---
title: "Audieri publice organizate de Comisia pentru economie, buget și finanțe privind fraudele pe platforme online de investiții presupuse (subiectul TUX)"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110245/Audieri-publice-organizate-de-Comisia-pentru-economie--buget-si-finante-privind-fraudele-pe-platforme-online-de-investitii-presupuse--subiectul-TUX-
event_date: 2025-11-25T10:00:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 9, biroul 915"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 7591
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Audieri publice organizate de Comisia pentru economie, buget și finanțe privind fraudele pe platforme online de investiții presupuse (subiectul TUX)

## Comunicat de presă

## Fraudele de tip TUX: doar 13 plângeri la nivel național, în ciuda pagubelor estimate la zeci de milioane

**Chișinău, 25 noiembrie 2025** - Comisia pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova a organizat marți, 25 noiembrie 2025, audieri publice pentru a analiza amploarea fraudelor pe platformele online de investiții, cu un focus special pe schema „TUX”. În cadrul ședinței, reprezentanții instituțiilor de forță și de reglementare au dezvăluit că, în ciuda percepției publice a unor pagube de zeci de milioane, la nivel național au fost înregistrate doar 13 plângeri oficiale din partea victimelor.

Evenimentul a scos la iveală complexitatea combaterii infracțiunilor cibernetice, care au migrat masiv în mediul online și au un caracter transnațional. Reprezentantul Inspectoratului General al Poliției (IGP), a subliniat creșterea alarmantă a acestui tip de infracțiuni, numărul cauzelor penale pentru escrocherii online crescând de la 450 în 2023 la 950 în anul curent.

„Infracționalitatea a migrat masiv în mediul online și, în majoritatea cazurilor, aceste acțiuni sunt organizate din afara teritoriului Republicii Moldova. Nu mai putem vorbi de o infracțiune care se comite doar pe teritoriul țării noastre, ceea ce necesită o activitate mult mai complexă, inclusiv prin comisii rogatorii cu statele de unde pornesc aceste fenomene”, a declarat reprezentantul IGP.

Cu referire la cazul specific „TUX”, poliția s-a autosesizat și a inițiat o cauză penală în luna august 2025, în baza articolelor privind practicarea ilegală a activității de întreprinzător și spălarea banilor. Numărul redus de plângeri, doar 13 la nivel național, este pus pe seama reticenței victimelor, care fie conștientizează că au luat parte la o schemă ilegală, fie se tem să declare sursa veniturilor investite. Autoritățile au trimis deja peste 120 de solicitări către platforme internaționale precum Binance și RedotPay pentru a urmări fluxurile financiare.

Din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budeanschi a clarificat că instituția sa are competențe doar pe piața reglementată și autorizată, iar platformele de tip TUX au activat în afara acestui cadru legal.

„Grija pentru investitori a fost gândită de-a lungul anilor pe segmentul reglementat. Această activitate frauduloasă a avut loc în afara entităților reglementate de către CNPF. Fenomenul a căpătat o amploare globală, iar noi, odată cu ajustarea cadrului legal la cel al Uniunii Europene, vom aduce mai multă claritate și protecție”, a menționat Budeanschi. Acesta a adăugat că CNPF a primit cinci petiții legate de TUX, toate după sistarea activității platformei, și nu poate confirma cifra de 50 de milioane vehiculată în spațiul public.

Reprezentantul Serviciului pentru Combaterea Spălării Banilor a explicat că aceste scheme evită canalele financiare formale. Plățile sunt efectuate către persoane fizice interpuse, care acționează ca agenți, utilizând metode precum „money mules” (cărăuși de bani) sau „drop accounts” (conturi vândute), ceea ce face extrem de dificilă urmărirea banilor și identificarea beneficiarilor finali.

În concluzie, instituțiile au convenit că este necesară o abordare complexă, care să includă ajustarea cadrului legislativ prin transpunerea directivelor europene (precum MiCA), o mai bună cooperare interinstituțională și internațională, crearea unei „liste negre” a platformelor frauduloase și intensificarea campaniilor de educație financiară pentru a spori vigilența cetățenilor în fața acestor riscuri.

## Noutăți

### Ancheta TUX: Poliția raportează un număr redus de plângeri oficiale în ciuda estimărilor publice privind prejudiciile masive

În cadrul unor audieri publice tensionate organizate de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a dezvăluit că autoritățile au înregistrat oficial doar 13 plângeri din partea cetățenilor care se consideră victime ale platformei de investiții TUX, suspectată a fi o schemă piramidală. Această cifră contrastează puternic cu informațiile vehiculate în spațiul public și în mass-media, care sugerează existența a mii de persoane prejudiciate și pierderi financiare estimate la zeci de milioane de euro.

Oficialul poliției a explicat că investigarea acestui caz este extrem de complexă, deoarece infracționalitatea a migrat masiv în mediul online, iar platformele de acest tip nu au o prezență fizică sau juridică pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit datelor IGP, numărul cauzelor penale legate de fraude online a crescut alarmant, ajungând la 950 de cazuri înregistrate în anul 2025, comparativ cu 620 în anul precedent. Cu toate acestea, reticența victimelor de a depune plângeri rămâne un obstacol major. Cernăuțeanu a subliniat că mulți dintre cei implicați conștientizează tardiv că au participat la o activitate ilegală sau se tem de repercusiuni legale, dat fiind că veniturile obținute nu au fost declarate fiscal.

Investigațiile preliminare indică faptul că platforma TUX, la fel ca multe altele similare, a operat prin intermediul rețelelor de socializare și a aplicațiilor de mesagerie precum Telegram, fără a utiliza sistemul bancar tradițional din Moldova pentru tranzacții directe. Banii au fost transferați prin mecanisme alternative, adesea implicând conturi din jurisdicții străine sau criptomonede, ceea ce face dificilă urmărirea fluxurilor financiare și recuperarea prejudiciilor. Poliția a inițiat procese penale în baza articolelor privind practicarea ilegală a activității de întreprinzător și spălarea de bani, colaborând cu parteneri externi, inclusiv Europol, pentru a identifica organizatorii.

În ciuda eforturilor autorităților, deputații prezenți la audieri au criticat lipsa de reacție rapidă a instituțiilor statului, menționând că primele semnale despre activitatea TUX au apărut încă din luna august, în timp ce acțiunile concrete de blocare și investigare au devenit vizibile abia în noiembrie. Reprezentanții IGP au apărat procedurile, invocând necesitatea respectării cadrului legal și a obținerii mandatelor necesare pentru a nu compromite anchetele prin acțiuni pripite.

### Vid legislativ pe piața cripto: Republica Moldova accelerează transpunerea directivei europene MiCA pentru a combate fraudele investiționale

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) din Republica Moldova a recunoscut, în cadrul audierilor parlamentare de marți, lipsa instrumentelor legale necesare pentru a supraveghea și sancționa eficient platformele de tranzacționare a criptomonedelor care operează neautorizat. Dumitru Budianschi, președintele CNPF, a declarat că instituția sa are competențe limitate strict la entitățile autorizate pe piața de capital, lăsând un vid legislativ exploatat de scheme frauduloase precum TUX.

Pentru a remedia această situație critică, autoritățile de la Chișinău lucrează la un pachet legislativ complex care vizează transpunerea Regulamentului european privind piețele criptoactivelor (MiCA - Markets in Crypto-Assets Regulation). Acest cadru legal, considerat unul dintre cele mai avansate din lume, ar urma să ofere definiții clare, mecanisme de autorizare și instrumente de supraveghere a pieței cripto, eliminând „zona gri” în care operează actualele platforme speculative.

Potrivit declarațiilor oficiale, un grup de lucru format din reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei, CNPF, Ministerului Finanțelor și Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, asistat de experți ai Consiliului Europei, elaborează în prezent proiectul de lege. Budianschi a estimat că proiectul ar putea fi finalizat și transmis spre consultări publice până la sfârșitul acestui an sau în prima lună a anului viitor, urmând ca aprobarea și implementarea efectivă să aibă loc pe parcursul anului 2026.

Deputații din Comisia economie, buget și finanțe au solicitat urgentarea acestui proces, avertizând că fiecare lună de întârziere expune cetățenii la noi riscuri financiare. În lipsa reglementărilor MiCA, autoritățile se bazează în prezent doar pe campanii de informare și avertismente publice, măsuri care s-au dovedit insuficiente în fața strategiilor agresive de marketing utilizate de platformele frauduloase. Noua legislație ar urma să permită nu doar monitorizarea tranzacțiilor, ci și intervenția directă pentru blocarea site-urilor și sancționarea promotorilor care facilitează schemele piramidale mascate sub forma unor oportunități de investiții în active digitale.

### Avertisment al autorităților: Fenomenul „Money Mules” și conturile bancare vândute alimentează criminalitatea online în Moldova

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) a tras un semnal de alarmă cu privire la o tendință infracțională în creștere rapidă în Republica Moldova: utilizarea așa-numiților „Money Mules” (cărăuși de bani) și a conturilor bancare „drop accounts” pentru a facilita fraudele online și spălarea de bani. În cadrul audierilor parlamentare, Daniel-Marius Staicu, șeful SPCSB, a explicat cum rețelele criminale recrutează persoane fizice, adesea tineri sau persoane din categorii vulnerabile, pentru a-și vinde datele bancare sau pentru a intermedia tranzacții financiare ilicite.

Mecanismul descris implică deschiderea de conturi bancare de către cetățeni obișnuiți, care ulterior cedează cardul și datele de acces unor terți în schimbul unor sume modice de bani. Aceste conturi sunt apoi utilizate de organizații criminale pentru a tranzita fonduri provenite din scheme piramidale, trafic de droguri sau alte activități ilegale, ștergând astfel urma banilor și îngreunând identificarea beneficiarilor reali. O nouă tendință observată este recrutarea persoanelor care acceptă să primească și să transfere sume de bani în schimbul unui comision, de regulă în jur de 10% din valoarea tranzacției.

Autoritățile avertizează că persoanele care acceptă să devină „cărăuși de bani” riscă să fie cercetate penal pentru complicitate la spălare de bani, chiar dacă nu cunosc sursa reală a fondurilor sau identitatea organizatorilor. De cele mai multe ori, recrutarea se face prin aplicații de mesagerie criptată, precum Telegram, fără un contact fizic direct, ceea ce face ca investigatorii să ajungă inițial la deținătorul contului, în timp ce adevărații infractori rămân în umbră.

Această metodă de operare, combinată cu utilizarea criptomonedelor și a platformelor neautorizate, a dus la o explozie a numărului de tranzacții suspecte raportate. SPCSB a emis peste 120 de diseminări către organele de drept doar în primele zece luni ale anului 2025, comparativ cu 45 în anul precedent. Oficialii subliniază necesitatea unei campanii agresive de educație financiară pentru a informa populația că vânzarea propriului cont bancar sau intermedierea de fonduri pentru necunoscuți nu este o modalitate ușoară de a câștiga bani, ci o cale sigură către implicarea în dosare penale grave.