---
title: "Ședința Comisiei pentru economie, buget și finanțe din 26 noiembrie 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110257/Sedinta-Comisiei-pentru-economie--buget-si-finante-din-26-noiembrie-2025
event_date: 2025-11-26T11:00:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 9, biroul 915"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1113
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Ședința Comisiei pentru economie, buget și finanțe din 26 noiembrie 2025

## Comunicat de presă

## Comisia economie, buget și finanțe propune extinderea termenului pentru recepția simplificată a caselor de locuit și analizează noua Lege a achizițiilor publice

**Chișinău, 26 noiembrie 2025** – Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe s-a reunit astăzi într-o ședință de lucru pentru a discuta mai multe inițiative legislative cu impact major asupra cetățenilor și mediului de afaceri. Subiectele principale de pe ordinea de zi au vizat modificarea Codului urbanismului pentru a facilita înregistrarea locuințelor construite în întovărășirile pomicole, precum și prezentarea unui nou proiect de lege privind achizițiile publice, menit să alinieze legislația națională la directivele Uniunii Europene.

În cadrul ședinței, deputatul Vasile Grădinaru a introdus pe ordinea de zi un proiect de lege urgent (nr. 367), care prevede modificarea Codului urbanismului și construcțiilor. Inițiativa vine ca răspuns la blocajele birocratice întâmpinate de cetățeni în procesul de recepție a caselor de locuit cu regim de înălțime redus și a anexelor gospodărești. Conform legislației actuale, procedura simplificată expiră la 30 ianuarie 2026, un termen considerat nerealist având în vedere durata procedurilor administrative.

„Proiectul este generat de problemele reale din societate. Procedurile actuale – de la emiterea certificatelor de către primării, la măsurătorile cadastrale și înregistrarea finală – însumează termene care fac imposibilă încadrarea în limita actuală. De aceea, propunem prelungirea termenului limită cu doi ani, până la 31 ianuarie 2028, pentru a oferi cetățenilor timpul necesar intrării în legalitate”, a declarat deputatul Vasile Grădinaru, co-autor al inițiativei.

Proiectul propus vizează și deblocarea situațiilor în care consiliile locale nu stabilesc taxele pentru aceste proceduri, permițând emiterea actelor cu titlu gratuit în absența unei decizii locale, pentru a nu penaliza cetățenii. De asemenea, se urmărește simplificarea procedurilor de elaborare a planurilor urbanistice pentru terenurile din extravilan, o măsură menită să stimuleze investițiile în parcuri fotovoltaice și pensiuni agroturistice.

Un alt punct esențial al agendei a fost discutarea proiectului noii Legi a achizițiilor publice, care transpune Directiva 2014/24/UE. Proiectul propune majorarea pragurilor valorice pentru achizițiile de bunuri și servicii (de la 300.000 la 600.000 lei) și pentru lucrări (de la 600.000 la 1 milion de lei), precum și introducerea unor mecanisme care să pună accent pe raportul preț-calitate, în detrimentul criteriului exclusiv al prețului cel mai scăzut.

„Această lege reprezintă un pas important spre modernizarea sistemului de achiziții. Introducem obligativitatea împărțirii pe loturi pentru a susține Întreprinderile Mici și Mijlocii și ajustăm criteriile de atribuire pentru a ne asigura că banul public cumpără calitate, nu doar cel mai ieftin produs. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, oferind timp suficient pentru pregătirea sistemului”, a precizat raportorul proiectului în cadrul comisiei.

Pe lângă aceste subiecte, Comisia a avizat pozitiv ratificarea Acordului de facilitate de credit dintre Republica Moldova și Agenția Franceză pentru Dezvoltare, în valoare de 25 de milioane de euro, destinat reformelor în sectorul energetic.

De asemenea, a fost anunțată constituirea Consiliului de experți pe lângă Comisia economie, buget și finanțe. Acesta va fi un organ consultativ format din nouă persoane, care vor activa pro bono pentru a oferi expertiză în procesul legislativ. Termenul limită pentru depunerea dosarelor de candidatură a fost stabilit pentru data de 9 decembrie.

Membrii comisiei au convenit să continue dezbaterile asupra proiectelor urgente, inclusiv modificările la Codul urbanismului, în cadrul unei ședințe suplimentare programate pentru mâine dimineață, în vederea pregătirii rapoartelor pentru plenul Parlamentului.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 1,
    "reason": "Tonul general al ședinței este formal și procedural. Emoțiile pozitive sunt practic absente, discuțiile fiind concentrate pe aspecte tehnice și legislative, fără manifestări de bucurie sau entuziasm personal.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de fericire în înregistrare. Discuțiile sunt sobre și la obiect."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 1,
        "reason": "Există un optimism funcțional, legat de scopul proiectelor de lege prezentate, care vizează îmbunătățirea eficienței (legea achizițiilor) și rezolvarea problemelor cetățenilor (proiectul deputatului Grădinaru). De exemplu, se menționează că noua lege a achizițiilor va genera un „impact semnificativ”."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 0,
        "reason": "Niciun participant nu își exprimă recunoștința în mod explicit. Interacțiunile sunt formale."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorii au un ton calm și măsurat. Nu se manifestă entuziasm, chiar și atunci când se propun soluții la probleme."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Această emoție este complet absentă, contextul fiind unul strict profesional și legislativ."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există momente de bucurie. Atmosfera este serioasă și concentrată pe agenda de lucru."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 1,
        "reason": "Președintele comisiei arată o satisfacție procedurală atunci când se ajunge la consens sau când voturile trec fără probleme, dar aceasta este o emoție de intensitate foarte redusă."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există umor sau amuzament. Tonul este formal pe tot parcursul ședinței."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 1,
    "reason": "Emoțiile negative sunt exprimate indirect și cu intensitate foarte scăzută, în principal prin descrierea unor situații problematice care generează presiune sau blocaje.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă tristețe în cadrul discuțiilor."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este controlat și profesional. Nu există manifestări de furie."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Frica este absentă din discursul participanților."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 1,
        "reason": "O frustrare redusă este sugerată de deputatul Grădinaru când descrie dilema primarilor blocați de proceduri: „Și atunci primarul întreabă: 'Băi, să iau cerere de la om, să iau bani de pe om sau ce să fac?'”. Este o frustrare raportată, nu una personală."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 1,
        "reason": "Se conturează o ușoară anxietate legată de presiunea timpului. Deputatul Grădinaru subliniază urgența aprobării proiectului său, menționând că „au mai rămas puține luni” până la expirarea termenului, ceea ce creează o stare de presiune."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se manifestă dezamăgire din partea niciunui vorbitor."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Această emoție este complet absentă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga ședință este dominată de un ton neutru, informativ și procedural, specific unui cadru legislativ. Comunicarea este axată pe prezentarea de fapte, argumente și luarea deciziilor.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este predominant obiectiv, tehnic și formal, reflectând natura unei ședințe de comisie parlamentară. Tonul este egal și lipsit de încărcătură emoțională."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al intervențiilor este de a informa. Se prezintă detalii despre proiecte de lege (Codul Urbanismului, achizițiile publice), proceduri, termene și se comunică decizii administrative (amânarea unui punct de pe ordinea de zi)."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 3,
        "reason": "Se pun întrebări pentru a clarifica aspecte tehnice ale proiectelor de lege, de exemplu, președintele întreabă despre aplicabilitatea ponderii prețului în noua lege a achizițiilor. Întrebările sunt funcționale și la obiect."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Președintele comisiei oferă în mod constant instrucțiuni privind desfășurarea ședinței, supunerea la vot a proiectelor și stabilirea agendei pentru ședința următoare („Haideți să trecem la ordinea de zi”, „Mâine la ora 9”)."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 2,
        "reason": "Deputatul Grădinaru folosește o scurtă narațiune pentru a ilustra problemele practice ale cetățenilor și primarilor, descriind pașii birocratici și consecințele blocajului. Acest stil ajută la contextualizarea problemei."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Există un efort de persuasiune clar. Deputatul Grădinaru argumentează pentru includerea de urgență a proiectului său pe ordinea de zi, iar prezentatoarea legii achizițiilor publice încearcă să convingă comisia de beneficiile noii legi."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Interacțiunile sunt guvernate de un cod de conduită formal, politicos și respectuos, adecvat contextului parlamentar. Nu există abateri de la acest standard.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 4,
        "reason": "Politețea este omniprezentă, manifestată prin formule de adresare formale („stimați deputați”, „domnule președinte”), solicitări formulate respectuos („rugămintea mea este”, „vă rog”) și un ton general deferent."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Grosolănia este complet absentă. Toate interacțiunile sunt civilizate."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Participanții demonstrează respect reciproc, ascultându-se fără a se întrerupe și adresându-se formal. Președintele respectă procedura parlamentară, cerând consens unanim pentru o modificare a agendei."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun fel de agresivitate verbală sau non-verbală. Discuțiile sunt calme."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Sarcasmul este absent. Comunicarea este directă și serioasă."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există momente de umor. Atmosfera este strict profesională."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Ironia este absentă din discursul participanților."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 3,
        "reason": "Președintele comisiei gestionează cu diplomație propunerea neașteptată, recunoscând abaterea de la regulă, dar permițând prezentarea și căutând un compromis (discutarea în ziua următoare), ceea ce demonstrează flexibilitate și tact."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 2,
    "reason": "Discuțiile abordează probleme cu impact social și economic, precum birocrația, accesul la servicii, sprijinul pentru IMM-uri și incluziunea persoanelor cu dizabilități, tratându-le dintr-o perspectivă legislativă.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest tip de discurs este complet absent."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși termenul nu este folosit, includerea în legea achizițiilor a „condițiilor sociale și de mediu” reflectă o aliniere la principiile moderne de guvernanță responsabilă, asociate cu acest concept."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Proiectul legii achizițiilor publice menționează explicit „accesibilitatea pentru persoane cu dizabilități” ca un criteriu, ceea ce reprezintă o măsură directă de promovare a incluziunii."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema diversității nu este abordată în cadrul discuțiilor."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de discriminare. Dimpotrivă, proiectele discutate urmăresc un tratament echitabil și nediscriminatoriu (de ex., în achiziții)."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 3,
        "reason": "Deputatul Grădinaru acționează ca un avocat pentru cetățenii și primarii afectați de blocajele birocratice. De asemenea, se susține cauza IMM-urilor prin prevederile din legea achizițiilor."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 2,
        "reason": "Proiectele discutate ating teme de justiție socială și economică: eliminarea barierelor birocratice pentru cetățeni (proiectul Grădinaru) și crearea de oportunități echitabile pentru IMM-uri (legea achizițiilor)."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest aspect nu este relevant pentru discuțiile din cadrul ședinței."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga ședință este structurată în jurul sarcinilor legislative. Participanții discută proiecte de lege, respectă procedurile parlamentare, votează și iau decizii concrete. Tonul este formal, iar discuțiile sunt concentrate pe rezolvarea problemelor administrative și legislative, demonstrând un nivel înalt de profesionalism.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Interacțiunile sunt formale, utilizând adresări precum „domnule președinte” și „stimați deputați”. Ședința urmează o agendă clară, iar procedurile de vot și de luare a cuvântului sunt respectate cu strictețe, reflectând un mediu de lucru foarte profesionist."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii demonstrează o cunoaștere aprofundată a subiectelor. De exemplu, deputatul care prezintă modificările la Codul Urbanismului citează articole specifice (Art. 387), termene administrative și probleme practice. La fel, prezentarea legii achizițiilor publice arată o înțelegere detaliată a directivelor UE și a implicațiilor practice."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Președintele comisiei conduce ședința în mod eficient. El gestionează agenda, moderează discuțiile, oferă cuvântul și supune la vot propunerile. Demonstrează flexibilitate, căutând un compromis între respectarea regulamentului și abordarea unei probleme urgente, cum a fost cazul proiectului propus de domnul Grădinaru."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Există un efort vizibil de a ajunge la un consens. Președintele solicită explicit acordul opoziției pentru a discuta un proiect în regim de urgență („dacă există consens și de la opoziție...”). Decizia de a amâna dezbaterea pentru a doua zi este un exemplu de colaborare pentru a asigura o analiză corectă."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga ședință este axată pe identificarea și rezolvarea problemelor prin legislație. Proiectul privind Codul Urbanismului abordează direct blocajele administrative cu care se confruntă cetățenii și primarii. Proiectul legii achizițiilor publice vizează soluționarea problemelor de eficiență și transparență în cheltuirea banilor publici."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Comisia își îndeplinește funcția de bază de a lua decizii. Se votează asupra ordinii de zi, se aprobă amânarea unui subiect și se votează două proiecte de lege în lecturi diferite. Procesul decizional este clar, structurat și finalizat prin vot."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Proiectul noii legi a achizițiilor publice introduce elemente inovatoare pentru contextul local, cum ar fi reducerea ponderii prețului în favoarea calității și sustenabilității, precum și pilotarea unui sistem de achiziții centralizate. Acestea reprezintă o modernizare a abordării."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 0,
    "reason": "Discuțiile sunt exclusiv de natură profesională și legislativă, concentrate pe politici publice. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea personală, motivația sau reflecția individuală a participanților.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre îmbunătățirea personală a membrilor comisiei. Orice referire la îmbunătățire vizează procesele legislative sau administrative."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există discursuri motivaționale sau discuții despre motivația personală. Motivația implicită este de natură profesională, legată de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Conținutul este tehnic și procedural, lipsit de elemente care ar putea fi considerate inspiraționale pentru audiență sau participanți."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși munca legislativă necesită reziliență, acest aspect nu este discutat sau menționat în cadrul ședinței."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Ședința este orientată spre sarcini externe și nu conține nicio referire la stări de prezență conștientă sau introspecție."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 0,
        "reason": "Reflecția se manifestă doar la nivel procedural (ex. „să analizăm mâine”), nu la nivel personal sau filozofic."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul ședinței este strict legat de dezvoltarea cadrului legal al țării, nu de dezvoltarea personală a indivizilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 3,
    "reason": "Discuțiile abordează principii etice fundamentale pentru administrația publică, precum transparența, integritatea în utilizarea fondurilor publice, responsabilitatea față de cetățeni și corectitudinea proceselor administrative.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Onestitatea nu este un subiect direct de discuție, dar este o premisă implicită a întregului proces legislativ și a modului transparent în care sunt prezentate problemele."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 3,
        "reason": "Integritatea este menționată explicit ca un obiectiv cheie al noii legi a achizițiilor publice: „a spori eficiența, transparența și integritatea utilizării fondurilor publice”. Acesta este un pilon central al uneia dintre discuții."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Deputații manifestă un simț al responsabilității față de problemele cetățenilor și ale administrațiilor locale. Argumentul urgenței pentru Codul Urbanismului se bazează pe solicitările primarilor („au început să mă sune primari”), indicând o asumare a responsabilității."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 2,
        "reason": "Apare o dilemă procedurală/etică minoră: respectarea strictă a regulamentului versus rezolvarea rapidă a unei probleme cetățenești. Președintele o gestionează transparent, condiționând excepția de obținerea unui consens larg."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 1,
        "reason": "Discuțiile sunt pragmatice și tehnice, evitând judecățile morale la adresa unor persoane sau grupuri. Accentul este pus pe îmbunătățirea legilor, nu pe moralitate."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Principiul corectitudinii este un element central. Modificările la Codul Urbanismului urmăresc să deblocheze o situație inechitabilă pentru cetățeni, iar noua lege a achizițiilor publice promovează un tratament corect pentru IMM-uri, nu doar favorizarea prețului cel mai mic."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 3,
        "reason": "Se urmărește consolidarea încrederii în procesele publice. Propunerile legislative, cum ar fi cea privind achizițiile publice, au ca scop crearea unui sistem mai transparent și, prin urmare, mai demn de încredere."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și elaborat. Vorbitorii se străduiesc să fie clari și să evite ambiguitatea, explicând în detaliu proiectele legislative complexe pentru a asigura înțelegerea corectă de către toți membrii.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este foarte directă. Solicitările sunt formulate clar și fără ocolișuri, de exemplu: „rugămintea mea către dumneavoastră este, dacă... dați acordul, să-l introducem în ordine de zi”."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Aproape nu există comunicare indirectă. Mesajele sunt explicite, iar intențiile sunt declarate deschis, lăsând foarte puțin loc pentru interpretări sau subînțelesuri."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii depun un efort considerabil pentru a fi clari, structurând prezentările în puncte distincte și explicând logica din spatele fiecărei propuneri. De exemplu, problema Codului Urbanismului este împărțită în patru sub-probleme clare."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Scopul discuțiilor este de a elimina ambiguitatea din legislație. Se menționează că o lege actuală „parcă s-ar lăsa loc de interpretare”, iar noul proiect vine tocmai pentru a clarifica aceste aspecte."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși discursul este direct, nu este întotdeauna concis. Vorbitorii alocă timpul necesar pentru a elabora și a explica pe larg subiecte complexe, prioritizând claritatea în detrimentul conciziei."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Prezentările proiectelor de lege sunt elaborate, intrând în detalii tehnice, termene administrative și scenarii practice. De exemplu, se explică în detaliu procedura de 30 de zile pentru fiecare etapă de înregistrare a unei case."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat pe tot parcursul ședinței. Se folosesc titluri oficiale, se respectă un protocol strict, iar tonul general este serios și profesional, specific unui cadru parlamentar."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Există doar momente foarte scurte și rare de informalitate, cum ar fi identificarea unei persoane noi în sală. În rest, tonul este strict formal."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 2,
    "reason": "Deși nu este un subiect central, discuția conține referințe specifice la realități administrative și regionale din Republica Moldova, cum ar fi denumirile locale pentru parcelele de teren sau menționarea unor localități specifice în proiecte-pilot.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 1,
        "reason": "Normele discutate sunt de natură parlamentară și administrativă, nu culturale în sens larg. Nu se fac referiri la norme sau valori culturale specifice."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 2,
        "reason": "Se face o referire directă la o diferență regională de limbaj: „la mine la Fălești se cheamă în socie”, referitor la denumirea parcelelor de teren. De asemenea, proiectul-pilot pentru achiziții menționează anumite municipii (Cahul, Bălți)."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția este axată pe legislație modernă și proceduri administrative, fără a face referire la tradiții."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 2,
        "reason": "Modul de divizare a terenurilor în parcele mici („porțiuni foarte mici de teren”) este prezentat ca o realitate locală, un obicei de proprietate pe care legislația trebuie să îl ia în considerare pentru a fi eficientă."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul multiculturalismului nu este abordat în niciun fel în cadrul discuțiilor."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre patrimoniul cultural sau național. Subiectele sunt de natură economică și administrativă."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este pragmatic și tehnic. Alinierea la legislația UE este prezentată ca o obligație asumată și un obiectiv strategic, nu ca o sursă de mândrie națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția generală a vorbitorilor pare a fi transparentă și constructivă, axată pe îmbunătățirea cadrului legal și rezolvarea problemelor administrative. Discuțiile sunt deschise, argumentate, iar sursele (deputați, reprezentanți ai ministerelor) sunt credibile în contextul dat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu se identifică tactici manipulative. Apelul la urgență este o formă de persuasiune, dar este susținut de argumente logice și verificabile (un termen legal care expiră), nefiind o încercare de a induce în eroare."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 1,
        "reason": "Discuția este surprinzător de apolitică și tehnică. Se evită atacurile partizane, iar președintele comisiei face un efort explicit de a include opoziția în procesul decizional, ceea ce indică un nivel scăzut de partizanat."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt surse credibile în contextul dat: membri ai Parlamentului și reprezentanți ai Guvernului care prezintă proiecte de lege oficiale. Aceștia își bazează argumentele pe articole de lege, directive europene și probleme concrete semnalate de autorități."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Motivele sunt declarate deschis și par a fi în interes public: deblocarea unei proceduri pentru cetățeni, eficientizarea cheltuirii banilor publici, alinierea la standarde europene. Transparența motivelor este ridicată."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Departe de a folosi interpretări inexacte, vorbitorii încearcă activ să le elimine. Unul dintre scopurile declarate ale unui proiect de lege este de a clarifica o normă care „lasă loc de interpretare”."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de propagandă. Alinierea la legislația UE este prezentată ca un angajament tehnic și o necesitate strategică, fără a fi folosită în scopuri propagandistice sau pentru a ataca alte entități geopolitice."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Parlamentul examinează extinderea termenului pentru legalizarea construcțiilor rezidențiale până în 2028

Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a luat în discuție un nou proiect de lege menit să extindă termenul limită pentru darea în exploatare și înregistrarea bunurilor imobile locative. Inițiativa legislativă, înregistrată sub numărul 367, propune modificarea Codului Urbanismului pentru a prelungi perioada de grație acordată cetățenilor pentru legalizarea caselor de locuit cu până la două niveluri, situate în intravilan sau în cadrul întovărășirilor pomicole.

Conform prevederilor actuale ale articolului 387 din Codul Urbanismului, procedura simplificată de recepție a acestor construcții urmează să expire la data de 31 ianuarie 2026. Deputații au semnalat că timpul rămas este insuficient, având în vedere complexitatea procedurilor administrative. Procesul implică multiple etape consumatoare de timp, inclusiv emiterea certificatului de către primărie (până la 30 de zile), măsurările cadastrale (alte 30 de zile) și înregistrarea propriu-zisă la cadastru. Mai mult, s-au raportat blocaje la nivelul autorităților locale, unde unele consilii nu au votat taxele necesare pentru emiterea certificatelor, lăsând cetățenii în imposibilitatea de a finaliza procedura, deși au depus cererile la timp.

Proiectul de lege propune extinderea acestui termen cu doi ani, până la 31 ianuarie 2028. De asemenea, inițiativa abordează problema taxelor locale, stipulând că, în cazul în care autoritățile locale nu stabilesc o taxă specifică, certificatele ar trebui eliberate gratuit, pentru a nu obstrucționa dreptul cetățenilor la proprietate din cauza inacțiunii administrative.

Un alt aspect important al proiectului vizează stimularea investițiilor în zonele din extravilan. În prezent, dezvoltarea unor proiecte precum pensiuni agroturistice sau parcuri fotovoltaice este îngreunată de fragmentarea terenurilor agricole („fâșii” sau „cote”). Legislația actuală impune elaborarea planurilor urbanistice de detaliu (PUD) pentru fiecare parcelă în parte, ceea ce este ineficient pentru proiectele care comasează mai multe terenuri. Noua propunere legislativă urmărește simplificarea acestui proces, permițând elaborarea unui singur documentație urbanistică pentru întreaga suprafață consolidată a proiectului investițional.

În plus, proiectul propune eliminarea birocrației excesive în cazul lucrărilor de infrastructură rutieră minoră, cum ar fi schimbarea pavajului sau a stratului de asfalt, eliminând necesitatea obținerii actelor permisive de construcție în situațiile unde nu se modifică parametrii tehnici ai drumului. Comisia urmează să decidă asupra includerii acestui proiect pe ordinea de zi a plenului Parlamentului, condiționată de existența unui consens politic.

### Moldova aliniază achizițiile publice la standardele UE: Calitatea și sustenabilitatea devin prioritare

Republica Moldova face pași importanți în procesul de integrare europeană prin propunerea unei noi legi privind achizițiile publice, menită să transpună Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European. Proiectul de lege, discutat în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, introduce schimbări fundamentale în modul în care instituțiile statului vor achiziționa bunuri, lucrări și servicii, punând un accent sporit pe calitate, inovație și sustenabilitate, în detrimentul criteriului exclusiv al prețului cel mai scăzut.

Una dintre cele mai semnificative modificări vizează pragurile valorice pentru achiziții. Proiectul prevede creșterea acestora de la 300.000 la 600.000 MDL pentru bunuri și de la 600.000 la 1 milion MDL pentru lucrări. Deși aceste praguri sunt încă sub nivelul celor stabilite de directivele europene, autoritățile propun o revizuire periodică, o dată la doi ani, pentru a asigura o aliniere graduală completă până la intrarea deplină în vigoare a legii, preconizată pentru 1 ianuarie 2027.

Reforma introduce conceptul de „cel mai bun raport calitate-preț” și „cel mai bun raport calitate-cost”, modificând drastic ponderea prețului în evaluarea ofertelor. Astfel, ponderea factorului financiar va scădea la 30% pentru bunuri (față de 60% anterior), 50% pentru lucrări (față de 80%) și 20% pentru servicii (față de 40%). Diferența va fi alocată criteriilor de calitate, impact social și mediu, încurajând astfel achizițiile verzi și responsabile social.

Proiectul include, de asemenea, un capitol distinct dedicat centralizării achizițiilor, un concept dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale. Pentru anul 2026, este planificată pilotarea achizițiilor centralizate la nivel local în municipiile Cahul, Bălți și Ialoveni, precum și la nivel central prin Cancelaria de Stat și Ministerul Apărării. Această măsură are ca scop eficientizarea cheltuielilor publice și reducerea riscurilor de corupție.

Digitalizarea este un alt pilon al noii legislații. Se preconizează dezvoltarea unui sistem informațional integrat care va comunica cu alte 24 de registre de stat. Aceasta va elimina necesitatea ca operatorii economici să prezinte fizic documente constatatoare sau autorizații care există deja în bazele de date ale statului, reducând semnificativ birocrația. Mai mult, contractele de achiziție vor fi generate automat de sistem sub formă de formulare standardizate, asigurând transparența și integritatea datelor.

Legea prevede și mecanisme clare pentru modificarea contractelor în derulare, permițând ajustări de preț între 15% și 25% în situații justificate, pentru a asigura continuitatea proiectelor de infrastructură și servicii publice. Această reformă este văzută ca un element crucial pentru creșterea eficienței statului și consolidarea unui mediu de afaceri competitiv, compatibil cu piața unică europeană.

### Parlamentul aprobă un împrumut de 25 milioane de euro de la Agenția Franceză de Dezvoltare

Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a aprobat, în lectura a doua, ratificarea unui acord de facilitate de credit între Republica Moldova și Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD). Acordul prevede acordarea unui împrumut în valoare de 25 de milioane de euro, destinat susținerii bugetului de stat și finanțării proiectelor de dezvoltare economică și socială.

Conform termenilor discutați în cadrul ședinței comisiei, împrumutul este acordat pe o perioadă de maturitate de 15 ani. Această finanțare vine într-un moment crucial pentru economia națională, oferind lichidități necesare pentru implementarea reformelor structurale și menținerea stabilității macroeconomice. Votul în comisie a fost unanim, demonstrând un consens politic larg privind necesitatea atragerii de resurse financiare externe în condiții avantajoase pentru Republica Moldova.

În cadrul aceleiași ședințe, comisia a adoptat o decizie privind constituirea Consiliului de Experți pe lângă Comisia economie, buget și finanțe, precum și regulamentul de funcționare al acestuia. Acest consiliu consultativ are rolul de a atrage expertiză din partea societății civile și a mediului de afaceri în procesul de elaborare a politicilor economice. Membrii consiliului vor oferi opinii și recomandări pe marginea proiectelor de legi și a inițiativelor din domeniile relevante activității comisiei.

Președintele comisiei a anunțat lansarea unui apel public pentru selectarea candidaților care doresc să facă parte din acest consiliu. Termenul limită pentru depunerea dosarelor a fost stabilit pentru data de 9 decembrie. Este important de menționat că activitatea în cadrul Consiliului de Experți se va desfășura pe baze de voluntariat, funcțiile fiind neremunerate. Această inițiativă subliniază deschiderea legislativului către transparență și participare publică, încercând să integreze cunoștințele specialiștilor din sectorul privat și non-guvernamental în procesul legislativ.

Ratificarea acordului cu AFD și formalizarea structurii consultative de experți marchează pași importanți în consolidarea capacităților statului de a gestiona provocările economice și de a asigura o guvernare participativă și eficientă.

