--- title: "Conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, și directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, dedicată noutăților privind sesiunea de examene 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110210/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-ministrul-Educatiei-si-Cercetarii-al-Republicii-Moldova--Dan-Perciun--si-directoarea-Agentiei-Nationale-pentru-Curric event_date: 2025-11-21T12:30:00+00:00 location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1, holul central (intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 1739 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110210 publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, și directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, dedicată noutăților privind sesiunea de examene 2026 ## Comunicat de presă ## Modernizarea examenelor naționale: Ministerul Educației anunță noutăți pentru sesiunea din 2026, inclusiv scutirea de la proba de bacalaureat la limba română **Chișinău, 21 noiembrie 2025** - Începând cu sesiunea din 2026, absolvenții claselor cu predare în limba rusă vor putea fi scutiți de examenul de bacalaureat la limba și literatura română, cu condiția obținerii unui certificat de competență lingvistică. Această premieră, alături de continuarea centralizării examenelor de clasa a IX-a și introducerea unei probe opționale pentru competențe digitale, face parte dintr-un pachet de măsuri menite să modernizeze și să crească integritatea procesului de evaluare. Noutățile au fost prezentate vineri, 21 noiembrie 2025, într-o conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), Lilia Ivanov. Una dintre cele mai importante modificări vizează absolvenții de liceu din școlile alolingve, care vor avea opțiunea de a fi eliberați cu nota 10 din oficiu la examenul de bacalaureat la limba română, dacă demonstrează în prealabil un nivel de cunoaștere a limbii echivalent sau superior nivelului B2. Această certificare, care va evalua inclusiv competențele de audiere și vorbire, este concepută ca un stimulent pentru a încuraja cunoașterea avansată a limbii române și pentru a consolida coeziunea socială. „Venim cu o noutate foarte bună pentru absolvenții claselor a XII-a din școlile cu predare în limbă rusă. În premieră, în 2026, vor avea posibilitatea să fie eliberați de la examenul de bacalaureat la limba română, în condițiile în care vor reuși să obțină din timp un certificat de competență lingvistică. Cunoașterea limbii române la un nivel avansat este foarte importantă pentru coeziunea socială. Ne dorim să avem o societate în care cetățenii se înțeleg reciproc și pot comunica eficient”, a declarat ministrul Dan Perciun. În ceea ce privește examenele de absolvire a gimnaziului, se va menține modelul implementat cu succes în 2025, care presupune prezența reprezentanților ministerului în instituțiile de învățământ și evaluarea centralizată a lucrărilor pentru a asigura integritatea procesului. O noutate pentru 2026 este posibilitatea acordată direcțiilor raionale de învățământ de a organiza centre de examen centralizate, pentru a eficientiza resursele umane și logistice. Decizia de a crea astfel de centre va aparține fiecărei direcții în parte, în funcție de specificul local. Totodată, ministerul va extinde programele remediale. Pe lângă programul de matematică pentru clasa a IX-a, care va continua, va fi introdus un program remedial și la limba și literatura română pentru elevii alolingvi. Mai mult, elevii cu cele mai mari dificultăți vor beneficia de un suport extins de 60 de ore de pregătire, față de 40 de ore standard. „Obiectivul nostru este să asigurăm un cadru clar, echitabil și adaptat la cerințele educaționale moderne. Toate modificările au fost aprobate în Consiliul Național pentru Examene și vizează o mai bună organizare a sesiunii. Pentru sesiunea din 2026, vom continua cu programele remediale care și-au demonstrat eficiența și vom oferi suport suplimentar elevilor care au cea mai mare nevoie, atât la matematică, cât și la limba română”, a menționat Lilia Ivanov, directoarea ANCE. O altă inițiativă este introducerea unei probe opționale de evaluare a competențelor digitale pentru elevii claselor a IX-a și a XII-a, bazată pe standardele europene. Prima testare de acest fel va avea loc pe 26 noiembrie, iar elevii care o vor susține cu succes vor putea avea acest rezultat înscris în diploma de absolvire. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 3, "reason": "Discursul conține elemente de optimism și satisfacție cu privire la noile măsuri educaționale. Ministrul descrie una dintre noutăți ca fiind \"foarte bună\" și își exprimă speranța în succesul acestora (\"sperăm foarte mult că același lucru se va întâmpla...\"). Există un ton general pozitiv legat de impactul așteptat al schimbărilor.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu sunt exprimate emoții de fericire personală sau euforie. Tonul este profesional și concentrat pe politici, nu pe stări emoționale intense." }, { "name": "Optimism", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii își exprimă încrederea și speranța în rezultatele pozitive ale noilor măsuri. De exemplu, ministrul afirmă: \"sperăm foarte mult că același lucru se va întâmpla și în cazul certificatului de competențe lingvistice\" și \"speranța noastră este ca aproximativ 10% dintre ei să vrea să facă uz de această opțiune\". Lilia Ivanov se declară \"încrezători că elevii noștri dețin aceste competențe\" digitale." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Ministrul mulțumește explicit profesorilor și elevilor pentru implicare: \"țin să mulțumesc atât elevilor care au acceptat provocarea, cât și profesorilor de informatică... care au participat activ\". Lilia Ivanov mulțumește ministrului la începutul intervenției sale." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 1, "reason": "Deși tonul este pozitiv, nu atinge un nivel de entuziasm pronunțat. Vorbitorii sunt mai degrabă calmi și măsurați, prezentând informațiile într-un mod structurat, specific unei conferințe de presă." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio manifestare a acestei emoții. Discursul este strict profesional." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Similar cu fericirea, bucuria ca emoție distinctă nu este prezentă. Există satisfacție profesională, dar nu bucurie în sensul comun al cuvântului." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 3, "reason": "Se simte o satisfacție profesională legată de implementarea unor măsuri considerate necesare și benefice. Ministrul menționează succesul programelor anterioare (\"programul a dat rezultate foarte bune\"), ceea ce denotă satisfacție față de munca depusă." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet serios și formal, lipsit de orice formă de amuzament sau glumă." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Discursul este în general pozitiv și orientat spre soluții. Emoțiile negative sunt absente. Se menționează probleme (ex. rata mică de promovabilitate), dar într-un context constructiv, ca justificare pentru noile măsuri, fără a exprima frustrare sau dezamăgire.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nicio urmă de tristețe nu este detectabilă în discurs." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și profesional, fără nicio manifestare de furie." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Discursul este încrezător și orientat spre viitor, fără elemente de frică sau incertitudine." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Limbajul este formal și respectuos, lipsit de orice expresie de dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 0, "reason": "Deși se menționează probleme precum rezultatele slabe, tonul nu este unul de frustrare, ci unul proactiv, de căutare a soluțiilor." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii prezintă informațiile cu siguranță și calm, fără a trăda anxietate." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă dezamăgire; problemele sunt prezentate ca provocări care urmează a fi abordate prin noile măsuri." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă din contextul discursului." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Discursul este în esență o prezentare de informații oficiale în cadrul unei conferințe de presă. Majoritatea conținutului este faptic, descriptiv și explicativ, având ca scop informarea publicului despre noile reglementări.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "O mare parte din discurs este prezentată într-un ton neutru, faptic, specific comunicării instituționale. De exemplu, Lilia Ivanov listează actele normative modificate și detaliază tehnic procedurile." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment este dedicat informării publicului. Se oferă detalii precise despre modificări, date, proceduri și resurse. De exemplu: \"pe data de 26 noiembrie, cei mai curajoși... vor avea ocazia să susțină această probă\" sau \"în data de 24 februarie vom avea pretestarea la matematică\"." }, { "name": "Interogativ", "grade": 1, "reason": "Discursul este expozitiv, nu interogativ. La finalul primei părți, ministrul întreabă retoric \"dacă aveți întrebări\", dar aceasta este o formulă standard pentru a deschide sesiunea de Q&A, nu o parte a discursului principal." }, { "name": "Instructiv", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii oferă instrucțiuni clare pentru elevi și profesori. De exemplu, Lilia Ivanov indică unde pot fi găsite modelele de teste și formularele de cerere (\"pe pagina agenției în compartimentul certificare...\") și cum trebuie completate." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Există elemente narative minore, unde ministrul povestește contextul deciziilor, amintind de rezultatele din anii precedenți (\"Vă aduc aminte că în sesiunea de examene din anul 2025... am avut o promovabilitate de doar 82 de procente\")." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii, în special ministrul, încearcă să convingă publicul de beneficiile noilor măsuri. Se folosesc îndemnuri directe (\"vă îndemnăm să explorați cu încredere această opțiune\") și se argumentează importanța schimbărilor pentru viitorul elevilor și al societății." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea este caracterizată de un grad înalt de profesionalism, respect și politețe, specific unui cadru oficial. Se folosesc formule de adresare formale și un limbaj diplomatic.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Discursul este marcat de formule de politețe: \"Bună ziua tuturor și bine v-am găsit\", \"Mulțumim foarte mult, doamna Ivanov\", \"Stimate domnule ministru, mulțumesc\". Tonul este constant respectuos." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Limbajul este formal și controlat." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii manifestă respect reciproc (\"Stimate domnule ministru\") și față de audiență (profesori, elevi, părinți). Deciziile sunt prezentate cu argumente, arătând respect pentru inteligența publicului." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și constructiv, lipsit de orice formă de agresivitate." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Contextul este unul formal și serios. Nu există loc pentru sarcasm." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet serios și formal, lipsit de orice formă de umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de ironie în discurs." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Ministrul folosește un limbaj diplomatic, în special când explică decizia de a permite organizarea centrelor de examen la nivel local, subliniind că este o opțiune, nu o impunere: \"este o decizie care rămâne la discreția direcțiilor de învățământ\"." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discursul abordează direct probleme sociale relevante pentru Republica Moldova, precum coeziunea socială prin cunoașterea limbii de stat, echitatea în educație și incluziunea elevilor cu performanțe scăzute.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul este exact opusul, promovând înțelegerea și coeziunea socială." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii folosesc un limbaj atent și incluziv, de exemplu, referindu-se la elevii din școlile cu predare în limba rusă ca \"alolingvi\" și oferindu-le oportunități, nu impunându-le măsuri punitive." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 5, "reason": "Un accent puternic este pus pe incluziune. Programele remediale sunt extinse special pentru elevii cu cele mai mari dificultăți (\"cei care la moment sunt în jurul notelor de 1 și 2\"), oferindu-le sprijin suplimentar (60 de ore)." }, { "name": "Diversitate", "grade": 3, "reason": "Se recunoaște diversitatea lingvistică a societății prin crearea unei căi alternative la examenul de limbă română pentru vorbitorii de alte limbi, încurajând în același timp atingerea unui standard comun de comunicare." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Discursul promovează activ anti-discriminarea și echitatea, oferind suport suplimentar celor defavorizați și asigurând condiții egale și corecte la examene (\"să asigurăm un cadru clar, echitabil și adaptat\")." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Ministrul pledează puternic pentru importanța cunoașterii limbii române pentru coeziunea socială și securitatea națională (\"Fără asta... suntem o societate mai slabă, o societate divizată, expusă riscurilor externe\"). De asemenea, se pledează pentru integritate și corectitudine în sistemul de examinare." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Măsurile propuse, în special programele remediale țintite către elevii cu cele mai slabe rezultate și asigurarea corectitudinii examenelor, sunt acțiuni clare de promovare a justiției sociale în educație, pentru ca \"fiecare copil să-și ia nota care o merită\"." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 4, "reason": "Abordarea problemei cunoașterii limbii române de către alolingvi este una sensibilă. În loc de o abordare punitivă, se oferă un \"stimulent\" și o \"facilitate\" (scutirea de examen), recunoscând efortul necesar și încurajând învățarea într-un mod pozitiv." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este un exercițiu de comunicare instituțională, axat pe prezentarea unor politici publice în domeniul educației. Tonul este formal, structura este logică, iar discursurile sunt concentrate pe sarcini specifice: anunțarea, justificarea și detalierea noilor reglementări pentru examenele din 2026. Ambii vorbitori demonstrează o cunoaștere aprofundată a domeniului și acționează în calitatea lor oficială.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Discursul este formal, structurat și adecvat contextului unei conferințe de presă. Vorbitorii, Ministrul Educației și directoarea ANCE, își reprezintă instituțiile într-o manieră sobră și oficială, folosind un limbaj corespunzător funcțiilor deținute." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii demonstrează o înțelegere detaliată a sistemului de învățământ, citând date specifice (ex: rata de promovabilitate de 82%), acte normative (Hotărârea de Guvern 476) și justificând deciziile prin analize ale rezultatelor anterioare. Aceasta arată o cunoaștere profundă a problemelor și a soluțiilor propuse." }, { "name": "Lideriat", "grade": 5, "reason": "Ministrul Dan Perciun stabilește viziunea strategică, legând modificările administrative de obiective majore precum „coeziunea socială”. El conduce discuția și stabilește agenda, demonstrând autoritate și direcție în reformarea sistemului de examene." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Colaborarea este un laitmotiv: între minister și agenție, cu Consiliul Național pentru Examene, cu universitățile („în parteneriat cu Universitatea Pedagogică Ion Creangă”), cu directoratele locale („la solicitarea direcțiilor de învățământ”) și chiar cu parteneri externi („partenerilor noștri din România”)." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Conferința este structurată în jurul prezentării de soluții la probleme clar identificate: competențe lingvistice scăzute, integritatea examenelor, ineficiența logistică și lipsa certificării competențelor digitale. Fiecare modificare este prezentată ca o soluție directă la o problemă existentă." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Discursul este un anunț al unor decizii deja luate („Consiliul Național pentru Examene... a aprobat anumite modificări”). Vorbitorii explică raționamentul din spatele fiecărei decizii, arătând un proces decizional structurat și bazat pe date." }, { "name": "Inovație", "grade": 4, "reason": "Sunt introduse elemente noi pentru sistemul educațional din Moldova, precum proba opțională de competențe digitale („În premieră pentru Republica Moldova”) și posibilitatea de a echivala examenul la limba română cu un certificat, o abordare inovatoare pentru acest context specific." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 3, "reason": "Discursul se concentrează pe oferirea de oportunități și instrumente pentru dezvoltarea academică și personală a elevilor. Se pune accent pe motivație, îmbunătățirea competențelor și adaptarea la cerințele moderne, toate contribuind la creșterea personală a tinerilor.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 4, "reason": "Întregul set de măsuri, de la programele remediale („să ajute elevii să obțină rezultatele așteptate”) la noile certificări, este orientat spre îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și competențe ale elevilor, cu scopul declarat de a „crește nivelul de cunoaștere a limbii române”." }, { "name": "Motivație", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii menționează explicit crearea de stimulente. Posibilitatea de a obține nota 10 din oficiu este prezentată ca un „stimulent” puternic pentru elevi, iar aceștia sunt încurajați activ să profite de noile oportunități („vă îndemnăm să explorați cu încredere această opțiune”)." }, { "name": "Inspirație", "grade": 1, "reason": "Tonul este mai degrabă pragmatic și încurajator decât inspirațional. Se oferă soluții concrete și se explică mecanisme, fără a apela la un limbaj emoțional sau la viziuni grandioase menite să inspire la un nivel profund." }, { "name": "Reziliență", "grade": 1, "reason": "Deși sprijinul oferit prin programele remediale poate contribui la dezvoltarea rezilienței elevilor, acest concept nu este menționat sau explorat direct. Accentul este pus pe suport și ajutor, nu pe capacitatea de a depăși dificultățile în mod independent." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Acest concept nu este deloc prezent sau relevant în contextul discuției, care este axată pe politici educaționale și aspecte administrative." }, { "name": "Reflecție", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii demonstrează o reflecție asupra rezultatelor din anii precedenți. Deciziile sunt justificate prin analiza datelor trecute, cum ar fi rata de succes la examenele din 2025, ceea ce arată un proces de învățare și adaptare instituțională." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 3, "reason": "Măsurile propuse vizează direct dezvoltarea de competențe (lingvistice, digitale) care depășesc cadrul strict academic, contribuind la formarea elevului ca cetățean capabil să comunice și să se integreze în societate." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Principiile etice, în special corectitudinea și integritatea, sunt pilonii centrali pe care se construiește întregul discurs. Vorbitorii justifică noile măsuri ca fiind esențiale pentru a asigura un proces de evaluare onest, transparent și echitabil pentru toți elevii.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Ministrul abordează cu onestitate problemele sistemului, recunoscând public ratele scăzute de promovare („doar 82 de procente”) și sugerând că examenele anterioare nu reflectau nivelul real de pregătire, ceea ce denotă o transparență asumată." }, { "name": "Integritate", "grade": 5, "reason": "Integritatea este un cuvânt-cheie, menționat în mod repetat ca o „prioritate majoră”. Măsurile de supraveghere și centralizare a evaluării sunt prezentate ca garanții ale integrității, subliniind importanța fundamentală a acestui principiu." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Instituțiile își asumă responsabilitatea atât pentru organizarea corectă a examenelor, cât și pentru sprijinirea elevilor cu dificultăți prin programele remediale. Este o recunoaștere a datoriei statului de a asigura și șanse egale, nu doar evaluare corectă." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 1, "reason": "Discursul nu explorează dileme etice complexe. Soluțiile sunt prezentate ca fiind clare și necesare, fără a se adânci în nuanțele sau conflictele de valori care ar putea apărea în implementarea politicilor de integritate." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Există o judecată de valoare implicită în favoarea unui „examen corect” și a unei societăți unite prin limbă, care este considerată superioară unei „societăți divizate”. Acestea sunt poziționări morale care fundamentează politicile prezentate." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Corectitudinea este un obiectiv central, exprimat prin sintagme precum „examen corect”, „cadru... echitabil” și ideea că „fiecare copil să-și ia nota care o merită”. Toate măsurile sunt prezentate ca având scopul final de a asigura un tratament corect pentru fiecare elev." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Prin transparența afișată și prin explicarea detaliată a măsurilor, vorbitorii încearcă să construiască și să consolideze încrederea publicului în sistemul național de examene, prezentându-l ca fiind robust și demn de încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este exemplară pentru un context instituțional: directă, clară, formală și elaborată. Vorbitorii reușesc să transmită informații complexe într-un mod structurat și ușor de înțeles, evitând ambiguitatea și menținând un ton profesional pe tot parcursul conferinței.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Mesajul este transmis fără ocolișuri. Vorbitorii anunță direct modificările („Sunt trei modificări importante”) și răspund punctual la întrebări, demonstrând un stil de comunicare direct și eficient." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Nu există aproape deloc elemente de comunicare indirectă. Scopul este informarea precisă a publicului, iar aluziile sau mesajele subtile sunt evitate în favoarea clarității." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Discursurile sunt foarte bine structurate, fiecare idee fiind explicată logic și susținută de context. Lilia Ivanov aduce un plus de claritate prin oferirea de detalii practice și direcționarea publicului către surse oficiale de informare." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Vorbitorii depun un efort conștient pentru a elimina ambiguitatea, de exemplu, clarificând că decizia privind centrele de examen aparține autorităților locale, nu este o impunere de la centru." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Deși discursurile sunt detaliate, ele rămân focalizate pe subiect. Lungimea este justificată de complexitatea temelor abordate și de necesitatea de a oferi explicații complete, dar ar fi putut fi mai concise." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Fiecare punct este dezvoltat pe larg, cu argumente, date statistice și exemple comparative (ex: certificarea la română vs. limbi străine). Aceasta demonstrează o abordare elaborată, menită să convingă și să informeze în profunzime." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, corespunzător unei conferințe de presă ministeriale. Se folosesc formule de adresare oficiale („stimate domnule ministru”) și un limbaj instituțional, standard." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Stilul este complet lipsit de informalitate. Nu se utilizează argou, expresii colocviale sau un ton personal, păstrându-se o distanță profesională." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Conferința abordează direct realitățile culturale și regionale ale Republicii Moldova. Discuția despre limba română și adaptarea logistică la nivel de raion reflectă o conștientizare a contextului multicultural și a nevoii de politici flexibile.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Discuția despre rolul limbii române pentru „coeziunea socială” atinge o normă culturală și politică importantă în Republica Moldova, legată de statutul limbii de stat într-o societate multilingvă." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 3, "reason": "Decizia de a lăsa la latitudinea raioanelor organizarea centrelor de examen este o recunoaștere explicită a diferențelor regionale în ceea ce privește demografia școlară și infrastructura, promovând o abordare descentralizată." }, { "name": "Tradiții", "grade": 2, "reason": "Accentul este pus pe modernizare și reformă, nu pe menținerea tradițiilor. Singura mențiune este despre programele remediale care „devin o tradiție”, indicând o nouă practică instituționalizată, nu una istorică." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 1, "reason": "Deși se ține cont de specificul local la nivel administrativ, discursul nu face referire la obiceiuri sau cutume locale specifice." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 3, "reason": "Prima modificare anunțată, care se adresează direct elevilor din școlile cu predare în limba rusă, este o abordare directă a realității multiculturale a țării, încercând să stimuleze integrarea lingvistică." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 1, "reason": "Deși limba română este un element de patrimoniu, discuția este axată pe funcționalitatea ei civică și socială (comunicare, coeziune), nu pe valoarea sa istorică sau cultural-patrimonială." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 1, "reason": "Tonul este pragmatic, axat pe eficiență și coeziune socială. Nu se folosește un limbaj care să incite la mândrie națională, ci mai degrabă unul care subliniază necesitatea practică a cunoașterii limbii de stat." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 3, "reason": "Intenția principală este de a informa publicul și de a justifica deciziile politice într-o manieră transparentă și credibilă. Deși discursul este în mare parte tehnic și administrativ, conține și elemente subtile de mesaj politic, în special în legătură cu importanța limbii de stat pentru coeziunea și securitatea națională.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 1, "reason": "Limbajul este persuasiv, dar nu manipulativ. Argumentele sunt bazate pe logică și date, iar scopul este de a convinge prin rațiune, nu prin înșelăciune sau omisiune. Se folosesc tehnici standard de comunicare publică." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 2, "reason": "Discursul reflectă agenda politică a guvernului în exercițiu, în special în ceea ce privește promovarea limbii române. Cu toate acestea, este prezentat într-un cadru tehnic și pedagogic, evitând un ton partizan sau conflictual." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursa are o credibilitate foarte înaltă. Vorbitorii sunt ministrul educației și șefa agenției de evaluare, cele mai înalte autorități în domeniu, care vorbesc în capacitatea lor oficială." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este declarată explicit și transparent: îmbunătățirea sistemului de examene. Motivele din spatele fiecărei decizii sunt explicate clar, legându-le de probleme concrete identificate în sistem." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Vorbitorii încearcă activ să prevină interpretările greșite prin oferirea de detalii amănunțite și prin direcționarea publicului către documentele oficiale, demonstrând o preocupare pentru acuratețea informației." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 2, "reason": "Afirmația ministrului că o societate divizată lingvistic este „expusă riscurilor externe” are o rezonanță geopolitică clară în contextul Republicii Moldova, legând politica educațională internă de securitatea națională și orientarea strategică a țării." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Examenul de bacalaureat la limba română: Elevii alolingvi vor putea fi scutiți începând cu 2026 Ministerul Educației și Cercetării a anunțat o modificare semnificativă a regulamentului de bacalaureat, care va intra în vigoare începând cu sesiunea din anul 2026. Absolvenții claselor a XII-a din școlile cu predare în limba rusă vor avea posibilitatea de a fi eliberați de la examenul la limba și literatura română, cu nota 10 din oficiu, dacă obțin în prealabil un certificat de competență lingvistică de nivel B2 sau superior. Această inițiativă, prezentată de ministrul Dan Perciun, vine ca un stimulent pentru îmbunătățirea cunoașterii limbii române și este menită să consolideze coeziunea socială. Decizia a fost luată în contextul rezultatelor slabe înregistrate la examenul de clasa a IX-a din 2025 pentru disciplina limba română ca limbă alolingvă, unde rata de promovare a fost de doar 82%. Potrivit ministrului, aceste rezultate au scos la iveală nivelul real de pregătire al elevilor și au subliniat necesitatea unor măsuri suplimentare. Spre deosebire de examenul tradițional de bacalaureat, care se concentrează preponderent pe competențele de scriere, noul test de certificare va evalua un spectru mai larg de abilități. Acesta va include probe de audiere și de vorbire, asigurându-se astfel că absolvenții pot nu doar să scrie corect, ci și să comunice eficient în limba română. „Este critic să avem o societate în care cetățenii se înțeleg reciproc și au un nivel înalt de cunoaștere a limbii române”, a declarat ministrul Perciun. Testarea pentru obținerea certificatului va fi gratuită pentru elevi și va fi organizată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) în parteneriat cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prima sesiune de testare este planificată pentru luna februarie 2026. Lilia Ivanov, directoarea ANCE, a precizat că modelele de teste, de la nivelul A1 la C2, și formularele de înscriere sunt deja disponibile public pe site-ul agenției. Această facilitate este similară cu cea existentă de peste un deceniu pentru limbile străine, unde elevii pot fi scutiți de examen pe baza unor certificate internaționale precum TOEFL sau IELTS. ### Premieră în educație: Competențele digitale ale elevilor vor putea fi certificate oficial Într-o mișcare de aliniere la cerințele secolului XXI, Ministerul Educației a introdus o probă opțională pentru certificarea competențelor digitale, destinată elevilor din clasele a IX-a și a XII-a. Începând din acest an, absolvenții vor avea șansa de a-și evalua și, ulterior, de a-și înscrie nivelul de competență digitală direct în diploma de absolvire. Ministrul Dan Perciun a explicat că, deși sistemul educațional declară de mult timp că pregătește absolvenți cu abilități digitale, până acum nu a existat o metodă standardizată de testare a acestor cunoștințe. Noua probă vine să umple acest gol, oferind o recunoaștere formală a abilităților elevilor de a utiliza tehnologiile moderne. „Am decis să oferim opțional tinerilor care își doresc să-și testeze aceste competențe posibilitatea să o facă”, a afirmat ministrul. Definirea competențelor evaluate se bazează pe Cadrul European de Competențe Digitale pentru Cetățeni (DigiComp), asigurând astfel o aliniere la standardele internaționale. Prima sesiune de testare pilot este programată pentru 26 noiembrie, iar interesul din partea elevilor a fost unul considerabil. Peste 3.200 de elevi s-au înscris pentru a participa la această probă, care se va desfășura în 74 de centre de testare la nivel național. Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, a adăugat că testarea se va desfășura pe platforma online `md.brio.ro`, care asigură securitatea și confidențialitatea datelor. Înaintea testării, în perioada 19-24 noiembrie, sunt organizate consultații atât pentru elevii înscriși, cât și pentru profesorii care îi vor asista. Această inițiativă nu doar că validează cunoștințele elevilor, dar servește și ca un stimulent pentru dezvoltarea continuă a acestor abilități esențiale pe piața muncii. Absolvenții care vor obține un rezultat bun la această probă se vor putea mândri cu o diplomă care atestă oficial nu doar cunoștințe academice, ci și competențe practice, digitale. ### Reforme la examenele de clasa a IX-a: Centre centralizate și programe remediale extinse Ministerul Educației și Cercetării continuă reforma examenelor naționale de absolvire a gimnaziului, implementând o strategie duală care combină măsuri stricte de asigurare a integrității cu un sprijin academic extins pentru elevi. Anunțurile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate noutăților pentru sesiunea de examene din 2026. Pentru a garanta o desfășurare corectă, se va menține practica, introdusă în 2025, de a avea reprezentanți ai ministerului prezenți în toate instituțiile de învățământ în ziua examenului. O noutate logistică pentru 2026 este posibilitatea ca direcțiile raionale de învățământ să organizeze centre de examen centralizate. Această măsură este opțională și are scopul de a eficientiza procesul, în special în raioanele unde unele școli au un număr foarte mic de candidați. Decizia de a comasa elevii din mai multe instituții într-un singur centru va aparține fiecărei direcții raionale, în funcție de realitățile locale, infrastructură și capacitatea de transport. Pe lângă măsurile de rigoare, Ministerul extinde considerabil programele de sprijin. Ca răspuns direct la rata de promovare de doar 82% la examenul de limba română pentru alolingvi din 2025, va fi lansat un nou program remedial dedicat acestei discipline. Acesta se alătură programului remedial de matematică, care a avut succes anul trecut. „Programul a dat rezultate foarte bune și am văzut o creștere semnificativă a promovabilității celor care au participat”, a subliniat ministrul Dan Perciun. Mai mult, sprijinul va fi intensificat pentru elevii cu cele mai mari dificultăți. Aceștia, identificați pe baza notelor de 1 și 2, vor beneficia de 60 de ore de pregătire suplimentară, în loc de cele 40 de ore standard oferite celorlalți participanți la program. Selecția pentru cele 6.000 de locuri în programele remediale se va face în baza unor pre-testări planificate pentru luna februarie 2026. Aceste măsuri demonstrează angajamentul ministerului de a nu doar evalua corect, ci și de a oferi elevilor resursele necesare pentru a obține succesul academic.