatele a opt noi deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate **Chișinău, 6 noiembrie 2025** – Curtea Constituțională a Republicii Moldova a validat astăzi mandatele a opt noi deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul unei ședințe publice. Decizia vine ca urmare a vacantării unor locuri în Parlament și a sesizării depuse de Comisia Electorală Centrală pentru suplinirea acestora. Procesul de validare a fost inițiat după ce Parlamentul a declarat vacante opt mandate de deputat la data de 31 octombrie 2025, în urma cererilor de demisie depuse de mai mulți membri ai fracțiunii PAS. Comisia Electorală Centrală (CEC) a înaintat Curții sesizarea nr. 243e/2025, propunând validarea mandatelor pentru următorii candidați supleanți de pe lista electorală a partidului. În urma deliberărilor, Curtea a confirmat mandatele pentru doamnele Angela Munteanu Pojoga, Veronica Cupcea, Veronica Briceag și Liliana Grosu, precum și pentru domnii Igor Talmazan, Alexandr Trubca, Gheorghe Ichim și Valeriu Carțîn. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a explicat în fața Curții procedura urmată: *„Am sesizat autoritățile competente pentru a verifica dacă persoanele vizate au interdicții de a ocupa funcții publice. Având confirmarea privind lipsa acestor restricții, am înaintat propunerea de validare, conform prevederilor Codului Electoral.”* Reprezentanta fracțiunii PAS în cadrul ședinței, Veronica Roșca, a declarat: *„Fracțiunea PAS susține plenar demersul Comisiei Electorale Centrale de a declara aleși și a valida mandatele celor opt colegi de pe lista suplimentară.”* În timpul ședinței, candidații prezenți și-au exprimat individual consimțământul de a prelua mandatul de deputat, confirmând că vor înlătura eventualele incompatibilități în termenul legal. Hotărârea Curții este definitivă, intră în vigoare la data adoptării și urmează a fi publicată în Monitorul Oficial. La finalul ședinței, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, i-a felicitat pe noii deputați, subliniind responsabilitatea pe care o preiau. *„Felicitări, domnilor deputați. Vă dorim succese și să nu uitați că sunteți reprezentanții poporului și aveți obligația de a servi poporului Republicii Moldova”*, a conchis președinta Curții. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al înregistrării este formal și procedural. Emoțiile pozitive sunt exprimate foarte subtil și doar la finalul ședinței, prin felicitări și urări de succes, care sunt mai degrabă formule de politețe instituțională decât manifestări emoționale intense.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie directă de fericire în transcriere. Contextul este strict procedural și formal, nefiind propice manifestării acestei emoții." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "O urmă foarte fină de optimism poate fi identificată în urările de succes de la final, adresate noilor deputați de către președinta Curții: „Vă dorim succese în continuare”. Acesta este un gest formal, dar poartă o conotație pozitivă pentru viitor." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 1, "reason": "Participanții folosesc frecvent cuvântul „Mulțumim”, însă acesta este utilizat ca o formulă standard de politețe într-un cadru oficial, nu ca o expresie profundă de recunoștință." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Înregistrarea este complet lipsită de entuziasm. Tonul tuturor vorbitorilor este sobru, calm și măsurat, corespunzător solemnității unei ședințe a Curții Constituționale." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă din contextul discuției, care este unul pur juridic și administrativ." }, { "name": "Bucurie", "grade": 2, "reason": "La finalul ședinței, după pronunțarea hotărârii, există un scurt moment de bucurie formală, marcat de cuvintele „Felicitări, domnilor deputați” și răspunsul „Doamne ajută la lucruri bune”. Acest schimb de replici indică un sentiment pozitiv legat de încheierea cu succes a procedurii." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 2, "reason": "Satisfacția este implicită. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale și ai fracțiunii parlamentare își exprimă susținerea pentru validare, iar candidații își dau consimțământul, ceea ce denotă satisfacția față de rezultatul procedurii și acceptarea noilor funcții." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Amuzamentul este complet absent. Seriozitatea și formalismul evenimentului exclud orice formă de umor sau amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de emoții negative. Ședința se desfășoară într-un mod consensual, fără conflicte, dezbateri aprinse sau exprimarea vreunei nemulțumiri. Toți participanții sunt de acord cu procedura și rezultatul acesteia.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu de tristețe în discursul participanților." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun semn de furie, iritare sau ostilitate. Interacțiunile sunt calme și respectuoase." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu se manifestă nicio formă de frică sau incertitudine. Procedura este clară și acceptată de toți." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă din contextul discuției." }, { "name": "Frustrare", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de frustrare. Procedura se desfășoară fără obstacole sau întârzieri." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu se remarcă nicio formă de anxietate sau nervozitate în vocile vorbitorilor. Toți par stăpâni pe situație." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezamăgire, deoarece rezultatul este cel așteptat și dorit de toți participanții." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă și irelevantă pentru contextul dat." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Aceasta este categoria dominantă. Întreaga înregistrare reflectă o procedură juridică formală. Limbajul este tehnic, obiectiv și axat pe transmiterea de informații și respectarea protocolului. Tonul este constant neutru și profesional.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general este extrem de neutru. Vorbitorii, în special președinta Curții și reprezentanta CEC, folosesc un limbaj impersonal și obiectiv pentru a descrie fapte și a urma proceduri legale, fără a implica emoții personale." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este de a informa și de a procesa informații. Se prezintă sesizarea, raportul asupra cauzei, se citesc hotărârile și se pronunță decizia finală. De exemplu, Angelica Caraman prezintă detaliat motivele sesizării, iar președinta Curții citește hotărârea." }, { "name": "Interogativ", "grade": 3, "reason": "Președinta Curții adresează întrebări directe și punctuale candidaților („Vă exprimați acordul?”, „Careva incompatibilități... nu aveți?”). Aceste întrebări nu sunt menite să genereze dezbateri, ci să obțină confirmări formale necesare pentru procedură." }, { "name": "Instructiv", "grade": 4, "reason": "La începutul ședinței, președinta Curții explică în mod clar drepturile și obligațiile participanților și regulile de conduită: „Se explică drepturile și obligațiile participanților...”, „Participanții la proces se adresează Curții... stând în picioare”." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Există elemente narative în prezentarea făcută de reprezentanta CEC, care expune cronologia evenimentelor ce au dus la vacantarea mandatelor. De asemenea, raportul prezentat de președinta Curții are o structură narativă, descriind contextul cauzei." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 1, "reason": "Persuasiunea este prezentă la un nivel foarte scăzut și formal. Sesizarea Comisiei Electorale Centrale este, în esență, un argument juridic menit să convingă Curtea de necesitatea validării mandatelor, dar este prezentată ca o formalitate, nu ca o pledoarie pasională." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Atitudinile sociale reflectă un mediu instituțional de cel mai înalt nivel. Respectul, politețea și formalismul sunt omniprezente și definesc fiecare interacțiune. Nu există nicio abatere de la protocolul oficial.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este la cel mai înalt nivel. Se folosesc constant formule de adresare formale precum „Onorată Curte”, „Stimată doamnă președinte”, „Mulțumesc, luați loc, vă rog”. Interacțiunile sunt extrem de civilizate și protocolare." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Grosolănia este complet absentă. Nu există niciun cuvânt sau ton care ar putea fi interpretat ca fiind nepoliticos sau lipsit de respect." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul față de instituția Curții și față de participanți este evident. Formulele de adresare („Onorată Curte”), gestul de a vorbi în picioare și tonul general sobru demonstrează un respect profund pentru solemnitatea momentului." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate, nici verbală, nici non-verbală. Toate schimburile de replici sunt calme și constructive." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Sarcasmul este complet absent. Contextul formal și serios al ședinței exclude orice formă de ironie sau sarcasm." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de umor în întreaga înregistrare. Tonul este constant serios și profesional." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Ironia este complet absentă. Comunicarea este directă, literală și lipsită de subînțelesuri." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Deși nu există un conflict care să necesite mediere, întreaga ședință este un exercițiu de diplomație instituțională. Limbajul este atent cântărit, precis și evită orice potențială controversă, menținând un cadru formal și consensual." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Discuția se concentrează exclusiv pe aspecte juridice și procedurale legate de validarea unor mandate de deputat. Problemele sociale mai largi nu sunt abordate, cu excepția unor referiri indirecte la principii de bună guvernare.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 2, "reason": "Președinta Curții subliniază explicit interdicția de a face declarații politice („Nu puteți folosi dreptul de cuvânt... pentru declarații politice”), impunând astfel un cadru de neutralitate politică, un element asociat cu corectitudinea în discursul instituțional." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Procedura se aplică în mod egal tuturor candidaților, indiferent de gen. Președinta îi numește pe toți, atât „doamnele”, cât și „domnii”, asigurând o recunoaștere formală a tuturor. Acest lucru demonstrează o inclusivitate procedurală." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Diversitatea nu este un subiect de discuție în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu de discriminare. Procedura este standardizată și aplicată uniform tuturor candidaților vizați." }, { "name": "Advocacy", "grade": 1, "reason": "Există o formă de advocacy instituțional, unde CEC susține validarea mandatelor. De asemenea, la final, președinta Curții face o pledoarie pentru serviciul public: „aveți obligația de a servi poporului Republicii Moldova”." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 0, "reason": "Subiectul ședinței este justiția constituțională și electorală, nu justiția socială în sensul larg al termenului." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Contextul nu necesită manifestarea unei sensibilități culturale specifice, iar acest aspect nu este relevant pentru discuție." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment este o procedură judiciară formală, structurată și axată exclusiv pe sarcina de a valida mandatele de deputat. Limbajul, protocolul și interacțiunile dintre participanți sunt strict profesionale, demonstrând un mediu orientat spre îndeplinirea unei funcții legale specifice.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Profesionalismul este evident prin respectarea strictă a protocolului judiciar, utilizarea unui limbaj formal (ex: „Onorată Curte”, „Stimați participanți”) și tonul serios și respectuos menținut pe parcursul întregii ședințe. Procedurile, de la verificarea prezenței până la pronunțarea hotărârii, sunt executate cu maximă rigoare." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Participanții demonstrează o înțelegere clară a rolurilor și a cadrului legal. Președinta Curții conduce ședința cu autoritate, iar președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC) prezintă un raport detaliat, citând articolele relevante din Constituție și legi, ceea ce denotă o înaltă competență în domeniu." }, { "name": "Lideriat", "grade": 5, "reason": "Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, exercită un leadership puternic. Ea dirijează eficient întreaga ședință, menține ordinea, adresează întrebări clare și se asigură că procedura se desfășoară conform regulamentului, de la început până la sfârșit." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Există o colaborare funcțională și structurată între instituțiile implicate (Curtea Constituțională, CEC) pentru a îndeplini o procedură constituțională. Toate părțile, inclusiv reprezentantul fracțiunii parlamentare, lucrează concertat pentru atingerea aceluiași scop, fără a exista conflicte sau opoziție." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Ședința este în esență un exercițiu de rezolvare a unei probleme specifice: ocuparea locurilor vacante din Parlament. Prin urmarea unei proceduri clare, Curtea ajunge la o soluție definitivă și legală, rezolvând astfel problema în mod eficient." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Scopul central al ședinței este luarea unei decizii. Curtea primește sesizarea, audiază părțile, deliberează („se retrag în camera de consiliu”) și emite o hotărâre finală și obligatorie, care validează mandatele. Întregul proces este un act decizional." }, { "name": "Inovație", "grade": 0, "reason": "Procedura este una standard, bazată pe aplicarea strictă a legilor și regulamentelor existente. Nu există niciun element de inovație, accentul fiind pus pe respectarea cadrului legal, nu pe crearea de noi abordări." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Evenimentul este o procedură legală și nu un forum pentru dezvoltare personală. Discuțiile sunt strict tehnice și juridice, fără a explora aspecte legate de creșterea personală, motivația sau reflecția individuală a participanților.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Subiectul ședinței nu vizează îmbunătățirea personală sau profesională a indivizilor, ci îndeplinirea unei cerințe legale. Nu se oferă feedback sau sfaturi pentru dezvoltare." }, { "name": "Motivație", "grade": 1, "reason": "Un element minor de motivație apare la final, când președinta Curții îi felicită pe noii deputați și le amintește de datoria lor de a servi poporul. Totuși, acesta este un moment scurt și formal, nu un discurs motivațional." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este procedural și legalist, lipsit de elemente menite să inspire. Tonul este formal și solemn, nu inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Reziliența nu este o temă abordată. Procedura se desfășoară fără obstacole sau provocări care ar necesita demonstrarea rezilienței de către participanți." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și structurat al unei ședințe de judecată este opus unei stări de mindfulness. Atenția este concentrată pe fapte externe și proceduri legale, nu pe introspecție." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Nu există momente de reflecție personală. Participanții își exprimă consimțământul formal, fără a-și împărtăși gândurile sau sentimentele. Deliberarea Curții este o reflecție profesională, nu personală." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Deși acceptarea unui mandat de deputat reprezintă un pas important în cariera unei persoane, conținutul audio nu se concentrează pe acest aspect. Discuția rămâne strict în sfera legală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Procedura este fundamental legată de etica funcției publice. Se pune accent pe integritate, responsabilitate și corectitudine, elemente esențiale pentru validarea unor demnitari publici. Întregul proces are ca scop menținerea ordinii legale și morale a statului.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Candidaților li se cere să-și exprime consimțământul și să declare eventualele incompatibilități, un act care presupune onestitate în fața celei mai înalte instanțe judiciare. Procesul se bazează pe declarațiile oneste ale tuturor părților." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Raportul CEC menționează explicit verificarea candidaților la Autoritatea Națională de Integritate pentru a confirma absența interdicțiilor. Acest lucru subliniază că integritatea este un criteriu cheie și o condiție obligatorie în procesul de validare." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Responsabilitatea este un element central, subliniat de președinta Curții în finalul ședinței: „aveți obligația de a servi poporului Republicii Moldova”. Acceptarea mandatului este un act de asumare a unei responsabilități publice majore." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezentate sau dezbătute dileme etice. Procedura este clară și necontestată. Incompatibilitățile sunt tratate ca o problemă procedurală de rezolvat, nu ca o dilemă morală." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 1, "reason": "Curtea emite o judecată legală, nu una morală. Deși cuvintele de încheiere ale președintei au o conotație morală (datoria față de popor), esența ședinței rămâne strict juridică." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Întreaga procedură este un exercițiu de corectitudine, asigurându-se că locurile vacante din parlament sunt ocupate în strictă conformitate cu legea și cu voința exprimată la alegeri (prin lista de partid). Se asigură o tranziție echitabilă." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Procesul este conceput pentru a consolida încrederea publică. Verificarea integrității candidaților și declarațiile publice de consimțământ sunt mecanisme care construiesc încrederea atât în procesul electoral, cât și în persoanele care acced în funcții publice." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, direct și clar, corespunzător solemnității unei ședințe a Curții Constituționale. Toate intervențiile sunt structurate și lipsite de ambiguitate, având ca scop precizia juridică.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este foarte directă și la obiect. Întrebările sunt precise (ex: „Vă exprimați acordul?”), iar răspunsurile sunt scurte și clare (ex: „Îmi dau consimțământul”). Nu există ocolișuri sau subînțelesuri." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de comunicare indirectă. Toate informațiile și intențiile sunt exprimate explicit pentru a evita orice interpretare." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Claritatea este maximă. Limbajul este precis, iar structura discursurilor este logică și ușor de urmărit. Atât prezentarea cazului, cât și hotărârea finală sunt formulate pentru a elimina orice ambiguitate." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Ambiguitatea este complet absentă. Natura procedurii legale impune o claritate absolută în toate comunicările, iar acest principiu este respectat cu strictețe." }, { "name": "Concizie", "grade": 4, "reason": "Deși limbajul este formal, majoritatea intervențiilor sunt concise. Răspunsurile candidaților sunt foarte scurte, iar raportul CEC este prezentat succint, concentrându-se pe faptele esențiale." }, { "name": "Elaborat", "grade": 3, "reason": "Anumite segmente, precum citirea temeiurilor legale („pe baza articolelor...”) și a hotărârii finale, sunt elaborate, folosind un limbaj juridic specific și detaliat, conform cerințelor procedurale." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Formalitatea este la cel mai înalt nivel. Utilizarea titlurilor oficiale („Doamna Președinte”, „Onorată Curte”), tonul solemn și respectarea riguroasă a ordinii de zi definesc întreaga ședință ca un eveniment extrem de formal." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun moment de informalitate. Chiar și felicitările de la final sunt transmise într-un cadru formal și protocolar." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Evenimentul reflectă cultura juridică și politică specifică Republicii Moldova, dar nu explorează aspecte culturale mai largi, cum ar fi tradiții, obiceiuri sau diferențe regionale. Accentul este pe cadrul instituțional național.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Procedura reflectă normele sistemului juridic și politic din Republica Moldova, care sunt o componentă a culturii naționale. Formalitatea și structura ierarhică sunt specifice culturii instituționale din spațiul post-sovietic, cu influențe europene." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio referire la diferențe sau specificități regionale. Discuția se concentrează exclusiv pe instituția Parlamentului la nivel național." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Ședința urmează tradiția și precedentul juridic, dar nu face referire la tradiții culturale în sens larg (folclorice, sociale etc.)." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate sau practicate obiceiuri locale. Procedura este una standardizată la nivel național, conform legii." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Subiectul ședinței nu are legătură cu multiculturalismul și nu abordează această temă." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 1, "reason": "Constituția și instituțiile statului, precum Curtea Constituțională, fac parte din patrimoniul național, dar acest aspect nu este o temă explicită a discuției." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Formulele solemne precum „În numele Republicii Moldova” și îndemnul final de a servi poporul poartă o încărcătură simbolică legată de datoria națională și identitate, care poate fi asociată cu un sentiment de mândrie națională." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 1, "reason": "Intenția tuturor participanților este transparentă și conformă cu legea: validarea unor mandate de deputat. Sursa, Curtea Constituțională, este extrem de credibilă, iar procesul este lipsit de manipulare, părtinire sau agende ascunse.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Procesul este complet transparent și procedural. Nu se identifică nicio tactică de manipulare sau persuasiune ascunsă din partea vreunui vorbitor." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 1, "reason": "Deși cazul implică un partid politic specific (PAS), Curtea acționează ca un arbitru neutru, aplicând legea în mod imparțial. Partizanatul este un fapt contextual, dar nu se manifestă ca părtinire în desfășurarea ședinței sau în decizia luată." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursele de informație și decizie sunt cele mai înalte autorități în domeniu din țară: Curtea Constituțională și Comisia Electorală Centrală. În acest context, credibilitatea lor este maximă." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este declarată explicit: respectarea procedurii legale pentru ocuparea locurilor vacante din Parlament. Motivul este asigurarea funcționalității puterii legislative. Nu există indicii de motive ascunse." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Întreaga procedură este concepută pentru a preveni interpretările inexacte. Utilizarea unui limbaj juridic precis și bazarea deciziei pe articole de lege specifice elimină riscul de interpretări eronate." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Evenimentul este o procedură strict internă, de natură administrativ-juridică. Nu conține niciun element de propagandă sau referire la contextul geopolitic." } ] } ] ``` ## Noutăți ### CEC a solicitat Curții Constituționale validarea a opt noi mandate de deputat din partea PAS Comisia Electorală Centrală (CEC) a înaintat joi, 6 noiembrie 2025, o sesizare către Curtea Constituțională a Republicii Moldova, solicitând validarea mandatelor pentru opt noi deputați din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Demersul vine ca urmare a vacantării a opt locuri în Parlament, după ce tot atâția deputați PAS și-au depus demisia. În ședința Curții, președinta CEC, **Angelica Caraman**, a prezentat raportul, explicând că hotărârile Parlamentului din 31 octombrie au declarat vacante mandatele deținute de **Dan Perciun, Emil Ceban, Nicolae Popescu, Mihail Popșoi, Ludmila Catlabuga, Vladimir Bolea, Dorin Recean** și **Artur Mija**. Aceste demisii au declanșat procedura de atribuire a mandatelor următorilor candidați de pe lista supleantă a PAS. Candidații propuși pentru a prelua funcțiile de deputat sunt **Igor Talmazan, Angela Munteanu Pojoga, Veronica Cupcea, Veronica Briceag, Liliana Grosu, Alexandr Trubca, Gheorghe Ichim** și **Valeriu Carțin**. Președinta CEC a subliniat că, în conformitate cu procedurile legale, Comisia a solicitat informații de la Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională de Integritate pentru a verifica dacă vreunul dintre candidații supleanți se află sub interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, conform restricțiilor din Codul Electoral. După primirea confirmării că nu există astfel de impedimente, CEC a adoptat hotărârea prin care a inițiat procedura de validare a mandatelor, înaintând sesizarea corespunzătoare către Curtea Constituțională. Acest pas reprezintă o etapă formală și necesară pentru a asigura continuitatea activității legislative și completarea fracțiunii majoritare din Parlament. ### Viitorii deputați PAS și-au confirmat consimțământul în fața magistraților Curții Constituționale În cadrul ședinței de joi a Curții Constituționale, cei opt candidați supleanți de pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au exprimat consimțământul pentru a prelua mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Procedura solemnă a presupus ca fiecare candidat să se prezinte individual în fața completului de judecată și să confirme verbal acceptarea funcției. Președinta Curții, **Domnica Manole**, a chemat pe rând fiecare candidat pentru a-și declara acordul. **Igor Talmazan**, primul care a vorbit, a reconfirmat acordul pe care l-a semnat anterior la Comisia Electorală Centrală, menționând că incompatibilitățile existente vor fi rezolvate prin demisie din funcția actuală. Ulterior, **Angela Munteanu Pojoga, Veronica Cupcea, Veronica Briceag, Liliana Grosu, Alexandr Trubca** și **Valeriu Carțin** au confirmat, de asemenea, că acceptă mandatul de deputat și au declarat că nu au incompatibilități care să le împiedice exercitarea funcției sau că le vor înlătura în termenul legal de 30 de zile. Cazul lui **Gheorghe Ichim**, absent din motive de sănătate, a fost gestionat prin reprezentant. Deputata PAS, **Veronica Roșca**, a confirmat în numele acestuia consimțământul de a prelua mandatul, asigurând Curtea de integritatea și buna-credință a colegului său. Acest act procedural este esențial în procesul de validare, deoarece confirmă voința individuală a fiecărui nou ales de a-și asuma responsabilitățile publice care decurg din calitatea de deputat. Fiecare candidat a trebuit să depună o declarație de consimțământ la CEC, iar confirmarea verbală în fața Curții Constituționale reprezintă etapa finală de verificare a acestui acord înainte de validarea oficială a mandatelor. ### Curtea Constituțională a validat mandatele a opt noi deputați din partea PAS Curtea Constituțională a Republicii Moldova a validat joi, 6 noiembrie 2025, mandatele a opt noi deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), completând astfel locurile rămase vacante în Parlament. Decizia a fost pronunțată de președinta Curții, **Domnica Manole**, după deliberări. Prin Hotărârea nr. 13, Curtea a declarat aleși în calitate de deputați și a validat mandatele pentru **Angela Munteanu Pojoga, Veronica Cupcea, Veronica Briceag, Liliana Grosu, Igor Talmazan, Alexandr Trubca, Gheorghe Ichim** și **Valeriu Carțin**. Aceștia îi înlocuiesc pe cei opt deputați PAS care au demisionat recent, majoritatea pentru a prelua funcții în Guvern. Președinta Curții a subliniat că hotărârea este **definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova**. După citirea deciziei, Domnica Manole i-a felicitat pe noii deputați și le-a reamintit de responsabilitatea pe care o au față de cetățeni. „Să nu uitați că sunteți reprezentanții poporului și aveți obligația de a servi poporului Republicii Moldova”, a declarat președinta Curții. Completul de judecată care a examinat sesizarea a fost format din judecătorii Domnica Manole (președinte), Sergiu Litvinenco, Ion Mălanciuc, Viorica Puică, Nicolae Roșca și Liuba Șova. Validarea acestor mandate asigură funcționalitatea deplină a fracțiunii parlamentare PAS și a legislativului în ansamblu, permițând noilor aleși să-și înceapă activitatea parlamentară în cel mai scurt timp. ### Curtea Constituțională a validat mandatele a opt noi deputați din partea Partidului Acțiune și Solidaritate Curtea Constituțională a Republicii Moldova a validat joi, 6 noiembrie 2025, mandatele a opt noi deputați din partea fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Decizia vine în urma demisiei a opt parlamentari din aceeași formațiune, majoritatea fiind numiți în funcții executive în cadrul Guvernului. Ședința, prezidată de Domnica Manole, a examinat sesizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC), care a inițiat procedura de validare după ce Parlamentul a declarat vacante cele opt locuri de deputat. Noii parlamentari care vor prelua mandatele sunt candidații supleanți de pe lista PAS: **Igor Talmazan, Angela Munteanu-Pojoga, Veronica Cupcea, Veronica Briceag, Liliana Grosu, Alexandr Trubca, Gheorghe Ichim și Valeriu Carțin**. În cadrul ședinței, președinta CEC, Angelica Caraman, a prezentat raportul, confirmând că instituția a verificat eligibilitatea candidaților și a constatat lipsa interdicțiilor legale de a ocupa o funcție publică. Fiecare candidat supleant prezent la ședință a confirmat personal, în fața magistraților Curții, consimțământul de a prelua mandatul de deputat și a declarat că va înlătura orice incompatibilitate în termenul legal de 30 de zile. Unul dintre candidați, Gheorghe Ichim, a lipsit din motive de sănătate, însă consimțământul său a fost confirmat de reprezentantul fracțiunii PAS, Veronica Roșca. Reprezentanta fracțiunii PAS, Veronica Roșca, a declarat în fața Curții că formațiunea susține în plen demersul CEC și validarea mandatelor pentru cei opt noi colegi. Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării. Aceasta urmează a fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. La finalul ședinței, președinta Curții le-a urat succes noilor deputați, reamintindu-le de obligația de a servi poporului. ### Remanieri în Legislativ: Opt deputați PAS, inclusiv miniștri, și-au depus mandatele Opt parlamentari ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), printre care se numără și membri marcanți ai Guvernului, au demisionat din funcția de deputat, declanșând o procedură de înlocuire în Legislativul de la Chișinău. Locurile au devenit vacante în urma hotărârilor Parlamentului din 31 octombrie 2025, care au oficializat încetarea mandatelor acestora. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul ședinței Curții Constituționale de către președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, demisiile au fost depuse de următorii deputați: **Dan Perciun**, **Emil Ceban**, **Nicolae Popescu**, **Mihail Popșoi**, **Ludmila Catlabuga**, **Vladimir Bolea**, **Dorin Recean** și **Artur Mija**. Majoritatea acestor demisii sunt cauzate de principiul incompatibilității funcțiilor. Mai mulți dintre deputații menționați dețin portofolii de miniștri în cabinetul condus de Dorin Recean, care, la rândul său, a renunțat la mandatul de parlamentar pentru a se dedica pe deplin funcției de Prim-ministru. Printre aceștia se numără Mihail Popșoi, ministru al Afacerilor Externe, și Dan Perciun, ministru al Educației și Cercetării. Renunțarea la mandatul de deputat este o cerință legală pentru membrii Guvernului, menită să asigure separarea puterilor în stat și să evite conflictele de interese. Acest val de demisii reflectă o consolidare a echipei guvernamentale și o ajustare a componenței fracțiunii parlamentare PAS. Prin eliberarea acestor locuri, partidul de la guvernare aduce în Parlament noi figuri de pe lista sa de candidați supleanți. Această mișcare strategică permite membrilor Executivului să se concentreze exclusiv pe activitatea guvernamentală, în timp ce noii deputați preiau responsabilitățile legislative. Procedura de validare a mandatelor pentru înlocuitorii acestora a fost finalizată de Curtea Constituțională la 6 noiembrie 2025, asigurând continuitatea activității parlamentare. ### Filtrul integrității: Cum au fost verificați noii deputați înainte de validarea mandatelor Înainte de a valida mandatele celor opt noi deputați PAS, Comisia Electorală Centrală (CEC) a derulat o procedură riguroasă de verificare a integrității și eligibilității acestora, conform legislației în vigoare. Procesul, descris în detaliu în fața Curții Constituționale, a implicat colaborarea cu mai multe instituții cheie ale statului pentru a se asigura că viitorii parlamentari nu au interdicții legale de a ocupa funcții publice. Președinta CEC, Angelica Caraman, a explicat că, în urma depunerii declarațiilor de consimțământ de către candidații supleanți pe 3 și 4 noiembrie, Comisia a solicitat oficial informații de la **Ministerul Justiției**, **Ministerul Afacerilor Interne** și **Autoritatea Națională de Integritate (ANI)**. Scopul acestor demersuri a fost de a confirma că niciunul dintre cei opt candidați nu se află sub incidența unor restricții legale, cum ar fi interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, în conformitate cu articolul 16 din Codul Electoral. Doar după ce a primit confirmarea de la aceste instituții privind lipsa unor astfel de restricții, CEC a adoptat hotărârea prin care a propus Curții Constituționale validarea mandatelor. Această etapă instituțională a fost dublată de o verificare publică în cadrul ședinței Curții. Fiecare candidat a fost chemat individual la tribună pentru a-și exprima verbal acordul de a prelua mandatul. De asemenea, aceștia au fost întrebați direct despre existența unor eventuale incompatibilități. Mai mulți dintre candidați, precum Igor Talmazan, care deținea funcția de Secretar General al Parlamentului, au confirmat existența unor incompatibilități, dar au precizat că sunt conștienți de obligația legală de a le înlătura în termen de 30 de zile de la validarea mandatului. Această procedură în două etape – verificarea instituțională și confirmarea publică în fața magistraților – subliniază eforturile de a asigura transparența și respectarea standardelor de integritate în procesul de accedere la funcții de demnitate publică.