--- title: "Declarații de presă susținute de către avocații lui Vlad Plahotniuc" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110150/Declaratii-de-presa-sustinute-de-catre-avocatii-lui-Vlad-Plahotniuc event_date: 2025-11-12T12:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 200, Judecătoria Buiucani" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 693 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110150 publisher: Privesc.Eu --- # Declarații de presă susținute de către avocații lui Vlad Plahotniuc ## Comunicat de presă ## Apărarea lui Vlad Plahotniuc acuză un proces accelerat, în timp ce acuzarea susține corectitudinea procedurilor **Chișinău, 12 noiembrie 2025** – Avocații apărării și procurorii din dosarul lui Vlad Plahotniuc au oferit declarații de presă contradictorii miercuri, după o nouă ședință de judecată. Apărarea susține că ritmul alert al procesului și condițiile de detenție ale clientului lor încalcă dreptul la o apărare eficientă, în timp ce acuzarea de stat afirmă că toate procedurile legale sunt respectate. Unul dintre avocații lui Vlad Plahotniuc a declarat că clientul său este „lipsit de dreptul la o apărare efectivă” și este forțat să aleagă între participarea la ședințe și studierea materialelor dosarului. Acesta a calificat ritmul procesului drept unul „alert”, sugerând că ar avea o „conotație politică”. „Considerăm că acest dosar nici nu se intenționează să se examineze într-un mod corect, just și echilibrat”, a afirmat avocatul, adăugând că se va apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În replică, reprezentantul acuzării a respins acuzațiile, subliniind că dosarul a fost pornit în 2019, iar materialele au fost puse la dispoziția apărării încă din 2022. „Faptul că a fost extrădat la moment nu înseamnă că trebuie să reluăm procedura de prezentare a materialelor. Dreptul la apărare este respectat și nu este încălcat sub nicio formă din acest punct de vedere”, a menționat procurorul. Ședința de miercuri a inclus audierea a șase martori ai acuzării, numărul total al celor audiați ajungând la 39 din cei 51 anunțați. Potrivit procurorului, declarațiile acestora confirmă că în schema investigată au fost folosite „persoane interpuse”, în timp ce beneficiarul efectiv era o altă persoană. Următoarea ședință este programată pentru 13 noiembrie, după care instanța va trece la cercetarea probelor materiale. Apărarea și-a exprimat îngrijorarea că instanța ar putea respinge lista sa de martori, care numără peste 50 de persoane. Avocații intenționează să aducă acești martori pentru a demonstra că faptele invocate de acuzare „nu corespund realității”. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 0, "reason": "Discursul este centrat pe un proces juridic contencios. Atât procurorul, cât și avocații apărării mențin un ton formal și serios, concentrându-se pe aspecte procedurale și acuzații. Nu există nicio urmă de fericire, optimism sau alte emoții pozitive în declarațiile lor.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Contextul este unul formal și tensionat (declarații de presă despre un dosar penal), lipsit de orice manifestare de fericire." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Avocatul apărării exprimă pesimism cu privire la corectitudinea procesului, iar procurorul se limitează la fapte, fără a exprima optimism. Tonul general este unul de confruntare, nu de speranță." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Niciunul dintre vorbitori nu exprimă recunoștință. Discuția este axată pe acuzații și pe apărarea drepturilor, nu pe mulțumiri." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este complet lipsit de entuziasm. Vorbitorii sunt calmi, calculați și profesionali, reflectând gravitatea situației." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție este total absentă și irelevantă pentru contextul discuției, care este unul strict juridic și profesional." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Similar cu fericirea, nu există niciun indiciu de bucurie în discurs. Subiectul este un proces penal complex și mediatizat." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Avocatul apărării exprimă în mod explicit insatisfacția față de modul în care decurge procesul. Procurorul prezintă faptele fără a arăta satisfacție personală." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Subiectul este serios și nu lasă loc de amuzament. Interacțiunea este formală și tensionată." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 3, "reason": "Emoțiile negative sunt prezente în special în discursul avocatului apărării, care exprimă frustrare și dezamăgire față de sistemul judiciar și de condițiile în care se desfășoară procesul, considerându-l inechitabil și motivat politic.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu se identifică tristețe în discurs. Tonul este unul de luptă și critică, nu de resemnare sau tristețe." }, { "name": "Furie", "grade": 1, "reason": "Deși avocatul este vizibil nemulțumit, tonul său este controlat și profesional. Există o furie reținută, dar nu o manifestare deschisă, fiind mai degrabă o critică fermă." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii, fiind profesioniști în domeniul juridic, nu manifestă frică. Ei își prezintă argumentele cu încredere, în ciuda mizei ridicate." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există expresii de dezgust. Criticile sunt formulate în termeni juridici și procedurali, nu emoționali." }, { "name": "Frustrare", "grade": 4, "reason": "Avocatul apărării exprimă o frustrare puternică legată de „ritmul alert” al procesului, de lipsa timpului pentru pregătirea apărării și de condițiile clientului său, care este „impus să aleagă” între participarea la ședințe și studierea dosarului." }, { "name": "Anxietate", "grade": 1, "reason": "Tensiunea este palpabilă, în special în timpul tirului de întrebări din partea jurnaliștilor, dar vorbitorii își gestionează emoțiile și nu lasă să se vadă anxietate." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 3, "reason": "Avocatul își exprimă dezamăgirea față de sistemul de justiție, afirmând că „nu se intenționează să se examineze într-un mod corect, just, echilibrat”, sugerând o lipsă de încredere în corectitudinea procesului." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă și irelevantă pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Discursul are un caracter predominant informativ și persuasiv. Procurorul informează despre stadiul procesului, în timp ce avocații încearcă să convingă opinia publică de inechitatea acestuia. Întrebările jurnaliștilor adaugă o componentă interogativă importantă.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 3, "reason": "Procurorul adoptă un ton preponderent neutru la început, prezentând date factuale despre numărul de martori audiați. Cu toate acestea, contextul general este unul partizan." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință de presă are scopul de a informa publicul. Procurorul oferă date despre progresul dosarului („sunt audiați 39 de persoane”), iar avocatul informează despre poziția apărării și obstacolele întâmpinate." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "Jurnaliștii joacă un rol activ, punând întrebări directe și provocatoare ambelor părți pentru a obține clarificări și a testa argumentele prezentate („Dar iată... majoritatea au spus că nu-l cunosc...”)." }, { "name": "Instructiv", "grade": 0, "reason": "Discursul nu are un caracter instructiv. Vorbitorii nu oferă instrucțiuni, ci prezintă informații și argumente." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Ambele părți construiesc o narațiune. Acuzarea narează un proces de probare a vinovăției, în timp ce apărarea narează o poveste despre persecuție politică și încălcarea drepturilor, subliniind cronologia cazului și disparitatea de forțe." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 5, "reason": "Avocatul apărării folosește un limbaj puternic persuasiv pentru a convinge publicul că procesul este nedrept, menționând „conotație politică” și comparând resursele acuzării cu cele limitate ale apărării. Scopul său este de a influența percepția publică." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 3, "reason": "Interacțiunea este caracterizată de o diplomație tensionată. Deși subiectul este conflictual, vorbitorii mențin un limbaj profesional și evită atacurile personale directe, concentrându-se pe argumente juridice. Există o agresivitate de fond, dar exprimată într-un cadru formal.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 3, "reason": "În general, limbajul folosit este politicos și formal. Vorbitorii se adresează respectuos jurnaliștilor și evită un limbaj neadecvat, chiar și atunci când exprimă critici dure." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de grosolănie. Toate schimburile de replici, deși tensionate, rămân în limitele unui dialog profesional." }, { "name": "Respect", "grade": 2, "reason": "Există un respect procedural și formal între părți, specific mediului juridic. Criticile vizează sistemul și procesul, nu persoanele în mod direct." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 2, "reason": "Există o agresivitate argumentativă, nu verbală. Avocatul atacă vehement corectitudinea procesului, iar jurnaliștii sunt incisivi în întrebări. Este o confruntare de idei, nu o ceartă." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este serios și direct. Nu se recurge la sarcasm pentru a submina argumentele părții adverse." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Subiectul și contextul sunt extrem de serioase, excluzând orice formă de umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii nu folosesc ironia. Mesajele lor sunt directe și menite să fie luate ca atare, fără subînțelesuri ironice." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Avocatul apărării își formulează criticile dure într-un limbaj diplomatic, juridic, vorbind despre „dreptul la o apărare efectivă” și standarde internaționale, pentru a conferi greutate și legitimitate argumentelor sale." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discuția este profund ancorată în tema justiției și a drepturilor omului. Avocatul apărării acționează ca un avocat al cauzei, argumentând că clientul său este victima unui proces inechitabil, ceea ce ridică întrebări fundamentale despre funcționarea statului de drept.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține elemente care să incite la ură. Criticile sunt direcționate către sistemul judiciar, nu către grupuri de persoane." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Tema corectitudinii politice nu este abordată și nu este relevantă pentru discuția axată pe proceduri legale." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul inclusivității nu este prezent în discuție." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Tema diversității nu este abordată în cadrul acestor declarații." }, { "name": "Discriminare", "grade": 2, "reason": "Avocatul sugerează o formă de discriminare procedurală, argumentând că clientul său este tratat în mod inechitabil din cauza „conotației politice” a dosarului, fiind supus unui ritm de judecată care îi încalcă dreptul la apărare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Avocatul apărării se manifestă ca un promotor fervent al drepturilor clientului său. Întregul său discurs este un act de advocacy, menit să apere interesele și imaginea clientului în fața opiniei publice și a sistemului de justiție." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 5, "reason": "Tema centrală este justiția. Avocatul contestă fundamental corectitudinea procesului („proces echitabil”), punând sub semnul întrebării dacă justiția este aplicată în mod egal și imparțial, o problemă cheie a justiției sociale." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Discuția nu implică aspecte legate de sensibilitatea culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 4, "reason": "Discuția este extrem de concentrată pe aspectele procedurale și de fond ale unui caz juridic. Ambii vorbitori (procurorul și avocatul apărării) comunică într-un cadru formal, utilizând terminologie juridică și concentrându-se pe sarcinile lor specifice: informarea presei despre stadiul dosarului și, respectiv, contestarea corectitudinii procesului.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii, atât avocații, cât și jurnaliștii, mențin un ton și un limbaj profesional pe tot parcursul interacțiunii. Se discută despre proceduri judiciare, drepturi fundamentale și probe, evitându-se atacurile personale directe și păstrând un cadru formal specific unei declarații de presă pe teme juridice." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Atât procurorul, cât și avocatul apărării demonstrează o cunoaștere aprofundată a cazului și a procedurilor legale. Ei fac referire la numărul de martori audiați, etapele procesuale (urmărire penală, judecată), dreptul la apărare și standardele internaționale (CEDO), ceea ce indică un nivel ridicat de competență în domeniul lor." }, { "name": "Lideriat", "grade": 0, "reason": "Această dimensiune nu este prezentă. Vorbitorii acționează ca reprezentanți ai unor părți într-un conflict juridic, nu ca lideri care ghidează o echipă spre un scop comun." }, { "name": "Colaborare", "grade": 0, "reason": "Nu există colaborare; dimpotrivă, contextul este unul adversativ. Procurorul prezintă progresele acuzării, în timp ce avocatul apărării contestă fundamental modul de desfășurare a procesului. Interacțiunea este una de confruntare de poziții, nu de cooperare." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 2, "reason": "Fiecare parte încearcă să 'rezolve' problema din perspectiva sa: procurorul urmărește condamnarea, iar avocatul apărării încearcă să demonteze acuzațiile și să evidențieze viciile de procedură. Nu este o rezolvare colaborativă, ci o luptă pentru a impune propria soluție în cadrul litigiului." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 2, "reason": "Vorbitorii nu iau decizii în direct, ci le comentează sau încearcă să le influențeze. Avocatul apărării menționează dilema clientului său de a alege între participarea la ședințe și studierea dosarului, o decizie impusă de circumstanțe." }, { "name": "Inovație", "grade": 0, "reason": "Discuția se bazează exclusiv pe proceduri și argumente legale standard. Nu sunt prezentate sau discutate abordări inovatoare sau idei noi." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul discuției este strict legat de un proces penal și nu conține niciun element care să vizeze dezvoltarea personală, motivația, auto-reflecția sau alte concepte similare.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre îmbunătățire personală sau profesională." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există discurs motivațional sau inspirațional." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este factual și argumentativ, lipsit de elemente inspiraționale." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Deși se poate infera reziliența părților în conflict, acest concept nu este discutat sau exprimat ca temă." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discuția este externă și conflictuală, opusă conceptului de mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Nu există momente de auto-reflecție; vorbitorii își prezintă argumentele în mod combativ." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Tema este complet absentă din înregistrare." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Întreaga discuție este saturată de judecăți și dileme etice și morale, concentrate pe corectitudinea sistemului judiciar. Avocatul apărării pune sub semnul întrebării integritatea procesului, în timp ce procurorul își prezintă acțiunile ca fiind corecte și responsabile.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 2, "reason": "Onestitatea este o temă implicită. Fiecare parte pretinde că prezintă adevărul, acuzând-o pe cealaltă, direct sau indirect, de lipsă de onestitate în prezentarea faptelor sau în conducerea procesului." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Integritatea procesului judiciar este un punct central de dispută. Avocatul apărării susține că dosarul are o 'conotație politică', atacând astfel integritatea sistemului, în timp ce procurorul încearcă să proiecteze o imagine de integritate procedurală." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 3, "reason": "Conceptul de responsabilitate este fundamental, deoarece scopul procesului penal este stabilirea responsabilității juridice. Procurorul urmărește să demonstreze responsabilitatea inculpatului, iar apărarea contestă acest demers." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Avocatul apărării prezintă o dilemă etică și procedurală: clientul său este 'impus să aleagă între participarea la ședințele de judecată și studierea, verificarea materialelor dosarului', sugerând o situație fără o soluție corectă." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 4, "reason": "Discursul este plin de judecăți morale. Acuzarea se bazează pe premisa că faptele inculpatului sunt greșite. Apărarea, la rândul ei, emite o judecată morală asupra procesului, catalogându-l drept o 'simulare a unui act justițiabil corect'." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Acesta este un subiect central. Avocatul apărării susține în mod repetat că procesul nu este 'echitabil', invocând ritmul alert și accesul limitat la materiale ca dovezi ale încălcării dreptului la un proces corect. Jurnaliștii preiau această temă, întrebând direct despre corectitudinea procesului." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Încrederea este un element disputat. Avocatul apărării încearcă activ să submineze încrederea publicului în sistemul de justiție, în timp ce procurorul, prin prezentarea factuală, încearcă să consolideze credibilitatea acuzării." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Comunicarea este formală, structurată și adaptată contextului unei conferințe de presă. Vorbitorii sunt în general direcți și clari în exprimarea pozițiilor lor, deși avocatul apărării folosește și un limbaj mai elaborat pentru a-și construi argumentația.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii își exprimă pozițiile în mod direct. Procurorul afirmă că martorii 'au confirmat circumstanțele', iar avocatul apărării declară direct că clientul său este 'lipsit de dreptul la o apărare efectivă' și că dosarul are o 'conotație politică'." }, { "name": "Indirect", "grade": 2, "reason": "Există elemente de comunicare indirectă, în special din partea avocatului apărării, care sugerează o 'comandă a politicului' fără a nominaliza pe cineva, lăsând loc interpretării." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "În general, mesajele sunt clare și bine structurate. Procurorul oferă date concrete (39 de martori), iar avocatul apărării își articulează plângerile în jurul unor puncte clare: ritmul alert, lipsa accesului la materiale și natura politică a cazului." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Ambiguitatea este redusă. Pozițiile sunt tranșante. Singurul moment de ambiguitate este la final, când avocatul apărării evită să răspundă la o întrebare și pleacă, un act non-verbal, nu o ambiguitate în discurs." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Procurorul este relativ concis în declarația sa inițială. Avocatul apărării este mai elaborat, dar își păstrează argumentele focusate. Formatul de interacțiune cu presa impune un anumit grad de concizie." }, { "name": "Elaborat", "grade": 3, "reason": "Avocatul apărării își elaborează argumentele, explicând pe larg de ce consideră procesul inechitabil, comparând resursele și timpul acuzării cu cele ale apărării. Aceasta este o strategie retorică pentru a-și întări punctul de vedere." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Limbajul este extrem de formal. Se folosesc formule de adresare respectuoase, terminologie juridică precisă ('urmărire penală', 'rechizitoriu', 'inculpat') și se menține un ton serios, adecvat contextului." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de informalitate în discursul niciunuia dintre vorbitori." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 1, "reason": "Deși evenimentul este specific contextului politic și juridic din Republica Moldova, implicând o figură publică notorie, discuția în sine nu abordează teme culturale, tradiții sau norme sociale. Referințele sunt strict politice și legale.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt discutate norme culturale." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt discutate diferențe regionale." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate tradiții." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema nu este abordată." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Tema nu este abordată." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Tema nu este abordată." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 5, "reason": "Intenția de a influența opinia publică este evidentă și centrală. Ambii avocați folosesc această platformă pentru a-și promova narativul. Discursul este strategic, părtinitor și menit să modeleze percepția publică asupra corectitudinii și legitimității procesului judiciar.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 4, "reason": "Avocatul apărării folosește tactici retorice pentru a genera simpatie și a discredita procesul, cum ar fi contrastul puternic între anii de investigație ai acuzării ('mai mult de un deceniu') și timpul limitat al apărării, sau menționarea 'comenzii politicului'." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 5, "reason": "Părtinirea este maximă și inerentă rolurilor. Fiecare vorbitor prezintă o versiune a realității care servește exclusiv intereselor părții pe care o reprezintă. Nu există nicio încercare de obiectivitate, ci o confruntare directă de narative părtinitoare." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Ambele părți luptă pentru a-și stabili credibilitatea. Procurorul se bazează pe fapte și proceduri, în timp ce avocatul apărării încearcă să-și construiască credibilitatea apelând la principii superioare (drepturile omului) și subminând credibilitatea întregului sistem de justiție." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este transparentă: procurorul vrea să arate că acuzarea este solidă, iar avocatul apărării vrea să convingă publicul că procesul este o farsă politică. Motivul declarat al apărării este obținerea unui proces corect, iar motivul sugerat pentru acuzare este executarea unei 'comenzi politice'." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 3, "reason": "Fiecare parte o acuză pe cealaltă de interpretare inexactă. Apărarea susține că întregul proces este o 'simulare', deci o interpretare falsă a justiției. Acuzarea, prin prezentarea probelor, susține că versiunea apărării este o denaturare a faptelor." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 1, "reason": "Deși avocatul apărării menționează o 'conotație politică' și o 'comandă a politicului', el nu extinde acuzația la un nivel geopolitic. Discuția rămâne în sfera politicii interne, fără a implica actori sau interese internaționale." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Procesul Plahotniuc: 39 de martori ai acuzării au fost audiați, urmează cercetarea probelor materiale Procurorul de caz în dosarul lui Vlad Plahotniuc a anunțat miercuri că procesul avansează rapid, cu 39 de martori ai acuzării audiați până în prezent. În cea mai recentă ședință de judecată, alți șase martori au oferit declarații, menținându-și spusele din faza de urmărire penală. Potrivit procurorului, acești martori au confirmat circumstanțe cheie legate de beneficiarii reali ai unor companii implicate în circuitul financiar investigat. Chiar dacă unii martori au declarat că nu îl cunosc personal pe Vlad Plahotniuc și nu au primit indicații directe de la acesta, acuzarea susține că acest fapt nu slăbește, ci, dimpotrivă, întărește cazul. Procurorul a explicat că strategia se bazează pe teoria „persoanelor interpuse”, unde martorii acționau ca administratori sau reprezentanți formali ai companiilor, în timp ce beneficiarul efectiv era o altă persoană, identitatea acestuia urmând a fi dovedită prin probele materiale anexate la dosar. „Persoanele de astăzi la fel au menținut declarațiile care au fost depuse la etapa de urmărire penală, au confirmat circumstanțele cu privire la beneficiarii anumitor companii implicate în traseul financiar investigat”, a declarat procurorul. Acesta a adăugat că materialele probatorii din dosar susțin acuzațiile aduse inculpatului. Următoarea ședință de judecată este programată pentru 13 noiembrie, când vor fi audiați ultimii martori ai acuzării. După finalizarea acestei etape, instanța va trece la cercetarea probelor materiale, o fază considerată crucială pentru demonstrarea vinovăției. Procurorul a refuzat să comenteze alte dosare în care este vizat Vlad Plahotniuc, precizând că se poate pronunța doar asupra cazului aflat pe rol. De asemenea, a evitat să comenteze opinia experților conform căreia doi dintre judecătorii din complet sunt candidați la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), un fapt care, potrivit apărării, ar putea influența procesul. ### Apărarea lui Plahotniuc acuză un proces „cu conotație politică” și anunță sesizarea CEDO Avocatul lui Vlad Plahotniuc a susținut miercuri, după o nouă ședință de judecată, că clientului său i se încalcă dreptul la o apărare efectivă, acuzând un ritm „alert” și nejustificat al procesului, pe care îl consideră a avea o „conotație politică”. Apărarea a anunțat intenția de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru multiplele încălcări constatate. Principalul argument al apărării este că Vlad Plahotniuc este privat de posibilitatea de a se pregăti corespunzător, fiind forțat să aleagă între a participa la ședințele de judecată și a studia materialele voluminoase ale dosarului. „Domnul Plahotniuc are un termen extrem de limitat pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei, dat fiind condițiile temporale și lipsa de condiții tehnice și informaționale”, a declarat avocatul. Acesta a subliniat că clientul său are acces limitat la comunicare, preferând să folosească puținele apeluri telefonice permise pentru a vorbi cu familia și avocații, nu pentru a coordona apărarea. Apărarea a contrastat situația clientului său cu cea a acuzării, care, potrivit avocatului, a avut la dispoziție „mai mult de un deceniu” și peste 100 de procurori și ofițeri pentru a instrumenta cazul. Ritmul rapid în care sunt audiați martorii – 39 din 51 în doar câteva ședințe – este văzut de apărare ca o dovadă a unei „comenzi politice” de a finaliza rapid procesul, pentru „a simula un act de justiție corect”. Avocatul și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că instanța ar putea respinge martorii apărării, menționând că același complet de judecată ar fi respins un număr mare de martori în alte dosare. „Vom face toate demersurile necesare pentru a demonstra toate încălcările care au loc în acest proces și, eventual, pentru a demonstra nevinovăția clientului nostru”, a concluzionat avocatul, confirmând că o plângere la CEDO este în pregătire. ### Procurorii în cazul Plahotniuc: Martorii care neagă legătura cu fostul lider democrat confirmă schema „persoanelor interpuse” Într-o declarație ce oferă o perspectivă asupra strategiei acuzării, procurorul de caz în dosarul lui Vlad Plahotniuc a afirmat că mărturiile care neagă o legătură directă cu inculpatul, de fapt, consolidează acuzațiile. Potrivit acestuia, faptul că mulți martori, administratori ai unor companii, susțin că nu l-au cunoscut și nu au primit ordine de la Plahotniuc este o dovadă a existenței unei scheme de tip „persoane interpuse”. Conform logicii prezentate de acuzare, acești martori erau doar niște paravane, figuri nominale în fruntea unor firme, menite să ascundă adevăratul beneficiar al tranzacțiilor financiare investigate. „Păi anume asta și confirmă faptul că aceste persoane erau persoane interpuse. Ei reprezentau aceste companii, având anumite calități de administrator, persoane din domeniul financiar, dar în realitate beneficiarul efectiv era altă persoană”, a explicat procurorul. Acuzarea susține că rolul acestor martori se limita la a executa formal anumite operațiuni, fără a cunoaște imaginea de ansamblu sau identitatea celui care controla fluxurile financiare. Astfel, declarațiile lor, deși par a-l exonera pe Plahotniuc la o primă vedere, sunt interpretate de procurori ca o confirmare a modului conspirativ de operare. Procurorul a subliniat că dovada faptului că Vlad Plahotniuc era beneficiarul final nu se bazează pe mărturiile directe ale acestor administratori, ci pe probe materiale care au fost anexate la dosar. Aceste probe, care includ documente, înregistrări și alte dovezi, ar demonstra legătura dintre Plahotniuc și companiile implicate în schema de spălare de bani. Următoarele etape ale procesului, în special cercetarea probelor materiale, sunt considerate decisive pentru a proba această acuzație centrală a dosarului.