---
title: "Ședința Guvernului Republicii Moldova din 12 noiembrie 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110125/Sedinta-Guvernului-Republicii-Moldova-din-12-noiembrie-2025
event_date: 2025-11-12T10:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 6 (intrarea din str. Pușkin)"
region: Moldova
category: Guvern
duration_seconds: 1492
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Ședința Guvernului Republicii Moldova din 12 noiembrie 2025

## Comunicat de presă

## Guvernul aprobă rectificarea bugetară și denunță o serie de acorduri CSI

**Chișinău, 12 noiembrie 2025** – În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul Republicii Moldova, condus de prim-ministru, a aprobat o serie de decizii strategice, inclusiv rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2025, denunțarea mai multor acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) și adoptarea unor măsuri de aliniere la standardele europene în domeniul aviației și al achizițiilor publice.

Ședința a debutat cu o serie de decizii privind resursele umane, inclusiv rechemarea ambasadorului Valeriu Chiveri și numiri în funcții de răspundere la nivel de ministere. Executivul a aprobat, de asemenea, o rectificare a bugetului de stat, menită să asigure acoperirea cheltuielilor de personal, suplimentarea fondului de reducere a vulnerabilității energetice pentru perioada de iarnă și alocarea a 360 de milioane de lei către bugetul asigurărilor sociale.

„Euforia a durat doar câteva minute și acum ne apucăm de treabă”, a declarat prim-ministrul în deschiderea ședinței, subliniind necesitatea de a continua reformele. „Vom încerca să accelerăm tot ce putem accelera și să inițiem proiecte noi.”

Un punct central pe ordinea de zi l-a constituit denunțarea a șapte acorduri încheiate în cadrul CSI, considerate irelevante sau nefuncționale. Printre acestea se numără acorduri privind cooperarea în domeniul chimiei, transporturilor militare și regimul de călătorii fără vize. Ministrul afacerilor externe a explicat că majoritatea acestor documente, semnate la începutul anilor '90, nu mai corespund realităților actuale.

> „Aceste acorduri nu mai aduc efectiv niciun beneficiu cetățenilor Republicii Moldova. O bună parte dintre ele fie nu au funcționat, fie au fost denunțate de o bună parte din membrii fondatori cu foarte, foarte mult timp în urmă”, a precizat ministrul afacerilor externe. Acesta a clarificat că denunțarea acordului privind călătoriile fără vize nu va afecta cetățenii, deoarece regimul de liberă circulație cu statele respective este deja asigurat prin acorduri bilaterale.

În domeniul social, a fost aprobată rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se majorează cu peste 900 de milioane de lei pentru a acoperi integral pensiile și indemnizațiile. De asemenea, a fost aprobat mecanismul de acordare a sprijinului pentru solicitanții de azil și s-a decis accelerarea procesului de repartizare a locuințelor pentru participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl.

Guvernul a continuat demersurile de modernizare și aliniere la acquis-ul comunitar prin:
*   Aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii achizițiilor publice, cu accent pe criterii de sustenabilitate, mediu și calitate.
*   Instituirea unui sistem informațional modern pentru managementul resurselor umane în sectorul public, menit să digitalizeze și să eficientizeze procesele.
*   Actualizarea reglementărilor privind transportul mărfurilor periculoase și securitatea informațională în aviație, conform standardelor Uniunii Europene.

Totodată, a fost ratificat acordul cu Programul Alimentar Mondial, care consolidează cadrul juridic pentru activitatea organizației în Republica Moldova, recunoscându-se rolul esențial al acesteia în gestionarea crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul conține elemente de optimism, în special în remarcile de încheiere despre viitorul european al țării și vizita la București. De asemenea, se exprimă recunoștință față de partenerii externi (Programul Alimentar Mondial) și față de colegii care părăsesc funcțiile. Tonul general este însă temperat de formalismul ședinței.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 1,
        "reason": "Prim-ministrul menționează o „zi într-adevăr foarte frumoasă” referindu-se la un eveniment anterior, dar adaugă imediat că „euforia a durat doar câteva minute”, indicând o emoție de scurtă durată și nu una dominantă în cadrul ședinței."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 3,
        "reason": "Optimismul este evident în declarațiile despre viitor, cum ar fi modernizarea administrației publice pentru a „duce cu bine Republica Moldova în Uniunea Europeană” și descrierea vizitei la București ca „un început de cale”."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 3,
        "reason": "Recunoștința este exprimată explicit de mai multe ori: „Îi mulțumim domnului Victor Durbală pentru activitatea sa”, și în legătură cu ajutorul extern: „țin să le mulțumesc foarte mult pentru suportul acordat” (referitor la Programul Alimentar Mondial)."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul general al ședinței este profesional și măsurat. Chiar și atunci când se discută despre planuri optimiste, limbajul rămâne formal, lipsit de un entuziasm pronunțat."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul ședinței de guvern este unul strict profesional și administrativ, nefiind prezente manifestări ale acestei emoții."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 1,
        "reason": "Prim-ministrul menționează bucuria legată de o vizită anterioară („a fost o zi într-adevăr foarte frumoasă”), dar subliniază rapid necesitatea de a reveni la muncă, ceea ce diminuează prezența acestei emoții în contextul general al ședinței."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Satisfacția este implicită în finalizarea cu succes a procedurilor de vot („Mulțumesc, se adoptă”) și în prezentarea unor proiecte care aduc îmbunătățiri, cum ar fi optimizarea cheltuielilor bugetare sau modernizarea sistemelor."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Cadrul formal și serios al unei ședințe de guvern exclude orice formă de amuzament sau glumă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 0,
    "reason": "Întreaga ședință se desfășoară într-un cadru profesional, formal și procedural. Nu există nicio manifestare de emoții negative, nici în ton, nici în conținutul discuțiilor.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element în discurs care să sugereze tristețe. Tonul este neutru și orientat spre rezolvarea problemelor administrative."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuțiile sunt calme, procedurale și lipsite de orice urmă de furie sau iritare. Toate interacțiunile sunt respectuoase."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă frică sau îngrijorare. Chiar și atunci când se discută despre riscuri (de ex., în aviație), abordarea este tehnică și axată pe management și prevenție."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul și subiectele abordate sunt strict profesionale, fără a conține elemente care ar putea provoca sau exprima dezgust."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există semne de frustrare. Procesul decizional se desfășoară fluid, iar voturile sunt unanime, indicând consens."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este încrezător și orientat spre acțiune. Nu există semne de anxietate cu privire la deciziile luate sau la viitor."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă nicio formă de dezamăgire. Chiar și menționarea proiectelor care nu au absorbit fonduri este făcută într-un mod factual, ca o justificare pentru realocări bugetare."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul profesional și natura subiectelor discutate exclud complet prezența acestei emoții."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Majoritatea covârșitoare a discursului este neutră și informativă, specifică unei ședințe de guvern. Scopul principal este prezentarea, argumentarea și aprobarea unor acte normative într-un mod procedural și obiectiv.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul general al vorbitorilor este neutru, formal și obiectiv. Se prezintă fapte, cifre și proceduri fără implicare emoțională."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Fiecare punct de pe ordinea de zi este prezentat cu scopul de a informa membrii guvernului despre conținutul și justificarea proiectelor de lege sau hotărâri, de la modificări bugetare la denunțări de acorduri."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 1,
        "reason": "Componenta interogativă este limitată la solicitarea formală a votului de către prim-ministru („Cine este pentru?”). Nu există un dialog bazat pe întrebări și răspunsuri sau dezbateri."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Prim-ministrul ghidează desfășurarea ședinței („Și să începem”), iar miniștrii, prin prezentarea proiectelor, oferă instrucțiuni implicite despre scopul și aplicarea acestora."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 2,
        "reason": "Există elemente narative minore, de exemplu, atunci când se explică istoricul unui acord sau contextul în care Programul Alimentar Mondial și-a început activitatea în Moldova, pentru a oferi context deciziilor."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Fiecare ministru care prezintă un proiect încearcă să convingă cabinetul de necesitatea și corectitudinea acestuia, încheind cu formula „rog susținerea proiectului”. Argumentația pentru denunțarea acordurilor CSI este un exemplu clar de discurs persuasiv."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Interacțiunile din cadrul ședinței sunt caracterizate de un nivel înalt de politețe, respect și diplomație, conform protocolului unei ședințe oficiale de guvern. Limbajul este formal și controlat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este omniprezentă, manifestată prin formule de adresare standard („Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi”), mulțumiri și un ton general respectuos."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Absența totală a oricărui limbaj sau atitudine care ar putea fi considerate grosolane. Cadrul este strict profesional."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul este demonstrat prin urmarea riguroasă a procedurilor, prin formele de adresare și prin ascultarea atentă a prezentărilor fiecărui vorbitor."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun fel de confruntare sau ton agresiv. Toate deciziile sunt luate prin consens aparent, iar discursul este calm."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Sarcasmul este complet absent, fiind nepotrivit pentru contextul formal și serios al ședinței."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio tentativă de umor. Seriozitatea subiectelor și a cadrului oficial exclud astfel de manifestări."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este direct și factual, lipsit de orice formă de ironie."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Limbajul diplomatic este folosit în special la discutarea acordurilor internaționale, cum ar fi denunțarea acordurilor CSI, unde se explică atent că măsura este una tehnică și nu afectează cetățenii, sau la anunțarea vizitei la București."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 3,
    "reason": "Ședința abordează indirect mai multe probleme sociale prin intermediul deciziilor legislative și bugetare, cum ar fi protecția socială, sprijinul pentru refugiați și pentru grupurile vulnerabile, demonstrând o preocupare a guvernului pentru justiția socială.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de orice element instigator la ură sau de natură extremistă."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul utilizat este formal, neutru și respectă normele de comunicare oficială, evitând orice termen controversat sau potențial ofensator. Se încadrează în standardele de corectitudine politică specifice discursului guvernamental."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Inclusivitatea este un subiect central în discuțiile despre bugetul asigurărilor sociale, unde se menționează explicit „protecția familiilor și copiilor, protecția persoanelor cu dizabilități” și alte programe sociale."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul diversității nu este abordat în mod direct ca temă de discuție în cadrul acestei ședințe."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de discriminare în discurs. Dimpotrivă, deciziile luate vizează asigurarea unui tratament echitabil pentru diferite categorii de cetățeni."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 3,
        "reason": "Miniștrii acționează ca avocați pentru proiectele pe care le propun, argumentând în favoarea beneficiilor acestora, cum ar fi sprijinul pentru categoriile vulnerabile sau alinierea la standardele europene."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Temele legate de justiția socială sunt prezente în discuțiile despre alocarea de locuințe pentru lichidatorii de la Cernobîl, sprijinul pentru refugiați prin colaborarea cu PAM și majorarea bugetului pentru prestații sociale."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 2,
        "reason": "Discuțiile despre relațiile internaționale și criza refugiaților sunt purtate într-un mod factual și respectuos, demonstrând o sensibilitate implicită față de contextele culturale și umane implicate, fără a intra în detalii."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga înregistrare este o ședință de guvern, un cadru prin excelență profesional și orientat pe sarcini. Discuțiile urmează o agendă strictă, se prezintă proiecte de legi și hotărâri, se supun la vot și se iau decizii. Limbajul este formal, iar conținutul se concentrează exclusiv pe chestiuni administrative și legislative, demonstrând un nivel înalt de profesionalism și orientare spre rezultate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Ședința respectă un protocol strict și un limbaj formal. Participanții se adresează cu titluri oficiale („Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi”), iar discuțiile sunt exclusiv de natură guvernamentală, fără abateri personale sau informale. Structura ședinței, de la deschidere la votarea punctelor de pe ordinea de zi, este un exemplu clar de profesionalism instituțional."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 4,
        "reason": "Miniștrii își prezintă propunerile citând legi și articole specifice (de ex., „În temeiul articolului 10, alineatul 6 din Legea cu privire la serviciul diplomatic...”). Aceștia demonstrează o cunoaștere aprofundată a domeniilor lor de activitate, explicând necesitatea și impactul fiecărei decizii, cum ar fi rectificările bugetare sau alinierea la normele UE."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Prim-ministrul conduce ședința în mod eficient. El stabilește tonul („ne apucăm de treabă”), ghidează discuțiile conform ordinii de zi, solicită votul pentru fiecare proiect și anunță rezultatul („Se adoptă”, „Se aprobă”). Rolul său de coordonator și decident este evident și exercitat cu autoritate pe tot parcursul ședinței."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Formatul ședinței este inerent colaborativ. Propunerile sunt prezentate plenului, iar deciziile sunt luate colectiv prin vot. Faptul că majoritatea deciziilor sunt adoptate în unanimitate („Vă mulțumesc, se adoptă”) sugerează un nivel ridicat de consens și colaborare în cadrul echipei guvernamentale pentru atingerea obiectivelor comune."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși ședința este preponderent procedurală, multe dintre deciziile luate reprezintă soluții la probleme concrete. Exemple includ rectificarea bugetară pentru acoperirea cheltuielilor, modernizarea sistemului de resurse umane pentru a spori eficiența sau accelerarea procesului de alocare a locuințelor pentru lichidatorii de la Cernobîl. Accentul este pe implementarea soluțiilor, nu pe dezbaterea lor."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Luarea deciziilor este funcția centrală a acestei ședințe. Întreaga sesiune constă într-o serie de procese decizionale: se prezintă propuneri legislative, se supun la vot și se aprobă. Fiecare punct de pe ordinea de zi, de la numiri în funcție la denunțarea de acorduri internaționale, se finalizează cu o decizie formală."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Anumite proiecte discutate reflectă o tendință spre inovație și modernizare. Propunerea de a institui un „sistem informațional de evidență a proceselor de management ale resurselor umane” este un pas clar spre digitalizarea administrației publice. De asemenea, alinierea legislației la standardele europene reprezintă o formă de inovație procedurală și de modernizare a cadrului normativ național."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este aproape în totalitate axat pe sarcini guvernamentale și proceduri administrative. Elementele de dezvoltare personală sunt practic inexistente, cu excepția unor remarci introductive minore, care sunt rapid subordonate agendei de lucru.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 1,
        "reason": "Discuțiile se referă la îmbunătățirea sistemelor și proceselor instituționale (de ex., managementul resurselor umane), dar nu sunt încadrate în contextul dezvoltării personale a participanților. Accentul este pe eficiența instituțională, nu pe creșterea individuală."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 1,
        "reason": "Prim-ministrul începe cu o referire la o zi anterioară pozitivă, urmată de îndemnul „ne apucăm de treabă”, care poate fi interpretat ca un impuls motivațional scurt pentru a se concentra pe sarcini. Cu toate acestea, motivația este implicită rolului și nu un subiect explicit."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 1,
        "reason": "Conținutul este tehnic și procedural, neavând scopul de a inspira. Chiar dacă prim-ministrul menționează „visuri frumoase”, el trece imediat la agenda de lucru, subliniind natura pragmatică a întâlnirii."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Reziliența ca trăsătură personală sau colectivă nu este un subiect abordat în cadrul acestei ședințe."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul este complet opus conceptului de mindfulness. Ședința este orientată spre exterior, concentrată pe sarcini, proceduri și decizii rapide, fără elemente de introspecție sau prezență conștientă."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 1,
        "reason": "Există un moment foarte scurt de reflecție la început, când prim-ministrul menționează că „eufuria a durat doar câteva minute”, reflectând asupra unui eveniment anterior. Totuși, acesta este un element minor și tranzitoriu."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Dezvoltarea personală a membrilor guvernului nu este un subiect de discuție. Toate eforturile menționate vizează dezvoltarea instituțională și națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 3,
    "reason": "Dimensiunea etică este prezentă implicit prin respectarea riguroasă a legilor și procedurilor, precum și prin menționarea explicită a unor valori precum integritatea. Ședința, în ansamblu, este un exercițiu de responsabilitate guvernamentală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Onestitatea nu este discutată explicit, dar transparența procesului (ședință publică, justificări clare pentru decizii) și prezentarea faptelor (de ex., alte state au denunțat acordurile CSI cu mult timp în urmă) implică un angajament față de o comunicare onestă."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 3,
        "reason": "Integritatea este menționată explicit ca o calitate esențială pentru funcționarii publici în prezentarea proiectului privind sistemul de resurse umane: „funcționari publici bine pregătiți, integri și patrioți”. Acest lucru subliniază importanța acestei valori pentru guvern."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga ședință este o demonstrație de responsabilitate guvernamentală. Miniștrii își asumă responsabilitatea pentru portofoliile lor, propunând măsuri necesare pentru buna funcționare a statului, cum ar fi gestionarea bugetului sau asigurarea securității transporturilor."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt prezentate sau dezbătute dileme etice. Toate deciziile sunt încadrate ca fiind tehnice, legale sau administrative."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuțiile sunt lipsite de judecăți morale. Justificările se bazează pe argumente legale, pragmatice și de eficiență, nu pe considerente de moralitate."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Procesul decizional este structurat pentru a asigura corectitudine, prin respectarea ordinii de zi și supunerea la vot a fiecărui punct. Justificările oferite, în special pentru denunțarea acordurilor, urmăresc să prezinte acțiunile ca fiind corecte și logice din punct de vedere administrativ și politic."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 3,
        "reason": "Caracterul formal, procedural și transparent al ședinței este menit să consolideze încrederea publicului în actul de guvernare. Prezentarea clară a bazelor legale și a motivelor pentru fiecare decizie contribuie la creșterea credibilității instituției."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este definitoriu pentru un cadru guvernamental: extrem de formal, direct, clar și concis. Scopul principal este transmiterea eficientă și neambiguă a informațiilor pentru a facilita un proces decizional rapid și corect.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este extrem de directă. Vorbitorii își expun intențiile fără ocolișuri: „Se propune eliberarea domnului Victor Dulbal...”, „Prezint spre aprobare proiectul...”. Nu există loc pentru subînțelesuri."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Stilul indirect este complet absent. Toate mesajele sunt explicite și la obiect, conform rigorilor unei comunicări oficiale."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii depun eforturi pentru a fi cât mai clari, explicând scopul fiecărui proiect și baza sa legală. Chiar și subiecte complexe, precum denunțarea a multiple acorduri, sunt explicate într-un mod structurat și ușor de înțeles pentru audiență."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul utilizat este precis și tehnic, menit să elimine orice formă de ambiguitate. Deciziile trebuie să fie clare, iar comunicarea reflectă această necesitate."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 4,
        "reason": "Prezentările sunt, în general, concise și se concentrează pe esența problemei. Deși unele necesită detalii, vorbitorii evită divagațiile și informațiile irelevante, menținând un ritm alert al ședinței."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 3,
        "reason": "Anumite prezentări, cum ar fi cele privind rectificările bugetare sau contextul denunțării acordurilor CSI, necesită o elaborare mai detaliată pentru a oferi o justificare completă. Ministrul de externe, de exemplu, elaborează pe larg motivele practice pentru retragerea din acorduri."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Formalitatea este caracteristica dominantă a stilului de comunicare. Se utilizează constant titluri oficiale, terminologie juridică („în temeiul”, „se aprobă unanim”) și un ton serios, specific unui act de guvernare."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Singurul moment de informalitate este la începutul ședinței, când prim-ministrul urează „visuri frumoase”. Acest moment este însă foarte scurt și servește ca o tranziție rapidă către tonul formal al agendei de lucru."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 3,
    "reason": "Ședința este ferm ancorată în contextul politic și administrativ al Republicii Moldova, reflectând orientarea sa geopolitică actuală și eforturile de modernizare a statului în conformitate cu standardele europene. Discuțiile despre acordurile CSI și relația cu România subliniază acest specific regional.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 3,
        "reason": "Structura formală a ședinței și modul de adresare respectuos reflectă normele culturale ale mediului politic și administrativ din Republica Moldova, care combină elemente de protocol post-sovietic cu practici europene."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 2,
        "reason": "Diferențele regionale sunt evidențiate implicit prin acțiunile discutate: denunțarea acordurilor încheiate în cadrul CSI și, în contrast, alinierea la legislația UE și consolidarea relațiilor cu România. Aceste acțiuni marchează o distanțare de un spațiu regional și o apropiere de altul."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuțiile sunt concentrate pe guvernanța modernă, legislație și proceduri administrative, fără a face referire la tradiții culturale sau istorice."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt menționate și nu influențează în niciun fel discuțiile sau deciziile luate în cadrul ședinței."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 1,
        "reason": "Subiectul este atins tangențial prin discuția despre proiectul privind procedura de azil și sprijinul acordat refugiaților de către Programul Alimentar Mondial, ceea ce reflectă interacțiunea Republicii Moldova cu populații de diverse origini."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Patrimoniul cultural sau național nu este un subiect de discuție în cadrul acestei ședințe."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 2,
        "reason": "Mândria națională este exprimată subtil. Menționarea nevoii de funcționari „patrioți” și obiectivul de a „ducem cu bine Republica Moldova în Uniunea Europeană” reflectă un sentiment de scop național și aspirație, elemente conectate la mândria națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția generală a ședinței este clară și transparentă: exercitarea actului de guvernare prin luarea de decizii administrative și legislative. Se remarcă o intenție politică strategică de aliniere la standardele europene și de distanțare de structurile CSI, prezentată ca o necesitate pragmatică.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 0,
        "reason": "Comunicarea este directă și procedurală, fără a se recurge la tactici manipulative. Argumentele sunt prezentate pe baza legilor și a necesităților practice, nu pe emoție sau persuasiune ascunsă."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși guvernul are o orientare politică pro-europeană evidentă, discuțiile din ședință sunt prezentate într-o manieră tehnică și administrativă. Votul unanim sugerează o linie politică unitară, dar prezentările evită retorica partizană, concentrându-se pe justificări legale și de eficiență."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "Fiind o ședință oficială a guvernului, sursa are o credibilitate inerentă. Aceasta este consolidată prin respectarea strictă a procedurilor, citarea surselor legale și oferirea de justificări detaliate pentru fiecare decizie, sporind astfel încrederea în proces."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția fiecărui punct de pe agendă este declarată explicit. De exemplu, scopul este „asigurarea securității aviației” sau modernizarea administrației pentru a avansa pe calea integrării europene. Motivele sunt clare: eficiență, securitate și aliniere la normele UE."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul folosit este deliberat precis și tehnic, pentru a preveni orice posibilitate de interpretare eronată. Claritatea este esențială pentru validitatea juridică a deciziilor luate."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 3,
        "reason": "Acțiunile de denunțare a acordurilor CSI și de apropiere de UE reprezintă o declarație geopolitică clară. Prezentarea acestor acțiuni ca fiind pragmatice și logice (de ex., „acordurile nu-și mai au actualitatea”) este o modalitate de a promova această direcție strategică. Finalul, cu referire la vizita la București și calea spre UE, întărește acest mesaj."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Moldova denunță acordul CSI privind călătoriile fără vize, continuând distanțarea de Moscova

Guvernul Republicii Moldova a aprobat miercuri denunțarea mai multor acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), inclusiv a unui pact cheie din 1992 privind regimul de călătorii fără vize pentru cetățenii statelor membre. Mișcarea reprezintă un nou pas în strategia pe termen lung a Chișinăului de a se distanța de organizația condusă de Moscova și de a-și alinia cadrul legal la aspirațiile sale de integrare europeană. 

Ministrul Afacerilor Externe a explicat în ședința de guvern că majoritatea acestor acorduri sunt depășite și nu mai corespund realităților actuale. În ceea ce privește acordul privind călătoriile fără vize, oficialul a subliniat că impactul practic asupra cetățenilor moldoveni va fi minim. El a clarificat că parteneri importanți din CSI, precum Federația Rusă (în 2000), Kazahstan (în 2001) și Uzbekistan (în 2001), au denunțat unilateral acest acord cu peste două decenii în urmă. De atunci, călătoriile cetățenilor moldoveni în aceste țări s-au desfășurat în baza unor acorduri bilaterale, care rămân în vigoare. 

„Această decizie este, în mare parte, un exercițiu de a face ordine în cadrul nostru juridic internațional”, a declarat ministrul. „Cetățenii noștri călătoreau deja în baza acordurilor bilaterale, iar acest lucru nu se va schimba”. Singura excepție o constituie Tadjikistanul și Kârgâzstanul, țări cu care Moldova nu are încheiate acorduri bilaterale privind abolirea vizelor. Prin urmare, călătoriile în aceste două state ar putea necesita obținerea unei vize în viitor, până la negocierea unor noi înțelegeri. 

Pe lângă acordul privind vizele, au mai fost denunțate și alte înțelegeri din cadrul CSI, care vizau domenii precum colaborarea în industria chimică și petrochimică, ecologie, transporturile militare și utilizarea gazelor naturale. Această acțiune în masă subliniază hotărârea guvernului pro-european de la Chișinău de a renunța la angajamentele considerate irelevante sau contrare interesului național, în contextul parcursului său ferm către aderarea la Uniunea Europeană.

### Guvernul ajustează bugetul de stat pentru 2025: Fonduri suplimentare pentru salarii și compensații la energie

Guvernul de la Chișinău a aprobat o rectificare a bugetului de stat pentru anul 2025, menită să reorienteze fondurile către cheltuieli considerate prioritare la final de an, inclusiv acoperirea costurilor de personal și finanțarea programelor de sprijin energetic pentru populație. Decizia a fost luată în ședința de guvern de miercuri. 

Potrivit ministrului Finanțelor, ajustarea prevede alocarea a aproximativ 1 miliard de lei pentru acoperirea integrală a cheltuielilor de personal din sectorul bugetar, sumă care include și transferurile necesare către bugetele locale. O altă direcție importantă este suplimentarea Fondului de reducere a vulnerabilității energetice. Aceste fonduri sunt esențiale pentru a asigura plata compensațiilor la facturile pentru energie pe parcursul sezonului de iarnă, o măsură crucială pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile. 

De asemenea, rectificarea include o alocare de 360 de milioane de lei către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru a garanta acoperirea tuturor prestațiilor sociale. 

Sursa principală pentru aceste realocări provine din economiile realizate în urma sub-absorbției fondurilor pentru anumite proiecte de investiții. Ministrul a menționat o diminuare a cheltuielilor de circa 700 de milioane de lei din contul proiectelor care, din păcate, nu au reușit să fie implementate în totalitate până la sfârșitul anului. „Această neexecutare ne oferă posibilitatea să acoperim cu bine necesitățile stringente pe care le avem, precum cele de personal și cele sociale”, a precizat oficialul. 

Această ajustare bugetară reflectă strategia guvernului de a răspunde flexibil la provocările economice și sociale, prioritizând stabilitatea veniturilor angajaților din sectorul public și protecția cetățenilor în fața costurilor ridicate la energie pe timp de iarnă, chiar și în contextul unei execuții parțiale a proiectelor de capital.

### Majorare de 900 de milioane de lei pentru bugetul asigurărilor sociale: Mai mulți bani pentru pensii și protecția familiei

Bugetul asigurărilor sociale de stat al Republicii Moldova pentru anul 2025 va fi majorat cu peste 903 milioane de lei, ajungând la un total de 49,39 miliarde de lei. Decizia de rectificare a fost aprobată miercuri de către Guvern și are ca scop ajustarea veniturilor și cheltuielilor la evoluțiile economice și la necesitățile reale ale beneficiarilor. 

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a declarat că fondurile suplimentare vor fi direcționate către programe sociale esențiale. Printre principalii beneficiari se numără pensionarii, persoanele în etate, familiile cu copii și persoanele cu dizabilități. Majorarea va permite acoperirea integrală a pensiilor și a indemnizațiilor, consolidând astfel plasa de siguranță socială într-o perioadă marcată de provocări economice. 

Rectificarea a fost fundamentată pe o analiză a execuției bugetare din primele nouă luni ale anului. Un aspect notabil, evidențiat de ministru, este optimizarea unor cheltuieli, în special cele legate de ajutorul de șomaj. Această economie a fost posibilă datorită măsurilor active de ocupare a forței de muncă implementate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și a reformei Inspectoratului de Stat al Muncii. Aceste acțiuni au dus la creșterea numărului de persoane angajate în câmpul muncii și, implicit, la reducerea costurilor cu prestațiile de șomaj. 

„Aceste resurse suplimentare vor fi orientate către programe sociale precum pensiile, indemnizațiile pentru persoanele în etate, protecția familiilor și a copiilor, și protecția persoanelor cu dizabilități”, a afirmat ministrul în ședința de guvern. Prin această decizie, executivul își reafirmă angajamentul de a asigura protecția socială a celor mai vulnerabile categorii de cetățeni și de a onora toate obligațiile sociale ale statului.

## Transcriere

Bună dimineața, stimați colegi. Sper că vă simțiți bine și ați avut visuri frumoase, după vizita de ieri și după toate evenimentele de ieri. A fost o zi într-adevăr foarte frumoasă, dar așa și cum vorbisem ieri, euforia a durat doar câteva minute și acum ne apucăm de treabă. De fapt, ne-am apucat de treabă imediat, dar azi avem o ședință de Guvern și trebuie să adoptăm multe decizii importante.

Și să începem. Deci, ați primit cred că și ordinea de zi și începem cu privire la resursele umane.

Deci, în temeiul articolului 10, alineatul 6 din Legea cu privire la serviciul diplomatic, se prezintă propunerea privind rechemarea domnului Valeriu Chivere din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Ucraina, în Republica Armenia, în Turkmenistan și în Republica Uzbekistan, prin cumul, cu reședința la Kiev.

Deci, domnul Chivere e deja cu noi în funcția respectivă. Eu cred că e o decizie simplă pentru noi. Ne bucurăm foarte mult că s-a alăturat Guvernului și propun să votăm pentru această decizie. Cine este pentru?

Mulțumesc, se adoptă.

Doi, numirea domnului Oleg Serebrian, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Turcia, în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Libaneză, în Republica Arabă Egipt, în Regatul Hașemit al Iordaniei, reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, prin cumul, cu reședința la Ankara.

Deci, pentru, cine e pentru această decizie, vă rog să votați. Mersi. Se adoptă.

Ministerul Mediului, raportor domnul Gheorghe Hajder. Vă rog.

[Gheorghe Hajder] Stimate domnule Prim-ministru, stimați colegi, în temeiul articolului 7, litera j din Legea numărul 136/2017 cu privire la Guvern și al articolului 22, alineatul 1, litera a și alineatul 3 din Legea numărul 199 din 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, se propune eliberarea domnului Victor Durbală din funcția de director al Agenției Moldsilva din data de 17 noiembrie 2025, în baza cererii de demisie. Îi mulțumim domnului Victor Durbală pentru activitatea sa și îi dorim mult succes în continuare. În temeiul celor menționate, rog susținerea proiectului.

Cine e pentru această decizie? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Se acceptă, se aprobă.

Numărul trei, raportor Daniela, doamna ministră Misail Nichitin. Vă rog.

[Misail Nichitin] Bună ziua. În temeiul prevederilor Legii cu privire la Guvern și a Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, se propune domnul A. Ciocoltan, șeful Direcției coordonare politici publice al Ministerului Afacerilor Interne, să asigure interimatul funcției de secretar general adjunct al Ministerului din data de 13 noiembrie 2025. Rog susținerea acestei candidaturi.

Vă mulțumesc, doamna ministră. Cine e pentru? Vă rog să votați. Mersi. Se acceptă.

Deci, prin urmare, trecem la ordinea de zi. Proiect de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025. Vă rog, domnul ministru.

[Gavriliță] Stimate domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, prezint proiectul de lege prin modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025. Am să trec peste cele mai importante prevederi. Aici, în primul rând, este vorba de circa un miliard care va asigura acoperirea tuturor cheltuielilor de personal, inclusiv cu transferuri către bugetele locale. Doi, completarea Fondului de reducere a vulnerabilității, astfel ca pe perioada de iarnă să avem asigurate plățile persoanelor vulnerabile, plata monetară, dar și să ducem la bun sfârșit compensația în facturi pentru energie electrică. Și trei, este vorba de 360 de milioane care se duc la bugetul asigurărilor sociale, ca să asigurăm că toate prestațiile absolut sunt acoperite.

Pe de altă parte, avem diminuări de circa 700 de milioane din contul proiectelor care, din păcate, nu reușesc să fie absorbite până la final de an, ceea ce ne oferă posibilitatea să acoperim cu bine necesitățile despre care am vorbit mai sus. Rog susținerea proiectului.

Vă mulțumesc, domnului ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votăm. Vă mulțumesc. Se aprobă.

Trei. Doamna ministru.

Stimate domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, prezint atenției dumneavoastră proiectul de lege pentru modificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025. Această rectificare care este propusă vine în urma analizei executării bugetului pentru primele nouă luni ale anului și are ca scop ajustarea veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat la evoluțiile reale ale economiei, dar și la necesitățile beneficiarilor sistemului de asigurări sociale.

Prin această rectificare, veniturile și cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează cu 903,3 milioane de lei, ajungând la 49,39 de miliarde de lei. Acum, aceste resurse suplimentare vor fi orientate către programe sociale, precum sunt pensiile și indemnizațiile pentru persoane în etate, protecția familiilor și copiilor, protecția persoanelor cu dizabilități.

Vreau să menționez, la fel, un lucru important, că unele cheltuieli din acest buget au fost optimizate datorită măsurilor active ale ANM, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, dar și reforma Inspectoratului de Stat al Muncii. Noi am crescut numărul persoanelor angajate în câmpul muncii, ceea ce, de fapt, a redus cheltuielile pentru ajutorul de șomaj. În temeiul celor expuse, rog susținerea proiectului. Mersi.

Vă mulțumesc, doamnă ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votați. Mersi. Se aprobă. Domnul ministru Gavriliță.

[Gavriliță] Stimați domnule prim-ministru, stimați colegi, în contextul expirării valabilității proiectului de lege aprobat anterior, facem acest exercițiu repetat. Este vorba de armonizarea Legii achizițiilor publice la cadrul UE. Dat fiind că a mai fost anterior aprobat, n-am să intru în detalii, dar țin totuși să scot în evidență că este vorba de modernizarea cadrului normativ cu accent mai bun pe criterii sociale, mediu, sustenabilitate și calitate. Ceea ce, de fapt, este un lucru și așteptat și foarte binevenit. Prin urmare, rog susținerea dumneavoastră.

Mulțumesc, domnul ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votați. Mersi. Se aprobă.

Deci, proiectele 5-11 țin de denunțarea acordurilor și îl rog pe domnul ministru Popșoi să ni le prezinte.

[Popșoi] Stimați colegi, domnule prim-ministru, spre atenția dumneavoastră se prezintă o serie de acorduri și, pentru a economisi timp, le voi prezenta pe toate împreună, dar vor trebui supuse votului pe rând. Acordul cu privire la aprobarea proiectului de lege privind denunțarea acordului privind cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, semnat la Moscova în 9 septembrie '94. Acordul cu privire la aprobarea proiectului de lege privind denunțarea acordului cu privire la colaborarea în domeniul utilizării gazelor naturale comprimate și calitate de combustibil pentru motoarele și mijloacele de transport auto, semnat la Moscova la 26 mai '95. Cu privire la aprobarea proiectului de hotărâre de guvern pentru denunțarea acordului privind colaborarea în domeniul ecologiei și protecției mediului natural ambiant, semnat la Moscova la 8 februarie '92.

Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru denunțarea acordului privind principiile și ordinea efectuării transporturilor militare încheiat la Tașkent la 15 mai '92. Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru privind denunțarea acordului privind călătoriile fără vize a cetățenilor statelor comunităților independente, semnat la Bișkek în 1992. Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru denunțarea acordului privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor.

Privind acordul de aprobare a proiectului de lege privind denunțarea acordului cu privire la măsurile și asigurările, ameliorarea achitărilor dintre organizațiile economice ale statelor membre CSI, încheiat la Tașkent la 15 mai 1992. Toate aceste acorduri nu-și mai au actualitatea, având în vedere că o bună parte din ele, Republica Moldova nu a participat la aceste acorduri de la începutul anilor '90, precum e acordul în domeniul militar. Dar acordul care prezintă probabil cel mai mare interes legat de călătoriile fără vize în spațiul CSI, trebuie să menționez că acest acord, și acțiunea pe care o întreprindem noi astăzi, Federația Rusă a denunțat acest acord în anul 2000.

Kazahstan a denunțat acest acord în anul 2001, Turkmenistan l-a denunțat în 1999, iar Uzbekistan l-a denunțat în 2001. Deci, călătoriile cetățenilor noștri și a cetățenilor statelor respective fără vize în toți acești ani au avut loc în baza acordurilor bilaterale. Deci, pentru cetățenii noștri și pentru cetățenii statelor CSI nu se schimbă absolut nimic prin denunțarea pe care o facem astăzi, pentru că ei, așa cum până acum călătoreau în țările CSI în baza acordurilor bilaterale care rămân în vigoare, așa vor face în continuare, cu excepția a două state: Tadjikistan și Kârgâzstan. Cu ele nu avem acorduri bilaterale de regim de călătorie fără vize, dar cu toate celelalte avem. De aceea, în mare parte, decizia de astăzi nu schimbă nimic pentru cetățenii noștri, doar facem ordine, având în vedere că aceste acorduri, toate pe care le-am menționat astăzi, nu aduc efectiv niciun beneficiu cetățenilor Republicii Moldova. Pentru că o bună parte din ele fie că n-au funcționat, fie că au fost denunțate de o bună parte din membrii fondatori cu foarte, foarte mult timp în urmă. De aceea, rog sprijinirea denunțării acestor acorduri. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnului ministru. Deci, eu cred că este foarte clar. Trebuie să le votăm separat, da? Deci, încep cu punctul cinci. Cred că n-are sens să citesc denumirea acordului, aveți în fața dumneavoastră. Cine e pentru denunțarea acestui acord? Vă rog să votați. Vă mulțumesc. Se aprobă.

Șase. Acordul respectiv, cine e pentru denunțarea acestui acord? Vă rog să votăm. Vă mulțumesc, se aprobă.

Șapte. Cine e pentru denunțarea acordului respectiv? Vă rog să votăm. Mulțumesc, se aprobă.

Opt. Cine e pentru denunțarea acordului respectiv? Vă rog să votăm. Mersi, se aprobă.

Nouă. Cine e pentru denunțarea acordului respectiv? Mersi, se aprobă.

Zece. Cine e pentru denunțarea acordului respectiv? Vă rog să votăm. Se aprobă.

Și 11. Cine e pentru denunțarea acordului respectiv? Mersi, se aprobă.

12. Deci, mutatis mutandis. Doamna ministru.

Mulțumesc. Stimați colegi, prezint spre aprobare proiectul de lege pentru ratificarea acordului încheiat prin schimb de scrisori între Guvernul Republicii Moldova și Programul Alimentar Mondial privind aplicarea mutatis mutandis al acordului de bază dintre Guvernul Republicii Moldova și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, care a fost semnat la 2 octombrie '92 și amendat la 2 iulie '97.

Programul Alimentar Mondial și-a început activitatea în Republica Moldova în anul 2022, după cum țineți minte, ca răspuns la criza umanitară care a fost declanșată de războiul din Ucraina și suportul oferit de Programul Alimentar Mondial a fost esențial pentru sprijinul refugiaților, dar nu numai, dar și a familiilor, comunităților gazdă care au găzduit ucraineni în Republica Moldova.

Și contribuția Programului Alimentar Mondial a avut un impact direct asupra securității alimentare, dar și coeziunii sociale și pe această cale țin să le mulțumesc foarte mult pentru suportul acordat în acest sens. Astăzi noi ne propunem să consolidăm acest parteneriat printr-un cadru juridic stabil. Ministerul Muncii și Protecției Sociale va acționa în calitate de instituție coordonatoare și vom asigura cooperarea tehnică și coordonarea interinstituțională necesară pentru implementarea eficientă a activităților programului alimentar mondial. Așa că vă rog susținerea proiectului de lege propus. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votăm. Mersi. Se aprobă.

Deci 13, doamna ministru Misail Nichitin, vă rog.

[Misail Nichitin] Mulțumesc. Stimați colegi, vă prezint proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea mecanismelor și metodologiei aplicabile în procedura de azil. Hotărârea stabilește modul în care solicitanții de azil primesc sprijin de bază pentru a-și asigura traiul decent în perioada în care cer protecție internațională în Republica Moldova. Aceasta include cazare, hrană, îmbrăcăminte, produse de igienă și alte necesități de bază, precum și sprijin suplimentar pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi copii sau cei cu nevoi speciale.

Totodată, hotărârea reglementează modul de calcul al costurilor pentru aceste servicii și aplicarea conceptului de țară de origine sau terță sigură. Acest proiect va contribui la asigurarea minimului necesar pentru un trai adecvat pentru solicitanții de azil, instituind astfel un sistem de azil echitabil, funcțional și orientat spre protecția persoanelor, sprijinind în același timp ordinea, încrederea și siguranța publică. Rog susținerea acestui proiect.

Mulțumesc, doamna ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votăm. Mersi. Se aprobă. 14, domnul ministru Bolea.

[Bolea] Domnule prim-ministru, stimați colegi, prevederile regulamentului privind procedurile administrative referitoare la aplicarea și publicarea listei transportatorilor aerieni supuși unei interdicții de exploatare în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului numărul 780 din 2018, se aliniază la ultimele modificări ale legislației Uniunii Europene. Prin prezentul proiect se introduc noțiuni noi care sporesc transparența și claritatea privind drepturile pasagerilor și obligațiile operatorilor aerieni. Se instituie proceduri detaliate pentru stabilirea, menținerea sau eliminarea interdicțiilor de exploatare a aeronavelor, în baza unor dovezi verificate și a unei cooperări eficiente între autoritățile naționale de supraveghere și cele europene, dar și se oferă posibilitatea de a aplica interdicții totale sau parțiale operatorilor aerieni în funcție de riscurile constatate.

Necesitatea modificărilor propuse prin prezentul proiect este de a crește nivelul de siguranță al transportului aerian prin alinierea la standardele internaționale și europene de siguranță, oferind o protecție și încredere sporită pasagerilor. În temeiul celor spuse, rog susținerea proiectului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votăm. Vă mulțumesc, se aprobă. Domnului viceprim-ministru, continuăm.

[Bolea] Stimați colegi, prin prezentul proiect se propune aprobarea regulamentului privind stabilirea cerințelor referitoare la managementul riscurilor în materie de securitate a informațiilor cu impact potențial asupra siguranței aviației, elaborat întru realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul parteneriatului cu Uniunea Europeană. Prin regulament se instituie un sistem de management pentru gestionarea riscurilor în materie de securitate a informațiilor din domeniul aviației, care va asigura protecția datelor sensibile în mod real, precum și gestionarea riscurilor ce pot afecta zborurile, infrastructura aeronautică și siguranța pasagerilor. La fel, regulamentul stabilește competențele instituțiilor responsabile pentru o reacție promptă și coerentă în caz de incidente cu impact asupra siguranței, cerințe privind modernizarea infrastructurii aeroportuare prin aplicarea tehnologiilor digitale pentru gestionarea fluxurilor și managementului riscurilor.

Prin prezentul proiect se consolidează reziliența cibernetică a infrastructurii aeriene, crescând siguranța controlului traficului aerian al pasagerilor. În temeiul celor expuse, rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votăm. Mersi. Se aprobă.

Domnul Buzu, punctul 16, vă rog.

[Buzu] Vă mulțumesc. Stimați colegi, noi continuăm efortul nostru de modernizare a administrației publice. Cred că pentru toți este clar cât de important, în acest moment crucial pentru țara noastră, să avem funcționari publici bine pregătiți, integri și patrioți. Din păcate, multe din procesele noastre de gestionare și management al resurselor umane sunt încă destul de birocratice, complicate și bazate pe hârtie. De aceea, astăzi venim cu o hotărâre prin care vom institui acest sistem informațional de evidență a proceselor de management al resurselor umane în domeniul public.

Cred că efortul de dezvoltare și management al resurselor publice trebuie să plece de la procese birocratice și să punem accent mai mult pe creștere, pe dezvoltare și și motivare. Sistemul o să ne permită să avem o analitică mult mai bună pe ministere și pe ansamblu, să înțelegem care sunt competențele noi care trebuie să le dezvoltăm, care sunt tendințele și cum putem noi să ne asigurăm că, într-adevăr, avem o echipă bine pregătită să ducem cu bine Republica Moldova în Uniunea Europeană. Rog suportul dumneavoastră.

Mi se pare o decizie foarte bună. Deci, rog susținerea. Cine e pentru? Mersi. Se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bolea, vă rog.

[Bolea] Stimați colegi, prin prezentul proiect se actualizează regulamentul privind transportul interior de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea de Guvern 143 din 2016, pentru a crea un cadru clar și coerent în domeniul transportului de mărfuri periculoase pe calea rutieră, feroviară și fluvială. Modificările operate vizează ajustarea listei și a categoriilor de substanțe periculoase în conformitate cu normele europene, modul în care aceste mărfuri sunt identificate, etichetate și ambalate pentru transportare, precum și cerințele privind conținutul documentelor de însoțire ale acestora, astfel încât să se asigure recunoașterea uniformă a pericolelor în toate statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul contribuie la creșterea siguranței transportului de mărfuri periculoase, sporirea competitivității operatorilor de transport din domeniu, dar și a siguranței populației și protecției mediului. În temeiul celor expuse, rog susținerea proiectului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnul viceprim-ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votăm. Mersi. Se aprobă. Și numărul 18. Doamna ministru.

Mulțumesc. Stimați colegi, vă prezint spre examinare proiectul dispoziției Guvernului privind modificarea anexei care se referă la componența nominală a comisiei de transmitere a locuințelor din blocul locativ situat în municipiul Chișinău, pe strada Alba Iulia numărul 91/3. Vreau să vă aduc aminte că acest bloc este destinat participanților la lichidarea consecințelor avariei de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl.

Această propunere cu care venim azi este una tehnică, pentru că ține doar de înlocuirea și substituirea a două persoane din cadrul Agenției Proprietății Publice și a Serviciului de Informații și Securitate, și aceste modificări nu vor afecta activitatea comisiei din punct de vedere funcțional sau procedural. Așa că vă rog să susțineți proiectul prezentat. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă ministru. Cine e pentru această decizie? Vă rog să votați. Mersi. Se aprobă unanim. Doamnă ministru, o unică rugăminte să, pe cât este de posibil, să accelerați acest proces, fiindcă se așteaptă de mult și s-a mediatizat această, nu e problemă, această chestiune care e în proces de rezolvare.

Cu siguranță. Procesul de depunere a dosarelor a luat sfârșit. Avem 119 dosare și comisia se va întruni chiar în această după-amiază pentru a face selecția și a oferi acces persoanelor la locuințe. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna ministru. Deci, stimați colegi, cu asta ordinea de zi este încheiată. Vă amintesc că mâine facem o vizită oficială, prima vizită a noastră oficială la București. Este foarte important pentru noi, avem întâlniri și e doar un început, un început de cale. O să urmeze, deci, în cadrul delegației avem deja câțiva miniștri, domnul Junghietu e deja la București, dar vor urma și alte vizite. Vom încerca să accelerăm tot ce putem accelera și să inițiem proiecte noi.

Deci, asta e intenția noastră și să ne doriți succes la cei care pleacă, să ne așteptați cu nerăbdare că e o vizită foarte scurtă, doar de o zi. Și, iarăși, e un început de cale. Vă mulțumesc.