--- title: "Ședința Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională din 26 noiembrie 2025" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110256/Sedinta-Comisiei-pentru-administratie-publica-si-dezvoltare-regionala-din-26-noiembrie-2025 event_date: 2025-11-26T09:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 5, biroul 508 (Anexă)" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 4006 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională din 26 noiembrie 2025 ## Comunicat de presă ## Parlamentul avansează cu agenda europeană: acorduri CSI denunțate și parteneriat consolidat cu Programul Alimentar Mondial **Chișinău, 26 noiembrie 2025** – Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională s-a reunit astăzi pentru a aviza o serie de proiecte legislative cruciale, marcând pași importanți în alinierea Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene și în modernizarea cadrului normativ național. Ședința a vizat atât denunțarea unor acorduri învechite din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), cât și ratificarea unor noi parteneriate internaționale strategice. În cadrul reuniunii de la Parlament, membrii Comisiei au oferit un vot pozitiv pentru denunțarea Acordului privind libera circulație a cetățenilor statelor membre CSI, semnat la Bișkek în 1992. Această măsură vine ca urmare a necesității de armonizare a politicii de vize a Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene. Autoritățile au precizat că impactul va fi resimțit în special în relațiile cu Tadjikistan și Kârgâzstan, state cu care Moldova nu are acorduri bilaterale, urmând a fi identificate soluții diplomatice similare celor aplicate de UE. De asemenea, a fost avizată denunțarea Acordului privind măsurile de asigurare a ameliorării decontărilor între organizațiile economice ale statelor membre CSI, semnat în 1992 la Tașkent. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au argumentat că acest mecanism este nefuncțional de peste 25 de ani și incompatibil cu actualele sisteme bancare și comerciale internaționale, denunțarea sa reprezentând un act de „igienă juridică”. Un punct important pe ordinea de zi l-a constituit ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Programul Alimentar Mondial (PAM). Acest document consolidează baza legală pentru prezența organizației în țară, asigurând continuitatea sprijinului oferit familiilor vulnerabile și refugiaților. Până în prezent, PAM a susținut peste 200.000 de persoane și a contribuit semnificativ la gestionarea crizelor umanitare recente. Pe planul politicii interne, Comisia a aprobat modificarea Legii privind regimul materiilor explozive de uz civil, un proiect tehnic ce transpune Directiva UE 2014/28/UE. Noile reglementări vizează siguranța publică, actualizarea terminologiei și impunerea marcajului de conformitate (CE) pentru produsele pirotehnice, asigurând un control mai riguros al acestora pe piața internă. În ceea ce privește diplomația bilaterală, a fost susținut proiectul de ratificare a Acordului cu Regatul Țărilor de Jos, care permite membrilor familiilor personalului misiunilor diplomatice să desfășoare activități remunerate în statul gazdă, pe bază de reciprocitate. Ședința a inclus și un exercițiu de curățare a agendei legislative, fiind propuse spre respingere mai multe proiecte de lege înregistrate între anii 2011 și 2018, care și-au pierdut actualitatea. Totodată, au fost discutate problemele semnalate de deținătorii de patentă de întreprinzător, în special riscul expunerii datelor cu caracter personal pe bonurile fiscale, autoritățile urmând să identifice soluții tehnice pentru protejarea acestora. „Prioritatea noastră rămâne ajustarea legislației la realitățile actuale și la parcursul european al țării. Renunțăm la mecanismele care nu mai funcționează și consolidăm parteneriatele care aduc beneficii directe cetățenilor, fie că vorbim despre protecție socială sau siguranță publică”, a declarat președinta Comisiei la finalul ședinței. Toate proiectele avizate urmează să fie supuse dezbaterii și votului în plenul Parlamentului. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 0, "reason": "Discursul este formal, tehnic și procedural, concentrat pe aspecte legislative. Nu există manifestări de bucurie, optimism sau alte emoții pozitive.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Contextul este o ședință de comisie parlamentară, un cadru formal de lucru. Nu există niciun indiciu de fericire în discursuri." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Deși scopul proiectelor de lege este îmbunătățirea cadrului legal, tonul discuțiilor este procedural și neutru, nu optimist." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Expresiile de mulțumire sunt folosite ca formule de politețe standard într-un cadru formal și nu denotă un sentiment profund de recunoștință." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Prezentările proiectelor de lege și dezbaterile sunt sobre și la obiect, fără nicio urmă de entuziasm." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Subiectul și contextul discuției sunt pur profesionale și legislative, excluzând orice manifestare a acestui sentiment." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există motive sau expresii de bucurie. Ședința are un caracter strict de lucru." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Niciun participant nu își exprimă satisfacția față de rezultate sau proces. Interacțiunile sunt concentrate pe îndeplinirea agendei." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Tonul este serios și formal pe tot parcursul înregistrării. Nu există glume sau momente de amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Tonul general este controlat și profesional. Există un moment de ușoară tensiune și advocacy, dar emoțiile negative puternice precum furia sau tristețea sunt absente.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Discuțiile sunt obiective și nu conțin elemente care să indice tristețe." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de furie. Chiar și în momentele de dezacord sau de întrebări critice, tonul rămâne calm și profesional." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element în discurs care să sugereze frică sau teamă." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Subiectele discutate și modul de adresare nu includ expresii sau tonuri care să indice dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "O ușoară frustrare este sesizabilă în discursul deputatei Olena Karaman, care subliniază că problema pătentașilor amendați persistă din legislatura trecută, iar autoritățile nu au rezolvat-o." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Discursul este calm și structurat, fără semne de nervozitate sau anxietate din partea vorbitorilor." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu sunt exprimate sentimente de dezamăgire. Discuțiile se concentrează pe soluții legislative, nu pe lamentarea problemelor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Contextul profesional și subiectele discutate exclud complet prezența geloziei." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio reprezintă o ședință de lucru, unde limbajul este formal, obiectiv și axat pe prezentarea și dezbaterea unor informații legislative.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general este neutru și detașat, specific unui cadru legislativ. Se folosesc formulări standard și impersonale pentru a descrie proiectele și a conduce ședința." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este de a prezenta și a oferi informații despre diverse proiecte de lege, cum ar fi justificarea denunțării unor acorduri sau necesitatea ratificării altora." }, { "name": "Interogativ", "grade": 3, "reason": "Membrii comisiei adresează întrebări punctuale pentru a clarifica aspecte tehnice sau de impact ale proiectelor, de exemplu: „Care a fost impactul financiar asupra bugetului?”." }, { "name": "Instructiv", "grade": 2, "reason": "Președinta comisiei oferă instrucțiuni procedurale clare, precum „Punem la vot proiectul” sau „Supun votului avizul”, ghidând desfășurarea ședinței." }, { "name": "Narațiune", "grade": 1, "reason": "În unele prezentări, se narează pe scurt contextul istoric al unui acord (ex: acordul CSI din 1992) pentru a justifica necesitatea denunțării acestuia." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 2, "reason": "Fiecare prezentator încheie prin a solicita susținerea proiectului, folosind un limbaj persuasiv formal. Advocacy-ul deputatei Karaman pentru pătentași are, de asemenea, o componentă persuasivă." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunile sunt guvernate de un cod de conduită parlamentar, caracterizat prin politețe, respect formal și diplomație, chiar și în momentele cu potențial de tensiune.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 4, "reason": "Participanții folosesc constant formule de adresare politicoase și respectuoase, precum „Stimată doamnă președinte”, „Stimați membri”, „Vă rog” și „Mulțumesc”." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există limbaj sau comportament grosolan. Interacțiunile rămân civilizate pe parcursul întregii ședințe." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Respectul este demonstrat prin respectarea procedurilor, a dreptului la cuvânt și prin utilizarea unui limbaj formal și deferent între participanți." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate verbală sau non-verbală. Dezbaterile sunt calme și controlate." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Cadrul formal și serios al ședinței exclude utilizarea sarcasmului." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Discuțiile sunt pur tehnice și legislative, fără a include elemente de umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Tonul serios și profesional al discuțiilor nu lasă loc pentru ironie." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Întrebările și răspunsurile sunt formulate diplomatic, menținând un ton profesional chiar și atunci când se abordează subiecte sensibile sau se solicită clarificări critice." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Deși unele proiecte de lege ating probleme cu impact social (protecția datelor, sprijin pentru refugiați), discuția în sine este tehnică și legislativă, nu o dezbatere socială.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de orice formă de incitare la ură sau intoleranță." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 1, "reason": "Limbajul utilizat este neutru și conform normelor legislative, o caracteristică a discursului profesional, mai degrabă decât o preocupare explicită pentru corectitudinea politică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 1, "reason": "Anumite proiecte, precum cel privind munca membrilor de familie ai diplomaților sau sprijinul pentru refugiați, promovează indirect incluziunea, dar acest concept nu este un subiect central al dezbaterii." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Diversitatea nu este un subiect abordat în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există limbaj discriminatoriu. Dimpotrivă, unul dintre proiecte vizează eliminarea unei vulnerabilități (expunerea datelor personale) pentru o anumită categorie de antreprenori." }, { "name": "Advocacy", "grade": 2, "reason": "Deputata Olena Karaman pledează clar în favoarea pătentașilor, prezentând problema lor și propunând soluții legislative (moratoriu la amenzi), acționând ca un avocat pentru interesele acestora." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 1, "reason": "Propunerea de a institui un moratoriu la amenzi pentru pătentași până la rezolvarea unei probleme tehnice poate fi văzută ca o măsură de justiție socială, protejând un grup vulnerabil." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Acest subiect nu este discutat. Chiar dacă există o interacțiune între o vorbitoare de română și una de rusă, tema sensibilității culturale nu este dezvoltată." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este structurată în jurul unei agende clare, cu discuții concentrate pe proiecte legislative, întrebări tehnice și proceduri de vot. Interacțiunile sunt formale și se concentrează pe aspectele practice și juridice ale sarcinilor, demonstrând un mediu de lucru orientat spre rezultate.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Tonul general este formal și respectuos. Participanții se adresează folosind formule de politețe („Stimată doamnă președinte”, „Stimați membri”). Chiar și în momentele de dezacord politic, cum ar fi votul prin abținere, comportamentul rămâne în limite profesionale." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Majoritatea prezentatorilor de la ministere și membrii comisiei demonstrează o bună cunoaștere a subiectelor. Se pun întrebări pertinente care denotă o analiză prealabilă a materialelor. Există unele lacune, cum ar fi lipsa datelor statistice exacte, dar acestea sunt recunoscute și se promite completarea lor." }, { "name": "Lideriat", "grade": 5, "reason": "Președinta comisiei conduce ședința în mod eficient, asigurând cvorumul, ghidând discuțiile, menținând ordinea și supunând proiectele la vot. Gestionează agenda cu autoritate și claritate, asigurând desfășurarea fluentă a lucrărilor." }, { "name": "Colaborare", "grade": 3, "reason": "Există un nivel bun de colaborare în sensul că se poartă un dialog între prezentatori și membri. Totuși, voturile pentru proiectele 363 și 364, unde majoritatea se abține, indică o lipsă de consens și o diviziune politică, ceea ce limitează gradul de colaborare efectivă în luarea deciziilor." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este un exercițiu de rezolvare a problemelor prin intermediul legislației. Se discută despre alinierea la normele UE, protecția datelor personale, denunțarea acordurilor învechite și ratificarea unor acorduri noi, toate fiind soluții la probleme specifice." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Luarea deciziilor este funcția centrală a ședinței. Fiecare aviz pentru proiectele de lege este supus unui vot formal, transparent și structurat, reflectând un proces decizional clar și bine definit, conform regulamentului." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Discuțiile se concentrează pe aliniere legislativă, ratificări și denunțări de acorduri, sarcini mai degrabă administrative și de conformitate decât inovatoare. Proiectul privind criptarea datelor este o modernizare, dar se bazează pe tehnologii existente, nefiind o inovație de fond." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Conținutul audio este strict instituțional și procedural. Discuțiile sunt axate exclusiv pe sarcini legislative și nu abordează teme legate de creștere personală, motivație, inspirație sau auto-reflecție pentru participanți.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Nu există discuții despre îmbunătățirea personală a membrilor. Orice referire la îmbunătățire vizează cadrul legislativ, nu indivizii." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Ședința nu are un scop motivațional. Comunicarea este factuală și procedurală, lipsită de elemente menite să inspire sau să motiveze participanții la nivel personal." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Discuțiile sunt tehnice și juridice. Nu există discursuri sau intervenții cu caracter inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Nu sunt discutate provocări personale sau moduri de a le depăși. Contextul este pur profesional." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Formatul ședinței este rapid și orientat pe agendă, fără momente de pauză, reflecție sau conștientizare a stării prezente." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția se limitează la aspectele tehnice ale proiectelor de lege, nu la experiențe sau perspective personale." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul ședinței este legislația, nu dezvoltarea personală a membrilor comisiei." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 2, "reason": "Discuțiile ating tangențial principii etice, precum responsabilitatea statului față de cetățeni (protecția datelor, alinierea la standarde) și corectitudinea. Aceste teme sunt prezente, dar nu constituie punctul central al dezbaterilor.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Prezentatorii sunt în general onești, recunoscând atunci când nu dețin anumite date (de ex., numărul exact de călători din Tadjikistan). Dialogul este direct și nu încearcă să ascundă informații." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Desfășurarea ședinței în mod public și transparent, conform unor proceduri clare, este o manifestare a integrității instituționale. Se urmărește respectarea legii și a regulamentelor." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Comisia își exercită responsabilitatea de a examina legislația. Proiectele discutate, precum denunțarea acordurilor CSI sau protejarea datelor personale, reflectă asumarea responsabilității statului față de angajamentele externe și față de cetățeni." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Proiectul privind protecția datelor personale ale foștilor patentari (nr. 363) ridică o dilemă etică: necesitatea transparenței fiscale versus dreptul la viață privată. Discuția evidențiază acest conflict de interese." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 2, "reason": "Judecățile morale sunt implicite. Decizia de a denunța acordurile CSI și de a se alinia la UE este prezentată ca fiind calea „corectă” și modernă pentru țară, reflectând o judecată de valoare politică și morală." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Tema corectitudinii este vizibilă în discuția despre proiectul 363, care vizează eliminarea unei nedreptăți față de un grup de cetățeni ale căror date sunt expuse. Propunerea de moratoriu la amenzi (364) este, de asemenea, o chestiune de echitate." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Prin natura sa, procesul parlamentar urmărește să fie demn de încredere. Prezentarea proiectelor de către reprezentanți oficiali și dezbaterea lor publică contribuie la construirea încrederii în procesul legislativ." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Comunicarea este predominant formală, directă și axată pe claritate, corespunzător unui cadru legislativ oficial. Limbajul este tehnic și procedural, cu foarte puține abateri de la normele formale.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Majoritatea schimburilor de replici sunt directe și la obiect. Întrebările sunt specifice („Care a fost impactul financiar?”), iar răspunsurile, deși uneori incomplete, încearcă să adreseze direct întrebarea." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Stilul indirect este aproape absent. Comunicarea este explicită, fără a se baza pe subînțelesuri sau aluzii." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Participanții se străduiesc să fie clari. Prezentatorii explică scopul și contextul fiecărui proiect, iar președinta rezumă și formulează clar propunerile pentru vot, asigurând înțelegerea procesului." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Ambiguitatea este redusă. Există momente de incertitudine cauzate de lipsa datelor, dar limbajul folosit nu este intenționat ambiguu. Scopul este de a clarifica, nu de a crea confuzie." }, { "name": "Concizie", "grade": 4, "reason": "Se tinde spre concizie, dar natura tehnică și juridică a subiectelor necesită adesea explicații mai detaliate. Prezentările sunt relativ scurte și la obiect." }, { "name": "Elaborat", "grade": 3, "reason": "Unele intervenții, în special cele care oferă context istoric pentru denunțarea acordurilor vechi (ex. acordul CSI din 1992), sunt mai elaborate pentru a justifica necesitatea acțiunii." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat. Se folosesc constant formule de adresare oficiale, iar tonul și vocabularul sunt specifice unui cadru instituțional, parlamentar." }, { "name": "Informalitate", "grade": 1, "reason": "Aproape inexistentă. Unul dintre puținele momente este când președinta menționează că este la prima ședință și va învăța pe parcurs, o scurtă abatere de la tonul strict formal." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Deși contextul este cel al Republicii Moldova, discuțiile se axează pe relații internaționale (UE, CSI) și aspecte legislative, cu puține referiri la specificități culturale sau regionale interne. Utilizarea a două limbi reflectă o realitate locală.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Ședința respectă normele procedurale și de etichetă ale unei comisii parlamentare din Republica Moldova, ceea ce reprezintă o normă cultural-politică a spațiului respectiv." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 1, "reason": "Nu se discută despre diferențe între regiunile din interiorul țării. Referirile regionale vizează spațiul CSI versus Uniunea Europeană, având o conotație geopolitică." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Subiectele abordate sunt de natură legislativă și administrativă, fără a face referire la tradiții." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu este cazul. Discuțiile sunt tehnice și nu ating aspecte legate de obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 2, "reason": "Faptul că o deputată își prezintă proiectul în limba rusă și reacția pe care o stârnește reflectă subtil dinamica lingvistică și multiculturală din societatea moldovenească." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre patrimoniu cultural sau istoric." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 1, "reason": "Discuțiile sunt pragmatice, axate pe interesul național (ex. alinierea la UE), dar lipsesc exprimările emfatice de mândrie națională." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 3, "reason": "Intenția principală este procedurală și legislativă, însă se manifestă clar și o intenție politică, vizibilă în special în modul de votare a proiectelor opoziției și în justificarea constantă a apropierii de UE în detrimentul spațiului CSI.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 1, "reason": "Nu se identifică tactici manipulative evidente. Argumentele, chiar și cele politice, sunt prezentate într-un cadru factual și legal, fără a se recurge la distorsiuni sau înșelăciuni." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 4, "reason": "Partizanatul este evident în momentul votului pentru proiectele 363 și 364, inițiate de opoziție. Abținerea în bloc a majorității este o mișcare politică clară pentru a bloca inițiativele fără a le respinge direct. De asemenea, denunțarea acordurilor CSI este o decizie cu o puternică încărcătură politică partizană." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursele sunt oficiale și credibile (reprezentanți ai ministerelor, deputați). Informațiile sunt prezentate în calitatea oficială a vorbitorilor, ceea ce le conferă un grad înalt de credibilitate instituțională." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 4, "reason": "Motivul principal este de a aviza proiecte de lege. Motivele secundare sunt politice: implementarea agendei pro-UE de către guvernare și, respectiv, evidențierea problemelor nesoluționate de către opoziție pentru a câștiga capital politic." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Nu există cazuri clare de interpretare eronată sau distorsionată a faptelor. Dialogul, inclusiv întrebările, urmărește clarificarea, nu inducerea în eroare." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 3, "reason": "Justificarea repetată a denunțării acordurilor CSI prin necesitatea alinierii la standardele UE constituie o formă de mesaj politic care promovează o anumită direcție geopolitică, prezentând-o ca fiind singura opțiune viabilă și modernă." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Republica Moldova denunță Acordul CSI privind călătoriile fără vize: Un nou pas spre alinierea la standardele UE Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională a avizat pozitiv un proiect de lege care prevede denunțarea Acordului privind călătoriile fără vize pentru cetățenii statelor membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), semnat la Bișkek în 1992. Această decizie marchează o nouă etapă în procesul de distanțare a Republicii Moldova de structurile post-sovietice și de armonizare a legislației naționale cu standardele Uniunii Europene. Potrivit reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, necesitatea acestui acord a devenit desuetă, în special în contextul în care Republica Moldova beneficiază de un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană încă din 2014. Oficialii au subliniat că politica de vize a țării trebuie ajustată pentru a corespunde rigorilor europene, un proces esențial în parcursul de aderare la UE. Impactul denunțării acestui acord se va resimți în mod direct asupra relațiilor cu două state din Asia Centrală: Tadjikistan și Kârgâzstan. Deși acordul multilateral va înceta să producă efecte, autoritățile de la Chișinău au precizat că sunt în curs de negociere acorduri bilaterale cu aceste țări, care să reglementeze regimul de călătorie, în special pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu. Până la semnarea și ratificarea noilor înțelegeri bilaterale, cetățenii acestor state ar putea avea nevoie de vize pentru a intra în Republica Moldova, conform regulilor generale aplicabile cetățenilor din statele terțe care nu au regim special cu UE. Datele statistice prezentate în cadrul ședinței indică faptul că fluxul de călători dinspre Tadjikistan și Kârgâzstan este relativ redus, estimându-se la aproximativ 100 de persoane anual. Autoritățile au dat asigurări că tranziția va fi gestionată astfel încât să nu creeze blocaje diplomatice majore, propunând mecanisme similare cu cele aplicate de Uniunea Europeană față de Republica Moldova în trecut. Decizia de denunțare vine pe fondul unei tendințe mai largi, Federația Rusă retrăgându-se din acest acord încă din anul 2000, urmată de alte state membre CSI. Pentru Republica Moldova, menținerea într-un tratat care nu mai corespunde realităților geopolitice actuale și aspirațiilor europene este considerată inoportună. ### Pachet de dereglementare economică: Facilități pentru vinificatori și pensiuni turistice, plus eliminarea codului CPAS Un nou pachet legislativ destinat simplificării activității de afaceri a fost dezbătut în cadrul Comisiei pentru administrație publică. Proiectul, cunoscut sub numele generic de „ghilotina birocratică”, propune o serie de modificări menite să elimine barierele administrative și să susțină micii antreprenori, în special pe cei din domeniul vitivinicol și al turismului rural. Una dintre cele mai importante prevederi este eliminarea obligativității utilizării codului CPAS (Codul Personal de Asigurări Sociale) în raportările fiscale. Autoritățile au constatat că acest cod dublează inutil evidența, în condițiile în care numărul de identificare de stat (IDNO sau IDNP) este suficient pentru identificarea contribuabililor în sistemele informaționale ale statului. Această măsură va reduce povara administrativă asupra contabililor și a agenților economici. Pentru sectorul vitivinicol, proiectul vine cu o veste bună pentru micii producători. Se propune eliminarea restricției care impunea o suprafață minimă de 200 de metri pătrați pentru spațiile comerciale unde se vinde vin îmbuteliat. Această modificare va permite producătorilor autohtoni să își comercializeze produsele în spații mai mici, facilitând accesul lor în centre comerciale și magazine de proximitate, unde chiriile pentru suprafețe mari sunt adesea prohibitive. De asemenea, proiectul abordează o problemă critică pentru pensiunile agroturistice. Până acum, unitățile de cazare situate pe terenuri agricole întâmpinau dificultăți legale în obținerea autorizațiilor de funcționare din cauza lipsei sistemelor centralizate de canalizare. Noua lege ar urma să permită acestor pensiuni să utilizeze sisteme proprii de epurare, moderne și ecologice, deblocând astfel potențialul turistic al zonelor rurale izolate. Un alt aspect tehnic, dar cu impact financiar major, este clarificarea procedurii de restituire a taxei de stat pentru contestațiile în achizițiile publice. Se propune un mecanism prin care, în cazul în care Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) constată că autoritatea contractantă și-a corectat singură eroarea în urma contestației, taxa de stat să fie restituită automat agentului economic, fără a mai fi nevoie de proceduri birocratice complexe. Această măsură este menită să protejeze companiile care semnalează nereguli legitime în licitațiile publice. ### Republica Moldova oficializează parteneriatul cu Programul Alimentar Mondial pentru susținerea familiilor vulnerabile Comisia parlamentară a examinat și avizat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de bază dintre Guvernul Republicii Moldova și Programul Alimentar Mondial (PAM) al Națiunilor Unite. Acest acord vine să ofere un cadru juridic stabil și pe termen lung pentru prezența și activitatea acestei organizații umanitare internaționale pe teritoriul țării noastre. Prezența Programului Alimentar Mondial în Moldova a devenit vitală odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, organizația mobilizându-se rapid pentru a gestiona criza refugiaților. Conform datelor prezentate în cadrul ședinței, PAM a oferit asistență pentru peste 250.000 de refugiați ucraineni care au tranzitat sau s-au stabilit temporar în Moldova, asigurând mese calde în centrele de plasament și suport logistic. Totuși, sprijinul organizației nu s-a limitat doar la cetățenii străini. Un aspect esențial al activității PAM în Moldova a fost susținerea populației locale vulnerabile, afectate de crizele economice și energetice suprapuse. Peste 56.000 de familii din Republica Moldova, incluzând persoane cu dizabilități și gospodării cu venituri reduse, au beneficiat de ajutoare financiare și materiale. Programul a contribuit, de asemenea, la consolidarea capacităților Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ajutând la dezvoltarea sistemului de compensații pentru energie și a altor mecanisme de protecție socială. Ratificarea acestui acord va permite continuarea proiectelor de asistență socială și va facilita implementarea unor noi programe de sprijin. Oficialii au subliniat că acest parteneriat nu implică costuri financiare directe din partea bugetului de stat, ci dimpotrivă, atrage fonduri externe pentru a acoperi nevoile urgente ale categoriilor defavorizate. Acordul aliniază statutul PAM la cel al altor agenții ONU prezente în Moldova, precum UNFPA sau UN Women, consolidând infrastructura de asistență umanitară a țării.