--- title: "Ședința Comisiei pentru economie, buget și finanțe din 3 decembrie 2025" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110326/Sedinta-Comisiei-pentru-economie--buget-si-finante-din-3-decembrie-2025 event_date: 2025-12-03T11:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 9, biroul 915" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 2895 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei pentru economie, buget și finanțe din 3 decembrie 2025 ## Comunicat de presă ## Comisia economie, buget și finanțe susține aderarea Moldovei la protocolul internațional privind siguranța transportului maritim de pasageri **Chișinău, 3 decembrie 2025** – Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a avizat pozitiv, în cadrul ședinței de astăzi, proiectul de lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul din 2002 la Convenția de la Atena privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor lor. Măsura reprezintă un pas strategic în procesul de modernizare a cadrului juridic naval și de scoatere a pavilionului moldovenesc din „lista neagră” a Memorandumului de la Paris. Documentul, prezentat de Angela Țurcanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, actualizează prevederile Convenției din 1974 și instituie un regim modern și unitar de răspundere pentru transportatorii maritimi. Scopul central al protocolului este protejarea drepturilor pasagerilor în cazul incidentelor maritime, precum decesul, vătămarea corporală sau pierderea bagajelor, stabilind reguli clare și echitabile atât pentru companii, cât și pentru călători. Potrivit noilor prevederi, se introduce un sistem dual de răspundere. Acesta include o răspundere obiectivă a transportatorului de până la 250.000 de Drepturi Speciale de Tragere (DST) per pasager, care se aplică automat în cazul accidentelor grave, și o răspundere suplimentară bazată pe culpa transportatorului pentru sumele ce depășesc această limită. De asemenea, transportatorii vor fi obligați să dețină o asigurare obligatorie sau o garanție financiară care să acopere aceste plafoane. În timpul dezbaterilor, Igor Zaharia, directorul Agenției Navale a Republicii Moldova, a subliniat importanța acestui proiect legislativ nu doar pentru siguranța pasagerilor, ci și pentru imaginea internațională a țării. Deși în prezent sub pavilionul Republicii Moldova nu este înregistrată nicio navă de pasageri maritimă (existând doar 63 de nave tehnice și de transport mărfuri), ajustarea legislației este o condiție esențială pentru atragerea investitorilor serioși și pentru conformarea la standardele europene. „Faptul că astăzi nu avem nave de pasageri sub pavilion moldovenesc nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul normativ pregătit. Legislația trebuie ajustată la normele internaționale pentru a permite Republicii Moldova să părăsească lista neagră a Memorandumului de la Paris și să avanseze spre lista gri și, ulterior, cea albă. Fără aderarea la acest protocol, navele moldovenești nu vor beneficia de recunoașterea internațională a certificatelor și garanțiilor financiare”, a explicat Igor Zaharia în fața membrilor Comisiei. Discuțiile au scos la iveală și provocările administrative cu care se confruntă Agenția Navală. Oficialii au menționat necesitatea consolidării capacității instituționale, precizând că, pentru a asigura o supraveghere conformă cu rigorile internaționale și a evita reținerea navelor în porturile străine, este nevoie de un personal specializat numeros și bine remunerat, competitiv cu nivelul salarial din industria maritimă internațională. Pe lângă subiectul transportului maritim, Comisia a examinat și un proiect tehnic de ajustare a unor acte normative în domeniul protecției secretelor comerciale și al activității de întreprinzător, prezentat de Eugeniu Rusu, director general AGEPI. Modificările vizează armonizarea terminologiei din legislația națională, inclusiv în Codul penal și Legea cu privire la activitatea de arhitectură, pentru a asigura coerența juridică. Aderarea la Protocolul de la Atena nu implică costuri directe de la bugetul de stat, obligațiile financiare legate de asigurări revenind operatorilor economici privați. Proiectul urmează să fie propus spre adoptare în plenul Parlamentului. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 0, "reason": "Discuția are un caracter strict formal, tehnic și procedural. Tonul este neutru și profesional, lipsit de orice manifestare a emoțiilor pozitive personale, cum ar fi bucuria, entuziasmul sau satisfacția. Interacțiunile se concentrează exclusiv pe aspectele legislative ale proiectelor.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de fericire în transcriere. Contextul este o ședință de lucru formală." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Deși se discută despre modernizarea legislației, tonul general nu este optimist, ci mai degrabă procedural și informativ. Discuția despre rămânerea Republicii Moldova pe \"lista neagră\" și lipsa personalului denotă mai degrabă o abordare realistă decât una optimistă." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Formulele de politețe precum \"Mulțumesc\" sunt folosite în sens procedural, nu ca o expresie a recunoștinței personale." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Nivelul de energie și tonul vorbitorilor sunt moderate și controlate, fără semne de entuziasm. Prezentările sunt factuale și la obiect." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Subiectul și contextul discuției nu se pretează la exprimarea acestei emoții." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu de bucurie în dialog. Tonul este serios și concentrat pe sarcini." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă satisfacție, nici măcar la aprobarea unui punct de pe ordinea de zi. Procesul este pur mecanic și procedural." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet lipsită de umor sau amuzament. Seriozitatea este menținută pe tot parcursul ședinței." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Deși tonul general este controlat, discuțiile pe marginea problemelor sistemice, cum ar fi statutul naval internațional al țării și lipsa de personal, trădează o ușoară frustrare și dezamăgire față de starea de fapt.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă tristețe. Chiar și mențiunea \"Din păcate, nu\" este rostită pe un ton factual, nu trist." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de furie, iritare sau ostilitate. Toate interacțiunile sunt calme și respectuoase." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu se manifestă frică sau îngrijorare. Discuțiile, chiar și despre riscuri, sunt pur tehnice." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în transcriere." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "O frustrare subtilă poate fi dedusă din întrebările legate de întârzierea adoptării unor norme internaționale (\"De ce abia acuma revenim la subiectul ăsta?\") și din discuția despre incapacitatea de a atrage personal calificat din cauza salariilor mici, ceea ce blochează progresul." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de anxietate sau nervozitate în rândul participanților." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 1, "reason": "Se simte o notă de dezamăgire în legătură cu starea actuală a flotei maritime a Republicii Moldova, exprimată prin replici precum \"Din păcate, nu\" (la întrebarea dacă există nave marfare internaționale) și constatarea lipsei navelor de pasageri." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Subiectul și contextul discuției nu se pretează la exprimarea acestei emoții." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este dominată de un ton neutru, având un scop principal informativ, interogativ și persuasiv în contextul examinării și aprobării unor proiecte de lege. Acesta este stilul de comunicare standard pentru o ședință de comisie parlamentară.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general al discuției este neutru și obiectiv, concentrat pe fapte, date și proceduri legislative, fără implicare emoțională." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "O mare parte a ședinței constă în prezentarea de informații detaliate despre proiectele de lege, cum ar fi explicațiile despre cadrul normativ, limitele de răspundere în DTS (Drepturi Speciale de Tragere) și beneficiile aderării la protocol." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "Membrii comisiei adresează numeroase întrebări pentru a clarifica aspectele proiectelor și contextul acestora, de exemplu: \"Dar câte nave avem sub pavilion cu pasageri?\" sau \"Care este intenția proiectului?\"." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Președintele comisiei oferă instrucțiuni clare pentru a ghida desfășurarea ședinței: \"Haideți să începem ședința...\", \"supun votului aprobarea ordinii de zi\", \"Haideți să trecem la 383\"." }, { "name": "Narațiune", "grade": 0, "reason": "Discursul nu are o structură narativă; este o dezbatere tehnică și procedurală, nu o povestire." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Autorii proiectelor încearcă în mod explicit să convingă comisia să voteze favorabil, folosind formulări precum \"Rog susținerea dumneavoastră\" și argumentând beneficiile adoptării legilor." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Interacțiunile sunt guvernate de un cod de conduită formal, caracterizat prin politețe și respect reciproc, specifice unui cadru instituțional. Diplomația este folosită pentru a naviga întrebări mai sensibile.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este omniprezentă, manifestată prin formule de adresare formale (\"Stimate domnule președinte\", \"Stimați membri ai comisiei\") și expresii uzuale de curtoazie (\"Vă rog\", \"Mulțumesc\")." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj sau comportament grosolan." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Participanții demonstrează respect reciproc prin respectarea dreptului la cuvânt, adresarea formală și tonul calm, chiar și în timpul adresării unor întrebări critice." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet lipsită de agresivitate. Întrebările sunt directe, dar nu au un ton ostil sau acuzator." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește sarcasmul. Comunicarea este directă și literală." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal al ședinței exclude prezența umorului." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de ironie în discursul participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Reprezentanții autorităților răspund diplomatic la întrebări despre deficiențele instituționale (statutul pe \"lista neagră\", lipsa de personal), recunoscând problemele, dar încadrându-le într-un context mai larg de eforturi și planuri de viitor." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Deși nu sunt tema centrală, aspecte legate de justiția socială (protecția drepturilor pasagerilor) și advocacy pentru modernizarea statului sunt prezente în argumentația proiectelor de lege.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Absență totală a discursului instigator la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Limbajul este formal și neutru, nefiind relevantă o analiză din perspectiva corectitudinii politice." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Tema inclusivității nu este abordată în discuție." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Tema diversității nu este abordată în discuție." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio mențiune sau indiciu de discriminare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 2, "reason": "Prezentatorii proiectelor acționează ca avocați ai acestor schimbări legislative, susținând necesitatea lor pentru alinierea la standardele internaționale și protejarea intereselor cetățenilor și ale statului." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 2, "reason": "Proiectul de lege privind transportul maritim de pasageri atinge tangențial justiția socială, prin faptul că urmărește \"să protejeze drepturile pasagerilor\" și să le asigure despăgubiri echitabile în caz de accident, creând un mecanism de protecție a individului." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Tema sensibilității culturale nu este relevantă pentru această discuție." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este structurată formal și se concentrează exclusiv pe sarcini legislative. Se respectă o agendă, se prezintă proiecte de lege, se pun întrebări tehnice și se iau decizii prin vot, demonstrând un nivel ridicat de orientare spre îndeplinirea obiectivelor.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Interacțiunile sunt formale și respectuoase, folosind formule de adresare precum „Stimate domnule președinte” și „Stimați membri ai comisiei”. Discuțiile sunt civilizate, structurate și se mențin strict în cadrul subiectelor de pe ordinea de zi." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Prezentatorii proiectelor demonstrează o cunoaștere aprofundată a domeniilor lor, răspunzând detaliat la întrebări specifice despre cadre legislative, convenții internaționale (Protocolul de la Atena, Memorandumul de la Paris) și aspecte tehnice (ex. valorile DST)." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președintele comisiei conduce ședința în mod eficient, menținând ordinea, gestionând timpul, facilitând dialogul și supunând la vot propunerile. Acesta asigură respectarea procedurilor și menține discuția concentrată pe agendă." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Există un dialog constructiv între membrii comisiei și invitați. Membrii pun întrebări de clarificare, iar prezentatorii oferă răspunsuri detaliate, într-un efort comun de a înțelege pe deplin implicațiile proiectelor de lege discutate." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Scopul principal al ședinței este rezolvarea unor probleme concrete prin legislație: ajustarea cadrului normativ (proiectul 375) și alinierea la standardele internaționale pentru a spori siguranța și a îmbunătăți reputația țării (proiectul 383)." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Ședința culminează cu luarea unor decizii clare și formale. Se votează excluderea unui proiect de pe ordinea de zi și aprobarea altuia în primă lectură, demonstrând finalitatea procesului de deliberare." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Discuțiile se concentrează pe armonizarea legislației naționale cu norme internaționale deja existente (protocol din 2002), nu pe crearea unor concepte sau soluții fundamental noi. Caracterul proiectelor este unul tehnic și de aliniere." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectele discutate sunt de natură strict profesională, legislativă și tehnică. Nu există nicio referire la concepte precum motivația, inspirația sau dezvoltarea personală a participanților.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Discuția nu abordează teme legate de auto-perfecționare sau dezvoltare personală. Focusul este pe îmbunătățirea cadrului legal, nu a indivizilor." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezente discursuri sau elemente menite să motiveze sau să inspire audiența la nivel personal." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este factual și procedural, lipsit de elemente inspiraționale sau povești menite să mobilizeze emoțional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Deși se discută despre probleme instituționale (lista neagră a Memorandumului de la Paris), conceptul de reziliență personală nu este abordat." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Ședința are un caracter formal și tehnic, fiind complet lipsită de referințe la starea de prezență conștientă sau la tehnici de mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția are loc la nivel instituțional și legislativ, nu personal. Participanții nu își exprimă introspecții sau reflecții personale." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul este în totalitate absent din discuție. Conversația este orientată spre sarcini publice și legislative." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 2, "reason": "Discuțiile abordează teme precum responsabilitatea statului și a operatorilor economici, corectitudinea față de cetățeni (pasageri) și integritatea instituțională, deși nu se ajunge la dileme etice profunde.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Prezentatorii par onești, recunoscând deschis problemele existente, cum ar fi lipsa navelor de pasageri sub pavilion moldovenesc sau menținerea țării pe „lista neagră” a Memorandumului de la Paris." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Întregul proces legislativ, bazat pe transparență și dezbatere, reflectă un angajament față de integritatea instituțională. Discuția despre problemele Agenției Navale este un exercițiu de responsabilitate și căutare a integrității." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Conceptul de responsabilitate este central, în special în proiectul 383, care vizează stabilirea răspunderii transportatorilor față de pasageri. De asemenea, se discută responsabilitatea statului de a asigura un cadru funcțional pentru transportul naval." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Nu sunt abordate dileme etice. Discuțiile sunt de natură legală, tehnică și administrativă, fără a implica conflicte de valori morale." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 0, "reason": "Participanții se abțin de la a emite judecăți morale. Criticile sunt instituționale și constructive, concentrate pe fapte și soluții, nu pe moralitatea persoanelor." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Unul dintre scopurile declarate ale legislației propuse (proiectul 383) este asigurarea corectitudinii și protecției pentru pasageri, prin stabilirea unor despăgubiri clare în caz de incidente." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 2, "reason": "Credibilitatea este un subiect implicit, mai ales în discuția despre ieșirea de pe lista neagră, care afectează încrederea internațională în pavilionul Republicii Moldova. Prezentatorii se străduiesc să fie surse de încredere pentru comisie." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Comunicarea este predominant formală, directă și clară, adecvată contextului unei ședințe de comisie parlamentară. Se folosește un limbaj tehnic și procedural.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Întrebările și răspunsurile sunt formulate direct și la obiect, fără ocolișuri. De exemplu: „dar câte nave avem sub pavilion cu pasageri?” urmat de răspunsul concis „Nu, la moment nu avem”." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Stilul indirect este aproape absent. Chiar și întrebările care sondează motive ascunse (ex. legătura cu portul Giurgiulești) sunt formulate într-un mod relativ explicit." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Participanții, în special prezentatorii, depun eforturi pentru a explica concepte complexe (sisteme de răspundere, convenții) într-un mod clar și inteligibil pentru membrii comisiei." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Scopul comunicării este de a elimina ambiguitatea, nu de a o crea. Toate intervențiile urmăresc clarificarea aspectelor legale și tehnice." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Stilul variază. Prezentările inițiale sunt elaborate, dar răspunsurile la întrebări sunt în general concise și la subiect, demonstrând o bună gestionare a timpului." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Prezentările proiectelor de lege sunt elaborate, acoperind contextul, conținutul, impactul și beneficiile, conform cerințelor procedurale pentru a oferi o imagine completă." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, reflectat în limbaj, formule de adresare și respectarea strictă a procedurilor parlamentare. Este o trăsătură definitorie a interacțiunii." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Informalitatea este complet absentă. Nu există glume, limbaj colocvial sau abateri de la tonul oficial al ședinței." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Discuția este ancorată în realitățile regionale și naționale ale Republicii Moldova, făcând referire la relația cu normele europene, la actori regionali și la specificul instituțional local.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Stilul formal și ierarhic al ședinței reflectă normele culturale ale spațiului administrativ și politic est-european, unde respectul pentru procedură și funcție este pronunțat." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 3, "reason": "Se fac referiri explicite la contextul regional: portul Giurgiulești, menționarea României ca „țară vecină” și necesitatea alinierii la standardele europene (Memorandumul de la Paris, legislația UE)." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Discuția nu se referă la tradiții culturale, ci la tradiții procedurale și administrative, specifice activității parlamentare." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Subiectul este complet absent din discuție." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema multiculturalismului nu este abordată în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Discuția nu conține referiri la patrimoniul cultural sau istoric." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Există o preocupare evidentă pentru reputația țării, exprimată prin dorința de a „consolida imaginea și competitivitatea pavilionului Republicii Moldova” și de a ieși de pe „lista neagră”, ceea ce denotă o grijă pentru prestigiul național." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 2, "reason": "Intenția generală pare a fi transparentă și constructivă, axată pe îmbunătățirea legislației. Cu toate acestea, unii membri ai comisiei sondează activ pentru a descoperi posibile motive nedeclarate din spatele inițiativelor.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Nu sunt identificate tactici de manipulare. Argumentele prezentate sunt bazate pe obligații internaționale, necesități tehnice și fapte." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Discuția pare a fi tehnică și apolitică. Întrebările se concentrează pe substanța proiectelor, nu pe obținerea de avantaje politice. Nu există semne de partizanat." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Prezentatorii sunt reprezentanți ai unor agenții de stat, având o credibilitate inerentă în contextul dat. Această credibilitate este testată și confirmată prin răspunsurile detaliate la întrebările specifice ale comisiei." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 3, "reason": "Motivul și intenția sunt subiecte de discuție directă. Un membru al comisiei întreabă explicit „care este intenția proiectului”, căutând să înțeleagă dacă motivele sunt proactive sau reactive, ceea ce arată o analiză critică a intențiilor." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Participanții se străduiesc să evite interpretările inexacte. De exemplu, sugestia unei legături cu interesele României în port este corectată imediat cu date factuale despre capacitatea portului, clarificând situația." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discuția nu are caracter de propagandă. Referirile la contextul internațional sau regional sunt făcute într-o manieră factuală, legată de politici publice, fără a promova o agendă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Parlamentul ajustează cadrul normativ pentru protecția secretului comercial în concordanță cu noile legi economice Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a examinat și propus spre aprobare un proiect de lege tehnic, dar esențial pentru mediul de afaceri, vizând ajustarea cadrului normativ în domeniul protecției secretelor comerciale. Inițiativa legislativă, prezentată în cadrul ședinței din 3 decembrie 2025, are ca scop armonizarea terminologiei și a prevederilor din diverse legi naționale cu Legea nr. 245 privind antreprenoriatul și întreprinderile, adoptată în anul precedent. Proiectul de lege prevede modificarea a șase acte legislative distincte, eliminând neconcordanțele juridice care au apărut odată cu actualizarea legislației primare. Printre actele vizate se numără Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, Legea privind activitatea arhitecturală, Legea cu privire la grupurile financiar-industriale, precum și Codul de Procedură Penală. De asemenea, au fost propuse modificări la Legea birourilor istoriilor de credit și Legea privind parteneriatul public-privat. Un aspect important al acestui proiect este eliminarea unor reglementări din Codul de Procedură Civilă care deveniseră redundante sau contradictorii. Autorii proiectului au subliniat că, deși este o inițiativă eminamente tehnică, aceasta este crucială pentru a asigura o aplicare uniformă a legii și pentru a evita interpretările eronate în instanțele de judecată sau în relațiile dintre agenții economici și stat. În timpul dezbaterilor, s-a confirmat că implementarea acestor modificări nu va avea un impact bugetar asupra finanțelor publice, fiind vorba strict de o curățare legislativă și o aliniere a termenilor. Reprezentanții Guvernului au explicat că necesitatea acestui proiect a reieșit natural în urma reformelor economice demarate anul trecut, care au introdus concepte noi privind secretul comercial, concepte ce trebuiau reflectate transversal în toată legislația conexă. Această mișcare legislativă este privită de experți ca un pas necesar spre maturizarea mediului de afaceri din Republica Moldova, oferind investitorilor și antreprenorilor garanții suplimentare că informațiile lor confidențiale sunt protejate printr-un cadru legal coerent și modern, lipsit de ambiguități birocratice. Proiectul urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului pentru a intra în vigoare. ### Republica Moldova aderă la Protocolul de la Atena: Noi standarde de siguranță și despăgubiri pentru transportul maritim de pasageri Republica Moldova face un pas semnificativ spre alinierea la standardele internaționale de transport maritim prin inițierea procedurii de aderare la Protocolul din 2002 la Convenția de la Atena privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor lor. În cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au prezentat proiectul de lege care vizează modernizarea regimului de răspundere pentru transportatori, o măsură necesară în contextul aspirațiilor europene ale țării. Protocolul din 2002 introduce un regim strict și unitar de răspundere, menit să protejeze pasagerii în caz de incidente maritime grave, cum ar fi naufragiile, vătămările corporale sau pierderea bagajelor. Una dintre cele mai importante prevederi este instituirea unei răspunderi obiective a transportatorului, care poate ajunge până la 250.000 de Drepturi Speciale de Tragere (DST) per pasager, indiferent de culpă. În cazul în care incidentul a fost cauzat din vina transportatorului, limita despăgubirilor poate crește până la 400.000 DST per pasager. Aceasta elimină necesitatea ca victimele să dovedească vinovăția companiei în cazurile grave, simplificând procesul de obținere a compensațiilor. De asemenea, noul cadru legislativ impune transportatorilor obligația de a deține o asigurare obligatorie sau o garanție financiară care să acopere aceste limite de răspundere. Pasagerii vor avea dreptul de a acționa direct împotriva asigurătorului, o prevedere care aliniază Republica Moldova la practicile statelor membre ale Uniunii Europene. Deși, la momentul actual, sub pavilionul Republicii Moldova nu sunt înregistrate nave maritime de pasageri, oficialii au explicat că legea este vitală pentru reglementarea navelor străine care intră în Portul Giurgiulești. Inspectorii de stat vor avea obligația de a verifica existența certificatelor de asigurare la bordul oricărei nave de pasageri care acostează în portul moldovenesc, asigurând astfel că standardele de siguranță sunt respectate pe teritoriul național. Impactul bugetar al aderării este nul, costurile aferente asigurărilor fiind suportate exclusiv de operatorii economici privați. Autoritățile subliniază că, în absența aderării la acest protocol, navele moldovenești ar risca să nu le fie recunoscute certificatele internaționale, ceea ce ar limita drastic participarea țării la transportul maritim global și ar afecta competitivitatea pavilionului național. ### Criză de personal la Agenția Navală: Salariile mici blochează ieșirea Moldovei din „Lista Neagră” maritimă Republica Moldova continuă să figureze în „Lista Neagră” a Memorandumului de la Paris, un indicator internațional al performanței slabe în domeniul siguranței maritime, în ciuda eforturilor legislative recente. În cadrul audierilor parlamentare din 3 decembrie 2025, Igor Zaharia, directorul Agenției Navale, a recunoscut că, deși s-au făcut progrese legislative, țara nu a reușit încă să avanseze către „lista gri” sau „albă”. Principalul obstacol identificat este criza acută de personal calificat în cadrul Agenției Navale, instituția responsabilă de supravegherea flotei și implementarea standardelor internaționale. Conform auditurilor Organizației Maritime Internaționale (IMO), o agenție funcțională ar trebui să aibă aproximativ 95 de angajați pentru a gestiona eficient responsabilitățile statului de pavilion. În realitate, Agenția Navală a Republicii Moldova are un stat de personal de doar 45 de unități, dintre care doar 21 de posturi sunt efectiv ocupate. Discrepanța uriașă dintre salariile oferite de stat și cele din sectorul privat face imposibilă atragerea specialiștilor. Directorul Agenției a subliniat că un căpitan de navă câștigă pe piața internațională între 10.000 și 15.000 de euro lunar, în timp ce salariul oferit de Agenția Navală este de aproximativ 15.000 de lei moldovenești (circa 750 de euro). Această diferență blochează recrutarea experților necesari pentru a efectua inspecții riguroase și pentru a asigura conformitatea navelor sub pavilion moldovenesc. Situația este complicată de faptul că Republica Moldova nu poate externaliza complet funcțiile de autoritate publică, cum ar fi înregistrarea navelor sau controlul statului portului, așa cum fac alte jurisdicții (de exemplu, Sierra Leone). Convențiile internaționale, inclusiv Convenția ONU privind dreptul mării, obligă statul să mențină un control direct și efectiv asupra navelor sale. Deputații din Comisia economie, buget și finanțe și-au exprimat îngrijorarea față de această situație, sugerând necesitatea găsirii unor soluții urgente, inclusiv posibila optimizare a proceselor sau revizuirea grilei de salarizare, pentru a evita perpetuarea unei situații care afectează credibilitatea internațională a Republicii Moldova. Fără o capacitate administrativă consolidată, riscurile de siguranță și sancțiunile internaționale asupra navelor moldovenești vor persista.