---
title: "Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110295/Forumul-de-Integrare-Europeana-a-Republicii-Moldova-2025
event_date: 2025-12-05T09:00:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 115/1, Urban Business Center"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 20220
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110295
publisher: Privesc.Eu
---

# Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2025

## Comunicat de presă

# Forumul de integrare europeană 2025: Republica Moldova își reafirmă obiectivul de aderare la UE până în 2030

**CHIȘINĂU, 5 decembrie 2025** – Progresele semnificative înregistrate de Republica Moldova în procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul comunitar, precum și provocările de securitate și economice în contextul negocierilor de aderare, au constituit temele centrale ale Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2025. Evenimentul, desfășurat vineri la Chișinău, a reunit oficiali guvernamentali, reprezentanți ai Parlamentului European, diplomați și experți din societatea civilă pentru a evalua stadiul actual al reformelor și pentru a trasa prioritățile strategice în vederea atingerii obiectivului național de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2030.

Evenimentul, organizat de Fundația Friedrich Ebert, Fundația Soros Moldova, Asociația pentru Politică Externă și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a servit drept platformă de dezbatere privind viteza și calitatea reformelor implementate. Participanții au subliniat că procesul de integrare a trecut de la o etapă declarativă la una tehnică și profund transformatoare, marcată de finalizarea cu succes a procesului de „screening” bilateral.

În deschiderea forumului, reprezentanții organizatorilor au evidențiat importanța istorică a momentului. Felix Hett, reprezentantul Fundației Friedrich Ebert, a punctat necesitatea avansării reformelor în justiție și economie, în timp ce Daniela de la Fundația Soros Moldova a subliniat că integrarea europeană reprezintă „o alegere clară și fermă a cetățenilor”, validată prin participare civică.

Un mesaj puternic de susținere a venit din partea lui Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Într-o intervenție video, oficialul european a reconfirmat angajamentul ferm al forului legislativ european pentru parcursul Moldovei, menționând deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chișinău ca un semnal instituțional clar.

„Parlamentul European rămâne ferm angajat să sprijine Republica Moldova în deschiderea rapidă a tuturor clusterelor de negociere. Republica Moldova a demonstrat capacitate, voință și rezultate. Europa va răspunde cu aceeași hotărâre. Planul de Creștere, un pachet de 1,9 miliarde de euro lansat de Comisia Europeană, nu vorbește doar despre fonduri, ci despre proiecte care trebuie să schimbe viața oamenilor: spitale regionale, modernizarea infrastructurii și accesul la zona unică de plăți în euro”, a declarat Victor Negrescu.

Din perspectiva executivului de la Chișinău, Ghenadie Marian, șeful Biroului pentru Integrare Europeană, a prezentat o evaluare tehnică a ultimelor 15 luni, perioadă dominată de exercițiul complex de screening al legislației. Oficialul a precizat că ritmul de pregătire al Republicii Moldova este unul dintre cele mai accelerate dintre statele candidate.

„Raportul de extindere publicat recent a consemnat progrese semnificative. Suntem recordmeni în rândul țărilor candidate la nivel de creștere anuală a gradului de pregătire. Obiectivul nostru rămâne ca, până în 2028, să fim pregătiți pentru închiderea capitolelor de negociere, astfel încât aderarea propriu-zisă să fie posibilă în 2030. Totuși, etapa tehnică trebuie dublată de o implementare consecventă și de continuitate administrativă”, a explicat Ghenadie Marian.

Discuțiile din cadrul panelurilor au abordat și necesitatea consolidării capacităților administrative și a coeziunii sociale. Mate Csicsai, reprezentant al Delegației UE, a remarcat că reformele anticorupție și cele din justiție sunt conduse în primul rând de cererea internă a societății moldovenești, nu doar de condiționalitățile Bruxelles-ului. În același timp, Liliana Palihovici, co-președinta Platformei Societății Civile, a atras atenția asupra importanței comunicării strategice pentru a combate dezinformarea și a explica beneficiile concrete ale integrării fiecărui cetățean, indiferent de regiune sau etnie.

Forumul a concluzionat că, deși Republica Moldova se confruntă cu provocări majore, inclusiv cele generate de războiul de la graniță și de tentativele de destabilizare hibridă, direcția europeană rămâne singura opțiune viabilă pentru securitatea și prosperitatea țării. Consensul general a fost că succesul acestui parcurs depinde de menținerea ritmului reformelor, de unitatea politică și de o comunicare eficientă care să asigure sprijinul continuu al populației.

## Agendă

## Sesiune de Deschidere
| Ora   | Titlu | Speaker |
|-------|-------|---------|
| 09:00 - 09:15 | Sesiune de deschidere a Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2025 | Felix HETT, Reprezentant al Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în Ucraina și Republica Moldova; Daniela VIDAICU, Directoare Executivă, Fundația Soros Moldova |
| 09:15 - 09:30 | Discurs inaugural | Victor NEGRESCU, Vicepreședinte al Parlamentului European (mesaj video) |

## Panelul I
| Ora   | Titlu | Speaker |
|-------|-------|---------|
| 09:30 - 11:00 | Principalele progrese și provocări ce vizează agenda de reforme în contextul procesului de aderare la UE | Doina GHERMAN, Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova; Ghenadie MARIAN, Șef al Biroului pentru Integrare Europeană; Máté CSICSAI, Șeful Secției Politice, Delegația UE în Republica Moldova; Alexandru IACUB, Secretar General Adjunct al Guvernului Republicii Moldova; Liliana PALIHOVICI, Președinta Institutum Virtutes Civilis (IVC), Co-Președinta Platformei Societății Civile UE-Moldova |
|       |       | Moderator: Iulian GROZA, Director Executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) |

## Pauză de Cafea
| Ora   | Titlu | Speaker |
|-------|-------|---------|
| 11:00 - 11:30 | Pauză de cafea | |

## Panelul II
| Ora   | Titlu | Speaker |
|-------|-------|---------|
| 11:30 - 13:00 | O prioritate națională pentru un viitor european: convergența economică și stimularea dezvoltării regionale | Eugen OSMOCHESCU, Viceprim-ministru, Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED); Julda KIELYTĖ, Lideră de Echipă pentru Creștere Competitivă și Incluzivă, Delegația UE în Republica Moldova; Adrian LEBEDINSKII, Deputat, Președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, Parlamentul Republicii Moldova; Adrian LUPUȘOR, Director Executiv, Expert-Grup; Liliana BUSUIOC, Directoarea Executivă, Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova; Ion STURZA, Președinte al Consiliului de Administrație, Asociația de Politică Externă (APE) |
|       |       | Moderator: Vitalie RAPCEA, Director de Program, Expert-Grup |

## Prânz
| Ora   | Titlu | Speaker |
|-------|-------|---------|
| 13:00 - 14:00 | Prânz | |

## Panelul III
| Ora   | Titlu | Speaker |
|-------|-------|---------|
| 14:00 - 15:30 | Uniți pentru Europa: Consolidarea consensului politic și a coeziunii sociale pentru a avansa integrarea europeană a Republicii Moldova | Marcel SPATARI, Deputat, Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Parlamentul Republicii Moldova; Gaik VARTANEAN, Deputat, Membru al Comisiei pentru integrare europeană, Parlamentul Republicii Moldova; Ana REVENCO, Directoare, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării; Serghei ANASTASOV, Primarul municipiului Comrat, U.T.A. Găgăuzia; Alexei TULBURE, Director, Institutul de Istorie Orală din Republica Moldova |
|       |       | Moderator: Anatol GOLEA, Jurnalist, TV8 |

## Concluzii Finale
| Ora   | Titlu | Speaker |
|-------|-------|---------|
| 15:30 - 15:45 | Concluzii finale | Ana MIHAILOV, Directoare, Fundația „Friedrich Ebert” în Republica Moldova; Iulian GROZA, Director Executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE); Natalia Stercul, Directoare Executivă, Asociația pentru Politică Externă (APE) |

## Noutăți

### Moldova își intensifică eforturile de aderare la UE: Obiectivul 2030 și provocările reformelor structurale

**CHIȘINĂU (Reuters)** – Republica Moldova a intrat într-o etapă decisivă a parcursului său european, autoritățile de la Chișinău reafirmând obiectivul ambițios de a pregăti țara pentru aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2030. În cadrul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2025, oficialii guvernamentali și reprezentanții europeni au analizat progresele înregistrate în urma finalizării procesului de screening bilateral, un exercițiu complex de evaluare a compatibilității legislației naționale cu cea comunitară.


Raportul Comisiei Europene a recunoscut progresele semnificative ale Moldovei, plasând țara într-o poziție fruntașă în rândul statelor candidate în ceea ce privește ritmul de aliniere la standardele UE. Ghenadie Marian, șeful Biroului pentru Integrare Europeană, a subliniat că succesul acestui proces tehnic și solicitant s-a datorat unei coordonări instituționale fără precedent și mobilizării întregii administrații publice centrale. Totuși, oficialul a avertizat că menținerea acestui ritm este esențială pentru a putea deschide și închide capitolele de negociere într-un timp record.


Planul Național de Aderare, actualizat pentru perioada 2025-2028, prevede o dublare a eforturilor legislative și administrative. Pentru a atinge media necesară calificării conform metodologiei de aderare, Moldova trebuie să accelereze reformele în justiție, lupta anticorupție și administrația publică. Un element crucial în această ecuație îl reprezintă Planul de Creștere Economică lansat de Comisia Europeană, care pune la dispoziția Moldovei un pachet financiar de 1,9 miliarde de euro. Aceste fonduri nu sunt doar un sprijin bugetar, ci sunt condiționate de implementarea unor reforme stricte care să modernizeze infrastructura, spitalele regionale și sectorul energetic.


Dincolo de aspectele tehnice, oficialii au punctat necesitatea unei comunicări eficiente cu cetățenii. Într-un context geopolitic fragil, marcat de războiul de la graniță și de presiuni hibride, explicarea beneficiilor concrete ale integrării europene devine vitală pentru menținerea sprijinului public. Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a transmis un mesaj ferm de susținere, subliniind că Moldova nu este tratată doar ca un stat vecin, ci ca un viitor stat membru, însă a atras atenția că viteza aderării depinde strict de capacitatea instituțiilor de la Chișinău de a livra rezultate tangibile și de a asigura o bună guvernare.

### Analiștii avertizează: Modelul economic actual al Moldovei și-a epuizat potențialul, fiind necesară o creștere anuală de 7% pentru convergența cu UE

**CHIȘINĂU (AP)** – Economia Republicii Moldova necesită o transformare structurală profundă pentru a putea face față presiunilor concurențiale din cadrul Pieței Unice Europene, au avertizat experții și oficialii în cadrul Forumului de Integrare Europeană. Cu o creștere economică prognozată de doar 2-3% pentru anul curent, Moldova riscă să nu reducă decalajul imens față de economiile occidentale, fiind necesar un ritm de creștere de cel puțin 6-7% anual pentru a ajunge din urmă țări precum România sau Bulgaria.


Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a subliniat că modelul economic bazat pe consum și remitențe și-a atins limitele. „Nu mai putem convinge investitorii că Moldova este atractivă doar pentru că plătește cele mai mici salarii din Europa”, a declarat acesta. Experții pledează pentru o tranziție către o economie bazată pe valoare adăugată, care să prioritizeze producția locală, procesarea materiilor prime și tehnologizarea, în detrimentul exportului de materie primă brută sau a producției în sistem lohn (comisionar).


Instabilitatea macroeconomică și impredictibilitatea fiscală rămân bariere majore în calea investițiilor. Fluctuațiile legislative frecvente și politizarea instituțiilor de reglementare creează un mediu de afaceri incert, care descurajează investitorii străini serioși. Deși sistemul bancar dispune de lichidități, mecanismele de intermediere financiară sunt slabe, iar piața de capital este subdezvoltată, limitând accesul la finanțare pentru companiile locale.


Planul de Creștere Economică al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro, este văzut ca o oportunitate istorică, însă absorbția acestor fonduri depinde de capacitatea administrativă a statului și de calitatea guvernanței. Dumitru Alaiba, Ministrul Economiei, a evidențiat succesul sectorului IT și al serviciilor, care au depășit agricultura și industria ca pondere în economie, sugerând că digitalizarea și exportul de servicii reprezintă viitorul. Totuși, provocările demografice, inclusiv exodul forței de muncă calificate, rămân o amenințare existențială pentru sustenabilitatea economică a țării pe termen lung.

### Moldova, o societate divizată: Apeluri la unitate și dialog politic în fața provocărilor externe

**CHIȘINĂU (BBC)** – Recentele exerciții electorale din Republica Moldova au scos la iveală o fisură socială profundă, care amenință stabilitatea parcursului european al țării. În cadrul Forumului de Integrare Europeană 2025, experții și politicienii au dezbătut necesitatea urgentă a coeziunii sociale, avertizând că polarizarea este exploatată activ de actori externi, în special de Federația Rusă, în contextul războiului hibrid.


Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a descris situația actuală ca fiind una marcată de o „anxietate socială” generalizată. O parte semnificativă a electoratului, indiferent de orientarea geopolitică, reacționează din frică și incertitudine, fiind prinsă într-un mecanism constant de apărare psihologică. Această stare de fapt este amplificată de lipsa unui dialog real între guvernare și opoziție, precum și de tendința de a eticheta și marginaliza grupurile cu opinii divergente.


Participanții la forum au subliniat că integrarea europeană nu poate fi doar un proiect al unui singur partid politic, ci trebuie să devină un „proiect de țară” asumat de întreaga societate. S-a discutat despre necesitatea unui pact politic similar celui de la Snagov din România, care să garanteze ireversibilitatea cursului european indiferent de schimbările guvernamentale. Totuși, lipsa unei culturi politice a compromisului și a dialogului constructiv rămâne un obstacol major.


Un punct nevralgic identificat este relația cu minoritățile etnice și cu regiunile care au votat preponderent împotriva referendumului pentru UE. Experții au avertizat că stigmatizarea acestor alegători este contraproductivă și periculoasă. În schimb, este nevoie de o comunicare incluzivă, care să explice beneficiile modernizării și ale statului de drept pentru fiecare cetățean, indiferent de etnie sau limbă vorbită. Coeziunea socială nu este un „moft academic”, ci fundația necesară pentru ca reformele dureroase cerute de aderarea la UE să poată fi implementate cu succes și acceptate de populație.