---
title: "Reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110214/Reuniunea-Comitetului-Permanent-al-Adunarii-Parlamentare-a-Consiliului-Europei
event_date: 2025-11-21T09:30:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 22445
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

## Comunicat de presă

## Chișinău găzduiește reuniunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, consolidând parcursul european al Moldovei

**Chișinău, 21 noiembrie 2025** – Comitetul Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) s-a reunit astăzi la Chișinău, într-un gest de susținere fermă pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru a marca preluarea de către țară a președinției Comitetului de Miniștri. Evenimentul a adus laolaltă lideri parlamentari din întreaga Europă pentru a dezbate provocări actuale, de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei la consolidarea democrației și combaterea dezinformării.

Reuniunea, găzduită de Parlamentul Republicii Moldova, a fost deschisă de Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, și de Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. În discursul său, Președintele Rousopoulos a subliniat importanța strategică a evenimentului, care are loc la scurt timp după ce Moldova a preluat președinția Comitetului de Miniștri.

„Președinția Moldovei în Comitetul de Miniștri, demarată săptămâna trecută, este perfect aliniată cu propriile noastre priorități și oferă oportunități excelente pentru a dezvolta sinergii semnificative între organele statutare ale Organizației”, a declarat Theodoros Rousopoulos. „Sprijinul nostru continuu pentru Ucraina va rămâne în fruntea agendei întregului Consiliu al Europei, alături de eforturile de a asigura tragerea la răspundere a Federației Ruse pentru actele sale ilegale.”

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a salutat delegații europeni și a reafirmat angajamentul ferm al țării sale față de valorile democratice. „Astăzi vorbim deja despre o Moldovă care știe ce vrea, care a pășit ferm pe calea aderării la Uniunea Europeană și care nu se mai uită înapoi. Am înțeles că doar alături de statele europene libere și cu adevărat democratice ne putem pune țara la adăpost”, a afirmat Igor Grosu.

Un punct central al discuțiilor a fost reziliența democrației în fața amenințărilor hibride. Mihai Popșoi, Viceprim-ministru și Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, a subliniat eforturile recente ale țării de a contracara interferențele externe. „Republica Moldova a înfruntat o campanie hibridă de o anvergură fără precedent, orchestrată de Kremlin, în timpul recentelor alegeri parlamentare. Aceste atacuri, menite să submineze statul de drept, nu au avut succes, datorită rezilienței cetățenilor noștri și a instituțiilor noastre”, a precizat domnul Popșoi.

Agenda reuniunii a inclus dezbateri aprofundate pe teme de actualitate, precum observarea alegerilor parlamentare din Moldova, combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății și provocările aduse de populism la adresa convențiilor fundamentale ale Consiliului Europei. Un moment important a fost dezbaterea privind mobilizarea civică din Letonia în apărarea Convenției de la Istanbul, un exemplu al puterii societății civile în protejarea drepturilor omului.

Evenimentul a reconfirmat sprijinul european pentru Republica Moldova în contextul geopolitic actual și a evidențiat rolul crucial al cooperării parlamentare internaționale în consolidarea statului de drept și a valorilor democratice pe continent.

***

### Despre Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE)

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reunește 306 membri din parlamentele naționale ale celor 46 de state membre ale Consiliului Europei. Este motorul politic al Organizației, având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, precum și în monitorizarea respectării obligațiilor asumate de statele membre.

## Noutăți

### Moldova își consolidează parcursul european prin preluarea președinției la Consiliul Europei și reforme interne accelerate

CHIȘINĂU – Republica Moldova și-a reafirmat angajamentul ferm față de integrarea europeană, preluând președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, un moment simbolic ce coincide cu aniversarea a 30 de ani de la aderarea la organizație. Într-un discurs rostit în cadrul reuniunii Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la Chișinău, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că războiul din Ucraina a determinat Moldova să înțeleagă riscurile unei democrații fragile și ale dependenței energetice, accelerând necesitatea unor reforme profunde.

„Am înțeles că trebuie să ne reformăm din temelii,” a declarat Grosu. „Trebuie să devenim o țară puternică, pentru ca să nu mai poată fi șantajată, amenințată, manipulată de un vecin cu ambiții imperialiste.” Acesta a adăugat că parcursul european este singura cale pentru a asigura securitatea și prosperitatea țării, menționând progresele în obținerea independenței energetice și investițiile record în educație și medicină.

La rândul său, viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a subliniat că președinția moldovenească se va concentra pe trei axe majore: sprijinirea Ucrainei și tragerea la răspundere a Federației Ruse pentru crima de agresiune, consolidarea democrației și combaterea dezinformării, inclusiv a manipulării informaționale din surse externe. Aceste priorități sunt aliniate cu eforturile Moldovei de a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, negocieri lansate oficial în iunie 2024.

Oficialii moldoveni au evidențiat reziliența țării în fața campaniilor de dezinformare și a interferențelor externe, în special în contextul recentelor alegeri parlamentare. „Aceste atacuri, menite să submineze statul de drept și procesele democratice, nu au reușit,” a afirmat Popșoi, atribuind succesul reformelor legislative, eforturilor instituțiilor statului și, mai ales, rezilienței cetățenilor. Sprijinul partenerilor europeni a fost, de asemenea, recunoscut ca fiind crucial în acești ani dificili.

Președinția APCE, reprezentată de Theodoros Rousopoulos, a salutat angajamentul Moldovei și a asigurat de sprijinul deplin al Adunării în implementarea priorităților. Contextul regional, marcat de agresiunea Rusiei, plasează Moldova într-o poziție strategică, iar preluarea președinției la Consiliul Europei este văzută ca o oportunitate de a consolida valorile democratice și statul de drept, atât pe plan intern, cât și la nivel european.

### Mobilizare civică fără precedent în Letonia blochează retragerea din Convenția de la Istanbul

RIGA/CHIȘINĂU – O tentativă politică de a retrage Letonia din Convenția de la Istanbul, un tratat esențial pentru combaterea violenței împotriva femeilor, a fost zădărnicită de o mobilizare masivă și fără precedent a societății civile, un eveniment descris drept o victorie majoră pentru democrație și drepturile omului în cadrul unei dezbateri a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

În ultimele săptămâni, Letonia s-a aflat în pragul unui regres alarmant, după ce o propunere de retragere din convenție, alimentată de dezinformare și narative populiste, a ajuns pe agenda parlamentului. „Am fost martorii unei încercări orchestrate de a retrage Letonia din convenție, ceea ce ar fi fost un pas înapoi extrem de alarmant,” a declarat președintele APCE, Theodoros Rousopoulos. Totuși, scenariul catastrofal a fost evitat.

Beata Jonite, șefa de politici la Centrul Marta din Riga și organizatoare principală a protestelor, a relatat în fața Comitetului Permanent al APCE cum o mișcare civică a luat naștere spontan și a crescut exponențial. „Nu exagerez spunând că am făcut istorie,” a afirmat Jonite. „Letonii, o națiune nordică rezervată, au ieșit în stradă în număr de 10.000-15.000 de oameni.”

Protestul, intitulat „Să apărăm Mama Letonia”, a unit diverse segmente ale societății – de la tineri la veterani ai mișcării de independență din anii '90. Mobilizarea nu s-a limitat la Riga; proteste de solidaritate au avut loc simultan în orașe precum Tallinn, Vilnius, Stockholm, Berlin, Paris, Londra și chiar în America de Nord. Activista a subliniat rolul crucial al rețelelor sociale, în special TikTok, în demontarea dezinformării și în mobilizarea tinerilor, transformând dezbaterea dintr-una marginală într-un subiect de interes național.

Edmunds Cepurītis, membru al parlamentului leton, a adăugat că presiunea publică a fost decisivă. „Mii de oameni au protestat, iar o petiție online a adunat 70.000 de semnături în câteva zile, reprezentând 8% din votanții la ultimele alegeri,” a spus el. Această reacție a forțat mulți politicieni, inițial favorabili retragerii, să își reconsidere poziția. În final, președintele Letoniei, Edgar Rinkēvičs, a refuzat să promulge legea retragerii, trimițând-o înapoi în parlament și punând capăt crizei.

Cazul Letoniei este văzut acum ca un studiu de caz despre fragilitatea democrației, dar și despre puterea societății civile de a se opune populismului. „Am demonstrat că, atunci când societatea se unește, chiar și cele mai distructive decizii politice pot fi întâmpinate cu demnitate, curaj și un angajament ferm față de valorile democratice,” a concluzionat Jonite, avertizând însă că activiștii se confruntă acum cu amenințări și campanii de denigrare.

### Discriminarea de gen în sănătate: un raport APCE dezvăluie prejudecăți sistemice și consecințe grave pentru femei

CHIȘINĂU – Un nou raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) trage un semnal de alarmă asupra discriminării de gen omniprezente în sistemele de sănătate din Europa, unde prejudecățile adânc înrădăcinate duc la diagnosticări greșite, tratamente inadecvate și o subfinanțare cronică a cercetării afecțiunilor specifice femeilor. Raportul, prezentat de Camilla Fabricius, subliniază că această problemă nu este una marginală, ci o încălcare a drepturilor omului cu consecințe pe termen lung.

„De ani de zile, sănătatea femeilor a fost ignorată,” a declarat Fabricius în fața Comitetului Permanent. Una dintre cele mai șocante constatări ale raportului este existența unei „prejudecăți a durerii” (pain bias), prin care durerea femeilor este adesea minimalizată sau greșit interpretată de personalul medical. Acest fenomen contribuie la întârzieri diagnostice dramatice. De exemplu, o boală debilitantă precum endometrioza necesită în medie între șapte și zece ani pentru a fi diagnosticată corect, timp în care pacientele suferă dureri intense, adesea fără un tratament adecvat.

Raportul evidențiază că problema își are rădăcinile în cercetarea medicală, unde, istoric, corpul masculin a fost considerat norma. Doar 4% din finanțarea globală pentru cercetare în sănătate este alocată afecțiunilor specifice femeilor, iar jumătate din acest procentaj este direcționat către cancerul de sân. „Toate celelalte boli specifice femeilor primesc doar 2% din fonduri. Este la fel de mult cât se alocă pentru chelie la bărbați,” a exemplificat tranșant raportoarea. Această subreprezentare în studiile clinice face ca multe tratamente să fie concepute preponderent pentru bărbați, ignorând diferențele biologice.

Discriminarea se extinde și asupra persoanelor LGBTI, care se confruntă cu bariere suplimentare în accesarea serviciilor de sănătate. Mai mult, raportul avertizează că ascensiunea inteligenței artificiale (IA) în medicină riscă să perpetueze și chiar să amplifice aceste prejudecăți, dacă sistemele IA sunt antrenate pe date istorice părtinitoare.

Pentru a combate aceste probleme sistemice, raportul APCE propune o serie de măsuri concrete. Printre acestea se numără investiții masive în cercetarea axată pe sănătatea femeilor, introducerea unor module obligatorii de conștientizare a prejudecăților de gen în formarea personalului medical și adoptarea unor politici publice care să recunoască și să abordeze explicit decalajul de gen în sănătate. „Investiția în sănătatea femeilor nu are doar beneficii morale și sociale, ci și economice,” a concluzionat Fabricius, subliniind că o societate sănătoasă este una în care sănătatea tuturor cetățenilor este tratată cu egală importanță.