---
title: "Conferință prilejuită de lansarea studiului Consiliului Economic și Social „Migrația cetățenilor din țări terțe în România: integrarea pe piața muncii și riscurile exploatării prin muncă”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110248/Conferinta-prilejuita-de-lansarea-studiului-Consiliului-Economic-si-Social--Migratia-cetatenilor-din-tari-terte-in-Romania--integrarea-pe-piata-muncii
event_date: 2025-11-25T15:00:00+00:00
region: Romania
category: Conferințe
duration_seconds: 6527
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință prilejuită de lansarea studiului Consiliului Economic și Social „Migrația cetățenilor din țări terțe în România: integrarea pe piața muncii și riscurile exploatării prin muncă”

## Comunicat de presă

## Consiliul Economic și Social a lansat studiul privind integrarea și riscurile exploatării muncitorilor din afara UE pe piața muncii din România

**București, 25 noiembrie 2025** – Consiliul Economic și Social (CES) a marcat astăzi un moment important în analiza pieței muncii autohtone prin lansarea studiului „Migrația cetățenilor din țări terțe în România: integrarea pe piața muncii și riscurile exploatării prin muncă”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Guvernului, sindicatelor, patronatelor și societății civile, evidențiind tranziția accelerată a României de la o țară de emigrație la una de destinație pentru forța de muncă din spațiul non-UE, pe fondul unui deficit acut de personal.

Studiul, realizat de experți din cadrul plenului CES și coordonat de Loredana Urzică-Mirea, oferă o imagine de ansamblu asupra fenomenului migrației economice, identificând vulnerabilitățile sistemice și propunând soluții concrete pentru politici publice coerente. Documentul subliniază că, deși importul de forță de muncă este vital pentru sustenabilitatea afacerilor românești, acesta vine la pachet cu riscuri majore de exploatare, bariere birocratice și provocări de integrare culturală.

În deschiderea conferinței, Bogdan Simion, vicepreședintele CES, a atras atenția asupra necesității unui echilibru între nevoile economice și protecția drepturilor omului.

„Economia românească are nevoie în continuare de aducerea de forță de muncă din țări terțe, dar această angajare susține și profitabilitatea mediului de afaceri. Totuși, vulnerabilitatea muncitorilor străini este determinată de lipsa de informare a acestora cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au. Avem nevoie de crearea unui parteneriat între mediul privat, partenerii de dialog social și societatea civilă, precum și de digitalizarea întregului proces de recrutare”, a declarat Bogdan Simion.

Prezent la eveniment, Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a subliniat importanța datelor reale în combaterea dezinformării și în fundamentarea deciziilor guvernamentale, în contextul în care contingentul de lucrători aprobat anual a crescut constant, ajungând la cifre semnificative.

„Este cea mai bună metodă de a lupta cu dezinformarea, cu fricile și cu necunoașterea: să avem cifre corecte, bazate pe lucruri reale din România. Orice decident, fie că vorbim de Guvern sau de Parlament, trebuie să folosească astfel de studii pentru ca politicile publice pe care le propunem să fie adecvate”, a precizat Radu Oprea.

**Profilul muncitorului migrant și barierele identificate**

Conform datelor prezentate în cadrul studiului, majoritatea muncitorilor străini provin din Asia de Sud și Sud-Est, principalele țări de origine fiind Nepal, Sri Lanka, Turcia și India. Aceștia activează preponderent în sectoare precum construcțiile, HORECA, industria prelucrătoare și serviciile de curierat.

Loredana Urzică-Mirea, coordonatoarea studiului, a evidențiat un fenomen îngrijorător identificat în timpul cercetării: costurile opace de recrutare și „robia datoriei”. Mulți muncitori ajung în România având de achitat datorii uriașe în țările de origine, ceea ce le reduce capacitatea de a refuza condiții de muncă abuzive.

„Am identificat probleme legate de procesul greoi de aducere în țară a forței de muncă, lipsa dovezilor privind pregătirea profesională și diferențele culturale majore. Mai mult, există o lipsă acută de informare. Studiul arată că România devine o țară atractivă, dar integrarea este dificilă din cauza barierelor lingvistice și a lipsei de servicii suport, inclusiv medicale”, a explicat Loredana Urzică-Mirea.

Cercetarea a inclus și o analiză de sentiment pe rețelele de socializare, relevând o atitudine preponderent negativă și o retorică adesea xenofobă la adresa muncitorilor străini, alimentată de stereotipuri și dezinformare.

**Soluții propuse: Digitalizare și „One Stop Shop”**

Reprezentanții autorităților, inclusiv ai Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) și ai Inspecției Muncii, au confirmat creșterea volumului de muncă și necesitatea adaptării legislative. Studiul CES propune, printre altele, implementarea unui concept de tip „One Stop Shop” pentru simplificarea birocrației, digitalizarea completă a dosarelor de avizare și crearea unui sistem unic de semnalare a abuzurilor, care să protejeze muncitorii de teama repercusiunilor.

De asemenea, documentul recomandă încheierea de acorduri bilaterale între România și țările de proveniență pentru a elimina intermediarii abuzivi și pentru a asigura o verificare mai riguroasă a calificărilor profesionale înainte de sosirea în țară.

Concluziile studiului vor fi înaintate Guvernului și Parlamentului pentru a servi drept bază în actualizarea legislației muncii și a politicilor de imigrare, având ca scop final transformarea migrației dintr-o soluție de avarie într-un proces benefic și sustenabil pentru economia și societatea românească.

### Despre Consiliul Economic și Social (CES)

Consiliul Economic și Social este instituția publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național dintre patronate, sindicate și societatea civilă. CES are rol consultativ în stabilirea strategiilor și politicilor economice și sociale, fiind un for esențial pentru dezbaterea și armonizarea intereselor diferitelor segmente ale societății românești.

## Noutăți

### Schimbare de paradigmă economică: România devine dependentă de forța de muncă din Asia pe fondul crizei demografice

BUCUREȘTI (Reuters) – România traversează o transformare economică și demografică profundă, evoluând în ultimul deceniu dintr-o sursă de emigrare într-o destinație tot mai atractivă pentru lucrătorii din statele terțe, în special din Asia de Sud și Sud-Est. Un studiu recent lansat de Consiliul Economic și Social (CES) relevă amploarea deficitului structural de forță de muncă care a forțat mediul de afaceri și guvernul să apeleze la importul masiv de personal extracomunitar.

Conform datelor prezentate în cadrul conferinței de lansare a studiului, contingentul de lucrători străini aprobat de guvern a crescut exponențial, ajungând la 100.000 de permise de muncă pentru anul 2024, o cifră inimaginabilă în urmă cu un deceniu, când numărul avizelor era de ordinul miilor. Această creștere este un răspuns direct la o criză demografică acută: populația României îmbătrânește accelerat, estimându-se o triplare a segmentului de populație de peste 65 de ani până în 2030, simultan cu exodul continuu al forței de muncă autohtone către vestul Europei.

Studiul CES evidențiază o dinamică sectorială explozivă. Sectoarele care absorb cea mai mare parte a forței de muncă importate sunt construcțiile, industria Horeca și serviciile de livrare. Statisticile indică creșteri procentuale uriașe în ultimii ani: peste 300% în construcții și Horeca, și o creștere spectaculoasă de peste 700% în sectorul administrativ și de suport. Majoritatea acestor lucrători provin din țări precum Nepal, Sri Lanka și Turcia, fiind preponderent bărbați tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, care vin în România strict pentru oportunități economice și salarii mai competitive decât în țările de origine.

Cu toate acestea, integrarea acestor lucrători rămâne o provocare majoră. Deși cadrul legislativ românesc este aliniat la normele internaționale, implementarea politicilor de integrare suferă de sincope majore. Barierele lingvistice, birocrația excesivă și lipsa unor programe coerente de asimilare culturală transformă adesea prezența acestor lucrători într-o soluție temporară, marcată de o rotație ridicată a personalului. Companiile raportează o productivitate sporită, însă costurile administrative și riscurile asociate instabilității contractuale rămân ridicate.

Experții avertizează că, în lipsa unei strategii naționale pe termen lung care să gestioneze tranziția de la simpla acoperire a deficitului de personal la o integrare sustenabilă, România riscă să se confrunte cu probleme sociale și economice complexe în următorii ani.

### Capcana datoriilor și riscul sclaviei moderne: Prețul ascuns plătit de muncitorii asiatici pentru un loc de muncă în România

BUCUREȘTI (BBC) – În spatele cifrelor economice care arată o creștere a importului de forță de muncă în România, se ascunde o realitate socială îngrijorătoare: vulnerabilitatea extremă a muncitorilor din statele terțe în fața exploatării și a abuzurilor. Studiul lansat de Consiliul Economic și Social scoate la lumină mecanismele prin care visul unui trai mai bun se poate transforma într-o formă de sclavie modernă pentru mulți dintre cetățenii veniți din Asia.

Una dintre cele mai grave probleme identificate este fenomenul de „debt bondage” sau robia datoriilor. Pentru a ajunge în România, mulți muncitori plătesc sume exorbitante, de ordinul miilor de euro, către agenții de recrutare locale din țările de origine. Aceste costuri opace îi forțează să se împrumute masiv, ajungând pe teritoriul României cu o presiune financiară uriașă. Această îndatorare îi face dependenți de angajator și de intermediari, reducându-le drastic capacitatea de a refuza condiții de muncă abuzive sau de a raporta nereguli autorităților.

Cercetarea subliniază existența unei „zone gri” a agențiilor de recrutare neacreditate și a brokerilor informali care facilitează traficul de migranți. Dependența juridică de un singur angajator, prin intermediul permisului unic de ședere, acționează ca o barieră suplimentară. Dacă un muncitor părăsește angajatorul abuziv, riscă să își piardă dreptul de ședere și să devină un migrant ilegal, o situație de care profitorii sistemului sunt pe deplin conștienți. Mai mult, barierele lingvistice și lipsa de informare cu privire la drepturile lor contractuale îi izolează și mai mult pe acești oameni.

Sectoarele cele mai expuse riscurilor sunt construcțiile, agricultura și industria ospitalității, unde izolarea geografică și dependența de cazarea oferită de angajator pot duce la condiții de trai precare. Studiul menționează și vulnerabilitățile specifice femeilor migrante, care lucrează adesea în menaj sau îngrijire la domiciliu, fiind expuse riscului de izolare socială, abuzuri și program de lucru nereglementat, de tipul 24 din 7.

Pentru a combate aceste fenomene, experții recomandă adoptarea modelului german de „răspundere solidară”, unde angajatorul principal răspunde pentru subcontractori, precum și eliminarea taxelor de recrutare suportate de muncitor. Digitalizarea procesului și crearea unui sistem integrat de verificare sunt văzute ca soluții esențiale pentru a scoate la lumină abuzurile și pentru a proteja demnitatea umană.

### Ministrul Muncii avertizează: Extremismul de dreapta folosește tema migrației pentru a submina democrația în România

BUCUREȘTI (AP) – Într-o intervenție fermă în cadrul Consiliului Economic și Social, Ministrul Muncii a lansat un avertisment sever cu privire la politizarea fenomenului migrației și riscurile pe care retorica extremistă le prezintă pentru stabilitatea democratică a României. Oficialul a subliniat că valul de extremism de dreapta care a cuprins Europa de Vest începe să își facă simțită prezența și în România, folosind muncitorii străini ca țintă predilectă pentru discursul instigator la ură.

Ministrul a atras atenția că aceste atitudini nu sunt doar atacuri la adresa unor adversari politici, ci reprezintă o amenințare directă la adresa statului de drept și a valorilor europene. „Extremismul de dreapta atacă frontal și direct democrația”, a declarat acesta, evidențiind ipocrizia unui discurs care îi vizează acum pe muncitorii asiatici, în condițiile în care milioane de români au fost, la rândul lor, migranți economici în Europa și au suferit tratamente similare.

În viziunea guvernamentală, o economie sănătoasă nu poate funcționa în absența unui mediu administrativ și politic decent, care să garanteze drepturile tuturor celor care contribuie la prosperitatea țării, indiferent de naționalitate. Muncitorii din statele terțe, descriși ca oameni onești care plătesc taxe și contribuie la bugetul statului, au dreptul fundamental la integritate fizică și la protecție împotriva abuzurilor, drepturi care sunt puse sub semnul întrebării de retorica extremistă.

Pentru a contracara aceste riscuri și pentru a gestiona eficient fenomenul, autoritățile române mizează pe digitalizare și pe simplificarea birocrației. Inspectoratul General pentru Imigrări a raportat deja o reducere semnificativă a timpilor de procesare a permiselor de ședere și o eliminare a interacțiunii directe a angajatorilor în programarea la ghișeu, măsuri menite să reducă corupția și traficul de influență. Totodată, se lucrează la transpunerea Pactului European privind Migrația și Azilul, un pas esențial pentru securizarea frontierelor și integrarea României în spațiul Schengen.

Mesajul politic transmis este clar: ignorarea acestui curent extremist sau tratarea superficială a integrării migranților poate avea consecințe grave pe termen lung, nu doar economic, ci și asupra fibrei democratice a societății românești.