---
title: "Declarații de presă susținute de prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110167/Declaratii-de-presa-sustinute-de-prim-ministrul-Romaniei--Ilie-Bolojan--si-prim-ministrul-Republicii-Moldova--Alexandru-Munteanu
event_date: 2025-11-13T12:45:00+00:00
region: All
category: Conferințe
duration_seconds: 836
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Declarații de presă susținute de prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu

## Comunicat de presă

## Parteneriat consolidat: prim-miniștrii României și Republicii Moldova stabilesc noi obiective pentru integrarea europeană și proiecte de infrastructură

**București, 13 noiembrie 2025** – Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și omologul său din Republica Moldova, Alexandru Munteanu, au susținut astăzi, la Palatul Victoria, declarații de presă comune, subliniind consolidarea parteneriatului strategic și angajamentul ferm pentru accelerarea parcursului european al Republicii Moldova. Întâlnirea, care a marcat prima vizită externă a premierului Munteanu de la preluarea mandatului, a reconfirmat sprijinul necondiționat al României pentru reformele și proiectele de dezvoltare de la Chișinău.

Discuțiile s-au axat pe proiecte strategice în domenii cheie precum energia, infrastructura de transport, securitatea regională și cooperarea economică. Ambii lideri au evidențiat importanța consolidării interconectivității și a rezilienței în fața provocărilor actuale.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a felicitat delegația de la Chișinău pentru rezultatele alegerilor din 28 septembrie și pentru mandatul pro-european clar exprimat de cetățenii Republicii Moldova, în ciuda unui „asalt nemaiîntâlnit” la adresa democrației. Acesta a reiterat rolul României de principal susținător al Chișinăului.

„România a fost, este și va rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al Republicii Moldova. Faptele o demonstrează. Vom menține un dialog extrem de dinamic între miniștrii noștri și vom continua să aprofundăm proiectele comune, în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Vom lucra îndeaproape cu guvernul dumneavoastră, deoarece aderarea la Uniunea Europeană este singura opțiune în măsură să răspundă aspirațiilor de viitor”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Printre proiectele concrete menționate se numără linia electrică Suceava-Bălți, modernizarea conexiunii feroviare Iași-Ungheni cu fonduri europene și construcția podului de la Ungheni, care va fi legat la autostrada A8, fiind primul pod peste Prut construit în ultimii 60 de ani.

La rândul său, prim-ministrul Alexandru Munteanu a mulțumit pentru primirea călduroasă și a subliniat legătura specială dintre cele două state, accentuând că sprijinul României a fost esențial pentru dezvoltarea unei independențe veritabile a Republicii Moldova.

„Altădată se puneau garduri de fier între noi. Astăzi, noi ne construim punți – de la interconectare energetică la drumuri și poduri care fac parte dintr-o infrastructură europeană comună. Planul nostru este să devenim, dintr-o țară care trebuie ajutată, un stat care va continua să contribuie la securitatea regională, la conectivitatea energetică și la unitatea europeană. Avem o agendă comună foarte clară pentru următorii zece ani”, a afirmat prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Premierul moldovean a evidențiat progresele în diversificarea surselor de energie, menționând că Republica Moldova nu mai depinde de gazul rusesc și devine un partener activ în coridorul vertical de gaze. A fost subliniat interesul pentru accesarea gazelor din perimetrul Neptun Deep și pentru participarea la dezvoltarea viitoarelor capacități ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Ambele părți au convenit asupra necesității de a deschide cât mai rapid primele clustere de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, România angajându-se să susțină activ acest obiectiv în capitalele europene. Întâlnirea s-a încheiat cu un angajament reînnoit de a colabora strâns pentru implementarea proiectelor agreate și pentru a aduce beneficii concrete cetățenilor din ambele țări.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursurile ambilor prim-miniștri sunt saturate de emoții pozitive, concentrându-se pe parteneriatul strategic, sprijinul reciproc și un viitor comun european. Se exprimă optimism cu privire la proiectele de viitor, recunoștință pentru ajutorul oferit și satisfacție pentru progresele înregistrate, creând o atmosferă generală de cooperare și prietenie.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 4,
        "reason": "Fericirea este evidentă în celebrarea succeselor comune și a legăturii strânse. Prim-ministrul moldovean menționează că \"orice succes ne bucură deopotrivă\", subliniind bucuria împărtășită pentru progresele ambelor țări."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 5,
        "reason": "Optimismul este un element central, ambii lideri vorbind despre viitor în termeni ambițioși. Sunt menționate numeroase proiecte comune (poduri, interconectare energetică, aderarea la UE) care conturează o viziune pozitivă și un drum ascendent. Fraza \"planurile noastre comune sunt ambițioase\" rezumă acest sentiment."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 5,
        "reason": "Recunoștința este exprimată foarte puternic, în special de către prim-ministrul Republicii Moldova, care mulțumește în repetate rânduri României pentru sprijinul constant: \"România niciodată n-a uitat de noi\", \"Mulțumim România pentru accesul la piața de energie electrică\"."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 4,
        "reason": "Entuziasmul se manifestă prin tonul proactiv și orientat spre acțiune al discursurilor. Dorința de a extinde cooperarea și de a demara noi proiecte, cum ar fi participarea la construcția unui nou bloc la Cernavodă, denotă un angajament energic față de viitor."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși nu este o dragoste romantică, se manifestă un sentiment profund de afecțiune frățească și națională. Termeni precum \"parteneriat de suflet\" și \"legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului\" indică o legătură emoțională puternică."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 4,
        "reason": "Bucuria este legată de consolidarea relațiilor și de succesele recente, cum ar fi rezultatul alegerilor din Moldova. Prim-ministrul român își exprimă bucuria că România a contribuit la eforturile Moldovei: \"Mă bucur că România a contribuit la aceste eforturi.\""
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 4,
        "reason": "Există un sentiment de satisfacție față de stadiul actual al relațiilor și de proiectele deja realizate sau în curs de desfășurare. Enumerarea succeselor, de la parteneriatul comercial la cooperarea culturală, reflectă mulțumirea față de roadele colaborării."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Evenimentul are un caracter extrem de formal și diplomatic. Nu există elemente de umor sau amuzament în discursurile prezentate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente doar contextual, ca referințe la amenințări externe (agresiunea Rusiei, dezinformare) sau la dificultăți din trecut (izolarea istorică). Ele nu sunt exprimate ca sentimente curente ale vorbitorilor, ci servesc la sublinierea rezilienței și a importanței parteneriatului actual.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 1,
        "reason": "Tristețea este menționată indirect, prin contrast cu prezentul. Referirea la trecut, când \"se puneau garduri de fier între noi\", evocă o perioadă de separare dureroasă, acum depășită."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 2,
        "reason": "Furia nu este exprimată direct, dar descrierea luptei împotriva unui \"asalt nemaiîntâlnit\", a \"cumpărării de voturi\" și a \"amenințărilor hibride\" poartă o notă de indignare față de aceste acțiuni ostile democrației."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Frica este abordată ca o preocupare strategică, nu ca o emoție personală. Se menționează \"riscul generat de agresiunea rusă în Ucraina\" și îngrijorarea față de tentativele de destabilizare, ceea ce justifică întărirea cooperării în domeniul securității."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în discursuri. Tonul rămâne diplomatic și concentrat pe soluții, chiar și atunci când se discută despre provocări."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 1,
        "reason": "O ușoară frustrare poate fi dedusă din descrierea eforturilor necesare pentru a contracara dezinformarea și ingerințele externe, sugerând o luptă dificilă și continuă pentru menținerea parcursului european."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 2,
        "reason": "Anxietatea este prezentă la un nivel scăzut, ca o formă de vigilență. Expresia \"orice regres ne îngrijorează foarte mult pe toți\" arată o conștientizare a vulnerabilităților și o preocupare constantă pentru menținerea stabilității."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă dezamăgire. Dimpotrivă, tonul general este unul de satisfacție și optimism, concentrat pe succese și pe viitor."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun indiciu de gelozie. Relația este descrisă ca una de sprijin mutual și admirație, nu de competiție sau invidie."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Componenta neutră/contextuală este foarte puternică, deoarece scopul principal al declarațiilor este de a informa publicul și de a prezenta fapte, planuri și poziții oficiale într-un cadru formal. Discursurile sunt structurate pentru a transmite mesaje clare și persuasive.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "O mare parte din discursuri este neutră, prezentând fapte și date. Enumerarea proiectelor de infrastructură (linia electrică Suceava-Bălți, podul de la Ungheni) sau a datelor statistice (România ca principal partener comercial) are un caracter pur faptic."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment are un scop informativ fundamental. Liderii informează cetățenii și presa despre agenda discuțiilor, stadiul proiectelor comune și direcțiile strategice ale colaborării bilaterale."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "Formatul este o declarație de presă, nu o sesiune de întrebări și răspunsuri. Vorbitorii nu pun întrebări, ci oferă declarații."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile nu au un caracter instructiv. Ele nu oferă instrucțiuni, ci prezintă politici și viziuni."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii prim-miniștri construiesc o narațiune coerentă despre două state surori care, după o istorie dificilă, își construiesc împreună un viitor prosper în cadrul familiei europene. Această poveste servește la consolidarea identității și a scopului comun."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursurile sunt puternic persuasive. Ele urmăresc să convingă audiența de beneficiile parteneriatului româno-moldovean, de corectitudinea parcursului european și de angajamentul guvernelor pentru bunăstarea cetățenilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Atitudinile sociale reflectă un cadru diplomatic de cel mai înalt nivel. Respectul, politețea și diplomația sunt omniprezente, definind interacțiunea dintre cei doi lideri și mesajul transmis publicului. Absența totală a oricărei forme de negativitate socială subliniază caracterul constructiv al întâlnirii.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este constantă, de la formulele de adresare (\"Domnule prim-ministru\") la mulțumirile reciproce și tonul respectuos. Întreaga interacțiune este un model de etichetă diplomatică."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există absolut niciun element de grosolănie. Limbajul și tonul sunt formale, controlate și respectuoase."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul este un pilon al discursurilor. Liderii își exprimă admirația pentru eforturile și succesele celuilalt, recunoscând importanța parteneriatului și suveranitatea fiecărui stat."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Agresivitatea este complet absentă. Chiar și atunci când se vorbește despre amenințări externe, tonul rămâne ferm, dar defensiv și diplomatic, nu agresiv."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și serios al declarațiilor de presă la nivel înalt exclude orice formă de sarcasm."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt sobre și concentrate pe subiecte strategice. Nu există încercări de a folosi umorul."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Ironia este absentă. Mesajele sunt directe, sincere și lipsite de subînțelesuri ironice."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Diplomația este la cel mai înalt nivel. Limbajul este atent calibrat pentru a consolida relațiile, a transmite sprijin și a gestiona subiecte sensibile. Clarificarea prim-ministrului Munteanu privind o declarație anterioară este un act diplomatic exemplar."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursurile abordează probleme sociale majore, precum integrarea europeană, securitatea regională și dezvoltarea economică, dintr-o perspectivă de advocacy și cooperare. Se pune un accent puternic pe construirea unui viitor comun bazat pe valori europene, justiție și respect cultural, fără a conține elemente de discurs negativ.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile promovează unitatea, prietenia și cooperarea. Nu există niciun element care să poată fi interpretat ca discurs instigator la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul este diplomatic și atent la sensibilități, respectând normele de comunicare internațională. Se evită orice termen controversat, ceea ce reflectă o adeziune la principiile corectitudinii politice în sensul de comunicare respectuoasă."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Inclusivitatea este un concept cheie, referindu-se la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (\"casa mare\") și la asigurarea beneficiilor dezvoltării pentru toți cetățenii (\"în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului\")."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși nu se vorbește despre diversitate în sensul modern, se celebrează o unitate în diversitatea istorică a două state suverane care împărtășesc aceeași cultură și limbă, dar au parcursuri politice distincte."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt fundamental anti-discriminatorii, promovând egalitatea, parteneriatul și sprijinul reciproc între națiuni."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii lideri acționează ca avocați puternici ai cauzei comune. Prim-ministrul român pledează pentru accelerarea parcursului european al Moldovei în fața UE, iar cel moldovean pledează pentru acest parcurs în fața propriilor cetățeni și a partenerilor externi."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Justiția socială este un scop implicit. Obiectivele de a crea locuri de muncă, de a crește nivelul de trai și de a asigura securitatea și democrația sunt piloni ai unei societăți mai juste pentru cetățenii Republicii Moldova."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 5,
        "reason": "Sensibilitatea culturală este extrem de ridicată. Întreaga relație este fundamentată pe \"moștenirea culturală comună\", pe aceeași limbă și istorie. Se menționează explicit proiecte culturale comune (saloane de carte, festivaluri de film), demonstrând respect și valorizare pentru acest patrimoniu."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul eveniment este o conferință de presă formală între doi prim-miniștri. Discuția este foarte structurată, axată pe relațiile bilaterale, proiecte specifice de colaborare (energie, infrastructură, securitate) și obiective strategice precum integrarea în UE. Limbajul este profesional și orientat spre sarcini concrete, reflectând natura diplomatică și guvernamentală a întâlnirii.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul este formal și respectuos pe parcursul întregului eveniment. Ambii vorbitori folosesc titluri oficiale („Domnule prim-ministru”) și aderă la protocolul diplomatic. Cadrul (Palatul Victoria) și structura declarațiilor de presă, inclusiv introducerea de către un moderator, subliniază un nivel ridicat de profesionalism."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii prim-miniștri demonstrează o înțelegere aprofundată a problemelor complexe discutate, citând proiecte specifice (linia electrică Suceava-Bălți, podul de la Ungheni), date (1600 de companii românești) și cadre strategice (coridorul vertical de gaze, clusterele de negociere UE). Aceștia vorbesc cu autoritate, demonstrând expertiză în domeniile lor."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii vorbitori acționează ca lideri ai națiunilor lor, conturând o viziune clară pentru viitorul relațiilor bilaterale și rolul țărilor lor în Europa. Aceștia își asumă responsabilitatea pentru angajamentele viitoare. Premierul Bolojan reafirmă rolul de lider regional al României în sprijinirea Moldovei, în timp ce premierul Munteanu subliniază tranziția Moldovei către un contributor la securitatea regională."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Colaborarea este tema centrală a întregii conferințe. Întreaga discuție se axează pe parteneriatul dintre România și Moldova. Expresii precum „proiecte comune”, „vom lucra îndeaproape”, „parteneriat de suflet” și „agendă comună” sunt folosite în mod extensiv, subliniind eforturile comune și sprijinul reciproc ca fundament al relației."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursurile abordează probleme concrete și propun soluții specifice. De exemplu, dependența energetică este contracarată prin proiecte de interconectare și diversificare (Neptun Deep). Timpii de așteptare la frontieră sunt abordați prin controale coordonate. Amenințările hibride sunt întâmpinate cu o cooperare sporită în domeniul securității și ciberneticii."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursurile nu se referă la luarea deciziilor pe loc, ci la comunicarea deciziilor deja luate (începerea construcției podului, semnarea acordurilor) și la conturarea direcției pentru deciziile viitoare. Se exprimă un angajament ferm față de un curs de acțiune deja decis, cum ar fi parcursul european și aprofundarea proiectelor comune."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu este tema principală, inovația este menționată în contextul energetic (licitații pentru energie regenerabilă, participarea la Cernavodă) și al securității (contracararea amenințărilor cibernetice). Trecerea strategică a Moldovei de la un statut de dependent energetic la cel de contributor la securitatea regională poate fi, de asemenea, considerată o abordare inovatoare."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 2,
    "reason": "Accentul este pus pe dezvoltarea națională și bilaterală, nu pe cea personală. Cu toate acestea, teme precum reziliența națională, progresul și depășirea provocărilor pot fi interpretate ca o formă de dezvoltare colectivă, reflectând o creștere și o maturizare la nivel de stat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 3,
        "reason": "Tema îmbunătățirii este centrală, dar la nivel național. Ambii vorbitori discută despre îmbunătățirea infrastructurii, creșterea nivelului de trai și consolidarea instituțiilor. Discursul premierului Munteanu, în special, se concentrează pe parcursul de îmbunătățire și transformare al Republicii Moldova."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursurile au scopul de a motiva populațiile și partenerii internaționali prin evidențierea succeselor și a unei viziuni pozitive de viitor. Narațiunea depășirii provocărilor (amenințări hibride, dependența de Rusia) și a atingerii obiectivelor (integrarea în UE) este în mod inerent motivațională."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul premierului Munteanu, care descrie „lupta crâncenă” pentru valorile europene împotriva dezinformării, poate fi considerat inspirațional. Metafora construirii de poduri acolo unde odinioară existau „garduri de fier” este o imagine puternică, care inspiră ideea de progres și unitate."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 4,
        "reason": "Reziliența este o temă puternică, în special în discursul premierului Munteanu. El laudă reziliența instituțiilor și a cetățenilor moldoveni în fața unui „asalt nemaiîntâlnit” și a „amenințărilor hibride”. Premierul Bolojan recunoaște, de asemenea, această reziliență, subliniind capacitatea de a depăși adversitățile."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Această dimensiune nu este prezentă. Discuția este orientată spre exterior, concentrându-se pe acțiune, strategie, politică și proiecte, nu pe stări interioare sau introspecție."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 2,
        "reason": "Premierul Munteanu are un moment de reflecție atunci când abordează declarația sa anterioară „ruptă din context”, clarificându-și sentimentele reale despre relația România-Moldova. Acest lucru denotă o conștientizare de sine și dorința de a corecta o neînțelegere."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema nu este aplicabilă în sens individual. Discuția se referă la dezvoltarea statelor și a societăților, nu a indivizilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursurile sunt încadrate într-un context de valori comune, democrație și luptă împotriva influențelor maligne. Aceasta aduce în mod inerent dimensiuni etice și morale, stabilind o dihotomie clară între calea pro-europeană, bazată pe valori, și forțele destabilizatoare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Încercarea premierului Munteanu de a-și clarifica declarația anterioară poate fi văzută ca un act de onestitate și transparență, având ca scop corectarea percepției publice și exprimarea sinceră a intențiilor sale."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Narațiunea este construită pe integritatea parcursului pro-european, în contrast cu influența corupătoare a actorilor externi. Lupta împotriva „cumpărării de voturi” și a „grupărilor criminale” este un apel direct la integritate ca valoare fundamentală."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii lideri vorbesc cu un simț al responsabilității față de cetățenii lor („în beneficiul cetățenilor”) și față de parteneriatul bilateral. Ei își asumă angajamente clare și responsabilitatea pentru implementarea acestora."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursurile nu prezintă dileme, ci mai degrabă o alegere etică clară și deja făcută: calea democratică și europeană versus o alternativă autoritară și destabilizatoare. Nu există ezitare în această privință."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 4,
        "reason": "Se emit judecăți morale puternice, în special de către premierul Munteanu, cu privire la acțiunile celor care se opun parcursului european al Moldovei. El descrie o luptă pentru „adevăr” împotriva „dezinformării”. Premierul Bolojan condamnă, de asemenea, „agresiunea rusă” și „asaltul nemaiîntâlnit” din timpul alegerilor."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Conceptul de corectitudine este prezent în dorința pentru o viață mai bună și prosperă pentru toți cetățenii și în lupta împotriva practicilor incorecte, cum ar fi cumpărarea de voturi și războiul hibrid."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursurile sunt concepute pentru a construi și a consolida încrederea. Premierul Bolojan asigură în mod repetat Moldova de sprijinul neclintit al României („va rămâne partenerul strategic”), în timp ce premierul Munteanu mulțumește României pentru că este un partener de încredere care „niciodată n-a uitat de noi”."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este dictat de contextul formal și diplomatic al unei conferințe de presă comune. Este structurat, politicos și destinat unui public larg, având ca scop transmiterea unui mesaj unitar și coerent.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt direcți în exprimarea pozițiilor, obiectivelor și angajamentelor lor. Premierul Bolojan enumeră direct proiectele și domeniile de sprijin. Premierul Munteanu este direct în ceea ce privește provocările cu care se confruntă Moldova și obiectivele pe care le urmărește."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 2,
        "reason": "Există un grad de comunicare indirectă, în special în referirile la adversarii geopolitici. Se vorbește despre „agresiunea rusă” și „asalt nemaiîntâlnit”, dar actorii din spatele dezinformării sunt descriși mai degrabă prin acțiunile lor decât prin nominalizare directă în fiecare instanță."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii vorbitori sunt foarte clari. Ei folosesc un limbaj structurat și enumeră puncte specifice pentru a se asigura că mesajul lor despre proiecte, sprijin și direcție strategică este ușor de înțeles de către public și presă."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Există foarte puțină ambiguitate. Scopul conferinței este de a transmite un mesaj clar, unitar și lipsit de echivoc despre parteneriatul strategic și direcția pro-europeană comună."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși discursurile sunt detaliate, ele sunt relativ concise pentru cantitatea de informații transmise. Vorbitorii abordează fiecare subiect punctual, fără a divaga excesiv, menținând un ritm alert al prezentării."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursurile sunt bine elaborate, oferind context, exemple specifice (proiecte, date) și justificări pentru pozițiile exprimate. În special discursul premierului Munteanu elaborează pe larg contextul istoric și emoțional al relației bilaterale."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Stilul este extrem de formal, corespunzător unei întâlniri la nivel înalt. Acest lucru este evident în utilizarea titlurilor, tonul respectuos, limbajul diplomatic și structura riguroasă a discursurilor."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Aproape nu există informalitate. Singura excepție minoră este urarea finală a premierului Munteanu, „La mai mult și la mai mare”, care, deși este o expresie tradițională și caldă, este folosită într-un cadru formal pentru a adăuga o notă de apropiere."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 5,
    "reason": "Esența discuției este legătura culturală, lingvistică și istorică unică dintre România și Republica Moldova. Această legătură este prezentată ca fiind fundamentul parteneriatului politic și strategic actual, conferind relației o profunzime care transcende simpla diplomație.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursurile fac referire la norme culturale comune, cum ar fi valoarea acordată limbii și istoriei comune. Premierul Munteanu menționează explicit „aceeași limbă” și „aceeași istorie” ca elemente unificatoare. Urările și modul de adresare respectă normele culturale ale spațiului românesc."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursurile se concentrează pe estomparea diferențelor și pe sublinierea punctelor comune. Contextul regional (Europa de Est, proximitatea față de Ucraina) este crucial, dar nu sunt evidențiate diferențe între cele două țări, ci mai degrabă unitatea lor în fața provocărilor regionale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 4,
        "reason": "Tradiția ca prima vizită oficială a unui prim-ministru moldovean să fie la București este menționată și respectată. Tradițiile culturale comune, precum evenimentele de teatru, film și carte, sunt evidențiate ca o forță de legătură."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu sunt menționate explicit obiceiuri locale specifice, dar întregul discurs se bazează pe un fond cultural și de tradiții comune, implicit."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Aceasta nu este o temă. Accentul este pus pe identitatea culturală și lingvistică românească comună celor două state, nu pe diversitatea culturală."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 5,
        "reason": "Premierul Munteanu menționează explicit construirea unei „moșteniri culturale comune” și se referă la „aceeași istorie”. Ideea unui patrimoniu comun, atât istoric, cât și cultural, este o piatră de temelie a discursului său și a întregii relații bilaterale."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși nu este un discurs naționalist, există un sentiment clar de mândrie față de realizările și reziliența națiunilor. Premierul Munteanu exprimă mândrie pentru victoria democratică a Moldovei, iar premierul Bolojan pentru rolul de sprijin al României. Mândria este legată de aderarea la valorile europene."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Evenimentul este un exercițiu de diplomație publică. Intenția este de a proiecta o imagine de unitate, forță și o direcție clară pro-occidentală și pro-europeană pentru ambele țări, condamnând în același timp influența externă malignă și reafirmând parteneriatul strategic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt persuasive, nu manipulative. Ele folosesc fapte, apeluri emoționale bazate pe identitatea comună și argumente logice pentru a-și susține cauza. Nu există nicio încercare de a înșela publicul."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Există o părtinire puternică, dar aceasta este de natură geopolitică, nu partizană intern. Părtinirea este clar pro-europeană, pro-democratică și împotriva agresiunii ruse. Acesta este scopul explicit al conferinței și este declarat deschis."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Sursele sunt prim-miniștrii a două țări, vorbind în calitate oficială. Acest lucru le conferă o credibilitate ridicată, cel puțin în contextul reprezentării pozițiilor oficiale ale guvernelor lor."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este foarte clară: reafirmarea și consolidarea publică a parteneriatului strategic, prezentarea progresului proiectelor comune, confirmarea angajamentului comun pentru integrarea europeană a Moldovei și trimiterea unui semnal de unitate și hotărâre către publicul intern și partenerii internaționali."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 2,
        "reason": "Premierul Munteanu abordează direct o potențială interpretare eronată a cuvintelor sale din trecut, demonstrând o conștientizare a modului în care declarațiile pot fi distorsionate și o dorință de a asigura o interpretare corectă a poziției guvernului său."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 4,
        "reason": "Evenimentul poate fi considerat o formă de propagandă pozitivă, democratică. Promovează o viziune geopolitică specifică (un front european unit) și contracarează o narațiune opusă (cea a influenței ruse). Utilizează fapte și valori comune pentru a „propaga” această viziune."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### România promite accelerarea negocierilor UE pentru Moldova, salutând reziliența Chișinăului

BUCUREȘTI – Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a reafirmat joi sprijinul neclintit al Bucureștiului pentru integrarea rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, angajându-se să depună eforturi pentru deschiderea cât mai rapidă a primelor clustere de negociere. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune la Palatul Victoria, alături de noul său omolog de la Chișinău, Alexandru Munteanu, aflat în prima sa vizită externă.

Premierul Bolojan a felicitat guvernul moldovean pentru rezultatele alegerilor din 28 septembrie, subliniind că acestea s-au desfășurat sub un "asalt nemaiîntâlnit", o referire la campaniile de dezinformare și la provocările hibride cu care s-a confruntat țara. El a lăudat modul în care autoritățile de la Chișinău, inclusiv președinta Maia Sandu, au reușit să facă față acestor presiuni menite să submineze democrația și parcursul european.

"România a fost, este și va rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al Republicii Moldova", a declarat Bolojan. "Vom rămâne o voce puternică și un susținător al progresului Republicii Moldova. Este nevoie ca la nivelul Uniunii Europene să găsim rapid soluții pentru deschiderea primelor clustere de negociere, iar România susține ferm acest obiectiv."

La rândul său, premierul Alexandru Munteanu a subliniat că aderarea la UE reprezintă o dorință fermă a cetățenilor moldoveni, exprimată la alegerile prezidențiale, parlamentare și la referendum. El a descris victoria forțelor pro-europene drept un succes obținut într-o "luptă crâncenă" împotriva dezinformării, a amenințărilor hibride și a tentativelor de destabilizare. "Avem voință politică și avem România alături. La fiecare etapă, beneficiem de experiența României și de rolul său de avocat în capitalele europene", a adăugat Munteanu, numind România "a doua casă pentru cetățenii noștri".

### România și Moldova lansează proiecte energetice strategice, inclusiv acces la gazul din Marea Neagră

BUCUREȘTI – România și Republica Moldova își aprofundează parteneriatul prin dezvoltarea unor proiecte de infrastructură energetică și de transport menite să consolideze securitatea regională și să asigure independența energetică a Chișinăului. Anunțurile au fost făcute joi de premierii Ilie Bolojan și Alexandru Munteanu.

Pe agenda discuțiilor s-au aflat proiecte cheie precum construcția liniei electrice Suceava-Bălți și reabilitarea conexiunii feroviare Iași-Ungheni. Un punct central al colaborării este construcția podului rutier de la Ungheni, primul pod peste Prut din ultimii 60 de ani, care va fi conectat la autostrada A8 din România. Premierul moldovean, Alexandru Munteanu, a adăugat că există planuri și pentru un nou pod la Albița.

În domeniul energetic, premierul Munteanu a subliniat că, datorită sprijinului românesc și european, Moldova "nu mai depinde de gazul rusesc". Un pas esențial în această direcție este contractul semnat între Energocom și OMV Petrom, care va permite Moldovei să acceseze gaze naturale din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Mai mult, Chișinăul și-a exprimat intenția de a participa la construcția unui nou reactor la centrala nucleară de la Cernavodă.

Pe lângă linia Suceava-Bălți, sunt planificate alte trei linii de interconectare electrică, inclusiv Vulcănești-Chișinău, finalizată în proporție de 90%, dar și noi proiecte precum Vulcănești-Smârdan și Comrat-Smârdan, pentru a crește conectivitatea regională. "Interconectarea energetică rămâne subiectul din fruntea agendei", a afirmat Munteanu, mulțumind României pentru accesul la piața de energie electrică. Aceste proiecte transformă Moldova dintr-un consumator vulnerabil într-un partener activ în coridorul vertical de gaze ce leagă Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina.

### Parteneriat consolidat: România și Moldova intensifică cooperarea economică și de securitate

BUCUREȘTI – Dincolo de proiectele de infrastructură, România și Republica Moldova își consolidează relațiile pe multiple planuri, de la economie și comerț la securitate cibernetică, formând un front comun în fața provocărilor regionale. Premierii celor două țări, Ilie Bolojan și Alexandru Munteanu, au subliniat joi profunzimea acestei colaborări.

Pe plan economic, România își cimentează poziția de cel mai important partener comercial și principal investitor în Republica Moldova. Peste 1.600 de companii românești operează deja peste Prut, contribuind la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea economică. Premierul Munteanu și-a exprimat speranța că acest număr va crește, la fel și prezența produselor moldovenești pe piața românească. "Firmele din România sunt în prima linie a efortului investițional din Republica Moldova", a confirmat premierul Bolojan.

Un domeniu de cooperare de o importanță critică este securitatea, în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. Premierul moldovean a detaliat lupta dusă împotriva dezinformării, a tentativelor de destabilizare finanțate de grupări criminale, a atacurilor cibernetice și a alertelor false cu bombă. În acest sens, el a solicitat o colaborare și mai strânsă cu România. "Ne dorim o colaborare și mai activă pentru contracararea riscurilor cibernetice, protecția infrastructurii critice și formarea profesională în securitate digitală", a declarat Alexandru Munteanu. Această cooperare este văzută ca fiind esențială pentru consolidarea rezilienței instituționale a Republicii Moldova.

Parteneriatul se extinde și în domeniul cultural și educațional, prin proiecte comune de cercetare, saloane de carte și spectacole de teatru, reflectând legătura istorică și lingvistică profundă dintre cele două state.

## Transcriere

Bună ziua, bine ați venit la Palatul Victoria, la declarațiile comune de presă susținute de domnul prim-ministru al României, domnul Ilie Bolojan, și de domnul prim-ministru al Republicii Moldova, domnul Alexandru Munteanu. Domnule premier, vă rog.

[Ilie Bolojan] Domnule prim-ministru, îmi face o deosebită plăcere să vă urez bun venit la București, în calitate de șef al noului guvern de la Chișinău. Doresc să vă felicit și cu această ocazie pentru rezultatele scrutinului din 28 septembrie, pentru implicarea, spiritul civic și votul exprimat de cetățeni în sprijinul parcursului european al Republicii Moldova.

Aceste alegeri s-au derulat sub un asalt nemaiîntâlnit și apreciez modul în care autoritățile Republicii Moldova și președinta Maia Sandu au reușit să facă față acestor provocări la adresa democrației și parcursului său european. Mă bucur că România a contribuit la aceste eforturi.

Domnule prim-ministru, România a fost, este și va rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al Republicii Moldova. Faptele o demonstrează.

Așa cum am agreat în cadrul discuțiilor noastre, vom menține un dialog extrem de dinamic între miniștrii noștri. Trebuie să continuăm și să aprofundăm proiectele comune, deja angajate sau pe care le vom decide împreună în viitor, în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Sunt multe domenii și proiecte unde lucrăm foarte strâns și o să enumăr câteva exemple, deși lista este mult mai lungă. Interconectarea infrastructurilor noastre de energie și transporturi, cum ar fi linia electrică Suceava-Bălți, reabilitarea și electrificarea conexiunii feroviare Iași-Ungheni cu fonduri europene, construcția podului Ungheni, care va fi legat la autostrada A8, fiind primul pod peste Prut construit în ultimii 60 de ani.

Facilitarea tranzitului la punctele de frontieră, cu obiectivul de a reduce timpul de așteptare, un lucru important pentru cetățenii noștri și pentru companii, în contextul în care România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Aici avem deja semnate mai multe acorduri bilaterale pentru introducerea controlului coordonat la anumite puncte de trecere a frontierei și lucrăm la dezvoltarea infrastructurii pentru a permite un tranzit mai facil între România și Republica Moldova.

Creșterea comerțului bilateral și a investițiilor companiilor românești. Firmele din România sunt în prima linie a efortului investițional din Republica Moldova, contribuind la crearea de noi locuri de muncă și la dezvoltarea societății în ansamblu.

Intensificarea cooperării la nivel local, cooperarea în domeniul securității pe fondul riscului generat de agresiunea rusă în Ucraina și cooperarea în domenii de suflet, precum cultura și educația. În plan european, vom rămâne și pe mai departe o voce puternică și un susținător al progresului Republicii Moldova.

Vom lucra îndeaproape cu guvernul dumneavoastră, deoarece aderarea la Uniunea Europeană este singura opțiune în măsură să răspundă aspirațiilor de viitor și să ducă la creșterea nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Susținem și angajamentele de reformă ale Chișinăului, necesare nu numai în procesul de aderare, dar mai ales pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

E nevoie ca la nivelul Uniunii Europene să găsim rapid soluții pentru deschiderea primelor clustere de negociere cu Republica Moldova, iar România susține ferm acest obiectiv. În final, vă doresc mult succes, domnule prim-ministru, atât dumneavoastră, cât și colegilor din cabinetul pe care îl conduceți. Vă asigur încă o dată de sprijinul și deschiderea noastră de a lucra strâns împreună.

[Alexandru Munteanu] Domnule prim-ministru Bolojan, vă mulțumesc pentru invitație și primirea călduroasă. Sunt onorat ca am prima vizită externă la București, o a doua casă pentru cetățenii noștri. O casă în care împărtășim bucuriile în aceeași limbă, ne învățăm lecțiile de rezistență și demnitate din aceeași istorie și ne construim moștenirea culturală comună pentru generațiile viitoare.

Relația specială dintre Chișinău și București este un lucru cunoscut de toată lumea. Catalizatorul acestui parteneriat de suflet este legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. Iar România niciodată n-a uitat de noi, ci a avut multă încredere în puterea noastră, ne-a sprijinit în drumul european și a făcut investiții esențiale pentru ca Republica Moldova să dezvolte o independență veritabilă.

România, fără ezitare, a continuat să ne promoveze, să creadă în noi și să ne ofere deschidere. Altădată se puneau garduri de fier între noi. Azi, noi ne construim punți, punți diferite și trainice: interconectare energetică, drumuri și poduri care fac parte dintr-o infrastructură europeană comună.

Libertate de circulație, sporirea schimburilor comerciale și a investițiilor reciproce, parteneriate directe între instituțiile educaționale, aceleași spectacole jucate la Chișinău și la Iași, și la Bălți și la Timișoara. Și, desigur, cea mai trainică punte este aderarea Republicii Moldova la casa mare, care e Uniunea Europeană. Această dorință a fost exprimată ferm de cetățenii noștri și la alegeri prezidențiale, și la alegeri parlamentare, și la referendum.

Aspirațiile noastre europene au ieșit învingătoare într-o luptă crâncenă. Pe de o parte, am avut dezinformare imensă, cumpărare de voturi, amenințări hibride, atacuri cibernetice, alerte false cu bombă, implicarea grupărilor criminale pentru tentative de destabilizare și violență. Pe de altă parte, am avut instituțiile statului, societatea civilă, presa liberă și cetățenii.

O luptă pentru valorile europene, pentru adevăr și pentru viitorul copiilor și nepoților noștri. O luptă pe care nu puteam s-o pierdem și n-am pierdut-o. Pe acești piloni construim și integrarea europeană. Avem voință politică și avem România alături.

La fiecare etapă beneficiem de experiența României și de rolul său de avocat în capitalele europene. Avem o agendă comună foarte clară, o agendă pentru următorii 10 ani. Angajamentul guvernelor de la Chișinău și București este să ne ținem de această agendă, pentru că doar așa rezultatele concrete vor veni mai repede în viața cetățenilor.

Avem pe această agendă multe domenii și proiecte. Interconectarea energetică rămâne subiectul din fruntea agendei. Mulțumim României pentru accesul la piața de energie electrică, dar și pentru sprijinirea integrării noastre în piața energetică europeană.

Avem noi obiective de dezvoltare a infrastructurii energetice, pe lângă cele trei linii deja planificate să fie gata până în 2028, dintre care Vulcănești-Chișinău este finalizată practic la 90 de procente. Vorbim de noi proiecte de interconectare cu România și Ucraina: Vulcănești-Smârdan, Comrat-Smârdan și Vulcănești-Arciz, care să creeze conectivitate regională.

Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc, devenind dintr-un consumator vulnerabil un partener regional activ și un partener cheie în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. Vrem să extindem cooperarea. Pentru noi este important contractul semnat vara între Energocom și OMV Petrom pentru a accesa gaze din Neptun Deep.

Invităm companiile de pe piața românească cu experiență în producerea energiei verzi și sisteme de stocare să participe la licitații de la noi. De asemenea, ne-am exprimat intenția de a participa la construcția următorului bloc de la Cernavodă. Așadar, planurile noastre comune sunt ambițioase, după cum vedeți.

Pe drumuri și poduri, la fel, avem o viziune strategică foarte bine pusă la punct. Deja am început lucrările la primul pod rutier pe Prut din ultimele șase decenii. Vrem să construim un nou pod la Albița, să punem în funcțiune conexiunea feroviară Cantemir-Fălciu și să ne conectăm la rețeaua feroviară și la autostrăzile românești.

România rămâne principalul partener comercial și principalul investitor. Avem deja peste 1600 de companii românești în Republica Moldova. Am certitudinea că acest număr poate și trebuie să crească, iar produsele bune moldovenești, căutate în orașele românești, să fie valabile pe cât mai multe rafturi.

Apreciem sprijinul tehnic și expertiza României în consolidarea rezilienței noastre instituționale și cibernetice. Ne dorim o colaborare și mai activă pentru contracararea riscurilor cibernetice, protecția infrastructurii critice și formarea profesională în securitate digitală.

Cooperarea în domeniile educației și culturii este firească și sănătoasă pentru elevi, studenți și tinerii de pe ambele maluri ale Prutului. Avem sute de proiecte comune în domeniul cercetării, avem salon de carte românească și la Chișinău, și la București. Avem reuniunea teatrelor românești și zilele filmului românesc, dar cultura și educația nu au limite.

Putem construi pe aceste progrese mai sus și mai mult. Fiecare clădire din patrimoniul reconstruită, fiecare bec, fiecare drum, fiecare autobuz școlar, fiecare pod, fiecare grădiniță renovată înseamnă că ne mișcăm în direcția corectă. Toate la un loc fac mare diferență în traiul zilnic al oamenilor.

Viața demnă și pacea sunt obiectivele care ne unesc și pilonul de temelie al colaborării guvernelor noastre. Domnule prim-ministru, am avut recent o exprimare ruptă din context, ce a generat multe interpretări. Vreau să știți că România este într-atât de legată de soarta noastră și noi suntem legați de soarta României, încât orice succes ne bucură deopotrivă și orice regres ne îngrijorează foarte mult pe toți.

Mulți ani la rând, mai ales de când România a aderat la UE, am urmărit cu admirație și bucurie progresele dumneavoastră, ritmul cu care se dezvoltă economic societatea românească. România era un reper pentru noi și ne bucuram împreună pentru ea. Iar acum, în ultimii ani, am început să ne bucurăm și pentru succesele Moldovei.

Domnule Bolojan, România ne-a ajutat de multe ori. Planul nostru este să devenim dintr-o țară care trebuie ajutată, un stat care va continua să contribuie la securitatea regională, la conectivitatea energetică din această zonă, la unitatea europeană. Moldova își construiește, cu o mână de ajutor constantă din partea României, un drum alături de statele europene.

Avem multe de făcut împreună. Și cum zicem noi, la mai mult și la mai mare.

[Ilie Bolojan] Vă mulțumim foarte mult pentru participarea la această declarație. O zi bună vă dorim.

[Alexandru Munteanu] O zi bună.