---
title: "Conferință de presă organizată de Curtea de Apel București de prezentare a datelor factuale și informațiilor relevante privind acuzațiile formulate în spațiul public în ultima perioadă"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110429/Conferinta-de-presa-organizata-de-Curtea-de-Apel-Bucuresti-de-prezentare-a-datelor-factuale-si-informatiilor-relevante-privind-acuzatiile-formulate-in
event_date: 2025-12-11T12:00:00+00:00
region: Romania
category: Conferințe
duration_seconds: 3415
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă organizată de Curtea de Apel București de prezentare a datelor factuale și informațiilor relevante privind acuzațiile formulate în spațiul public în ultima perioadă

## Comunicat de presă

## Curtea de Apel București denunță atacurile la adresa independenței justiției și clarifică situația dosarelor controversate

**București, 11 decembrie 2025** – Conducerea Curții de Apel București (CAB) a organizat joi o conferință de presă extraordinară pentru a răspunde acuzațiilor vehiculate recent în spațiul public și pentru a prezenta date factuale privind o serie de dosare de mare interes. Evenimentul a avut ca scop principal apărarea independenței justiției în fața a ceea ce reprezentanții instituției consideră a fi „narațiuni manipulative și false” menite să pună presiune asupra magistraților.

În deschiderea conferinței, președintele Curții de Apel București, judecător Liana Arsenie, a subliniat gravitatea situației actuale, pe care o descrie drept o încercare de acaparare a puterii judecătorești prin presiuni externe. Aceasta a făcut apel la responsabilitatea comunității media și a societății civile de a verifica informațiile înainte de a propaga acuzații care pot mina încrederea în actul de justiție.

„Profețiile noastre și aceea de magistrat, și aceea de jurnalist, sunt animate de aceeași nevoie de aflare și de promovare a adevărului. Astăzi, cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridică constituțională a statului român să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate în această perioadă și să prezinte public rezultatul acestor verificări. Legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare”, a declarat Liana Arsenie, președintele Curții de Apel București.

### Clarificări privind dosarele de mare corupție

În cadrul conferinței, au fost abordate punctual acuzațiile privind manipularea completurilor de judecată în dosare sonore, precum cele ale lui Marian Vanghelie și Niculae Bădălău. Conducerea CAB a respins categoric ideea unor schimbări arbitrare ale judecătorilor, explicând că modificările au survenit ca urmare a unor situații obiective, precum promovarea magistraților sau pensionarea acestora, și nu prin decizii discreționare ale conducerii.

Referitor la dosarul Vanghelie, instituția a precizat că împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului timp de peste patru ani, fapt ce a dus la aplicarea deciziilor Curții Constituționale. În cazul Bădălău, conducerea a explicat că deciziile privind competența instanței au fost luate în conformitate cu Codul de procedură penală, respingând alegațiile privind favorizarea inculpatului.

Un punct sensibil al discuției l-a constituit cazul judecătoarei Daniela Panioglu. Președintele CAB a adus în discuție standardele de integritate și bună credință, făcând referire la situația locativă a magistratului și la comportamentul public al acesteia, catalogat drept o „dublă măsură” morală.

### Tensiuni și provocări interne

Conferința a scos la iveală și tensiunile interne cu care se confruntă magistrații instanței. Judecătorul Raluca Moroșanu, din cadrul Secției I Penală, a intervenit pentru a susține poziția conducerii și pentru a denunța atmosfera toxică și presiunile la care sunt supuși judecătorii care refuză să cedeze influențelor externe.

„Sunt aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. Aici, la Curtea de Apel București, muncim foarte mult. Suntem terorizați, pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la 'Doi și-un sfert', am fost toată viața mea magistrat”, a declarat judecătorul Raluca Moroșanu.

Evenimentul a fost marcat de schimburi dure de replici între reprezentanții Curții și unii participanți din sală, inclusiv avocați și jurnaliști, care au reclamat lipsa de transparență în anumite spețe. Cu toate acestea, conducerea Curții de Apel București a reiterat că nu va abdica de la valorile statului de drept și că soluțiile pronunțate de instanțe sunt rezultatul exclusiv al probatoriului și al legii, nu al presiunilor mediatice sau politice.

Instituția a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciară pentru a verifica toate aspectele semnalate, asigurând publicul că orice derapaj real va fi sancționat conform legii, dar refuzând să accepte „linșajul mediatic” al judecătorilor.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 1,
    "reason": "Atmosfera generală a conferinței este extrem de tensionată, conflictuală și negativă. Emoțiile pozitive sunt practic absente, cu excepția unor formule protocolare de politețe la începutul evenimentului, care nu reflectă un sentiment real de optimism sau bucurie.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun indiciu de fericire în discursurile sau interacțiunile din înregistrare. Tonul este grav, acuzator și defensiv."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile se concentrează pe probleme, atacuri, acuzații și o situație descrisă ca fiind gravă. Nu există nicio perspectivă optimistă asupra situației actuale sau viitoare a sistemului judiciar."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 1,
        "reason": "Președinta Curții de Apel, Liliana Arsenie, mulțumește presei pentru prezență la începutul și finalul discursului său. Totuși, acest gest pare mai degrabă o formalitate protocolară decât o expresie sinceră de recunoștință, mai ales având în vedere tonul conflictual de la final."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element care să sugereze entuziasm. Toți vorbitorii sunt fie solemni, fie tensionați, fie furioși."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Sentimentul de dragoste este complet absent din contextul acestei conferințe de presă."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul este unul de criză și conflict, excluzând orice manifestare de bucurie."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 0,
        "reason": "Niciuna dintre părți nu exprimă satisfacție. Conducerea Curții este nemulțumită de atacurile publice, judecătoarea Moroșanu este nemulțumită de conducere, iar jurnaliștii sunt nemulțumiți de răspunsurile primite."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este extrem de serios și conflictual, fără niciun moment de amuzament sau umor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga conferință este dominată de emoții negative. Conflictul intern din justiție, acuzațiile grave, tonul defensiv și schimburile de replici tensionate cu presa creează o atmosferă încărcată de frustrare, furie și anxietate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 2,
        "reason": "Președinta Arsenie descrie situația ca fiind 'dureroasă' pentru magistrați. Tonul judecătoarei Moroșanu, când vorbește despre atmosfera 'toxică', sugerează o tristețe și o suferință profundă legate de mediul de lucru."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 4,
        "reason": "Furia este o emoție proeminentă. Intervenția judecătoarei Raluca Moroșanu este plină de indignare ('Suntem terorizați pur și simplu'). De asemenea, schimburile de replici de la final, între președinta Curții și jurnaliști, sunt foarte tensionate și denotă furie de ambele părți."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Judecătoarea Moroșanu folosește cuvântul 'terorizați', ceea ce implică o teamă de consecințe și repercusiuni. Președinta Arsenie vorbește despre o 'preluare ostilă a unei puteri în stat', sugerând o teamă pentru viitorul și independența instituției."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 3,
        "reason": "Președinta Arsenie califică narațiunile din spațiul public drept 'absolut odios, revoltător', o expresie clară de dezgust. Descrierea comportamentului agresiv al judecătoarei Panioglu ('țipând și urlând') este menită să provoace un sentiment similar."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 5,
        "reason": "Frustrarea este emoția centrală a evenimentului. Judecătoarea Moroșanu este frustrată de conducere, președinta Arsenie este frustrată de acuzațiile pe care le consideră false și manipulative, iar jurnaliștii sunt extrem de frustrați de lipsa unor răspunsuri clare la întrebările lor."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 3,
        "reason": "Descrierea atmosferei din instanță ca fiind 'toxică și încordată' și discursul despre 'gravitatea situației' și atacurile concertate la adresa justiției induc o stare de anxietate și tensiune generalizată."
      },
      {
        "name": "Dezamăgire",
        "grade": 3,
        "reason": "Se resimte o dezamăgire profundă în discursuri, atât din partea judecătoarei Moroșanu față de conducerea instituției, cât și din partea președintei Arsenie față de modul în care este portretizat sistemul judiciar în spațiul public."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment nu este prezent sau relevant în contextul discuțiilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 4,
    "reason": "Deși încărcată emoțional, conferința are un scop informativ și persuasiv clar. Președinta Curții încearcă să prezinte fapte și argumente legale într-o manieră structurată, iar jurnaliștii folosesc întrebări pentru a obține informații, ceea ce face ca aceste dimensiuni contextuale să fie foarte relevante.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 2,
        "reason": "Președinta Arsenie încearcă să mențină un ton neutru și factual în prezentarea sa, în special când enumeră date, termene și articole de lege pentru a-și construi argumentația. Zgomotul de fond și verificările de microfon de la început sunt, de asemenea, neutre."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 4,
        "reason": "Scopul declarat al conferinței este de a informa. Președinta Curții prezintă numeroase date factuale (dosare, date, articole de lege, decizii) pentru a-și susține punctul de vedere și a combate ceea ce numește 'narațiuni manipulative'."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 3,
        "reason": "Sesiunea de întrebări și răspunsuri de la final este eminamente interogativă, jurnaliștii punând întrebări directe și insistente pentru a obține clarificări pe care consideră că nu le-au primit în discursul inițial."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul președintei Arsenie are și o componentă instructivă, aceasta explicând publicului principii de drept și proceduri judiciare, cum ar fi funcționarea prescripției, competența instanțelor sau principiul nemijlocirii."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambele părți construiesc narațiuni puternice și antagonice. Conducerea Curții prezintă o narațiune a unui atac coordonat asupra justiției, în timp ce judecătoarea Moroșanu și jurnaliștii susțin o narațiune a abuzurilor și lipsei de transparență din interiorul sistemului."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment este un act de persuasiune. Fiecare parte încearcă să convingă publicul de validitatea propriei perspective, fie că este vorba de apărarea independenței justiției, denunțarea unor abuzuri interne sau căutarea adevărului jurnalistic."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Interacțiunile sociale sunt complexe, începând cu o politețe formală care se degradează rapid într-un conflict deschis, marcat de agresivitate verbală, lipsă de respect și acuzații dure. Atitudinile diplomatice sunt rapid abandonate în favoarea confruntării.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 2,
        "reason": "Conferința începe cu formule de politețe standard ('Bună ziua', 'Vă mulțumesc'). Totuși, acest cadru formal se destramă complet spre final, în timpul schimbului de replici cu jurnaliștii, unde tonul devine acuzator și conflictual."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 3,
        "reason": "Descrierea comportamentului unei judecătoare ('țipând și urlând'), replicile tăioase din finalul conferinței și întrebarea retorică dintr-o înregistrare ('Vreți să vă trimitem la cursuri de drept?') indică un nivel ridicat de lipsă de respect și atitudini care pot fi percepute ca grosolane."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 1,
        "reason": "Respectul este mai degrabă formal și superficial la început, erodându-se complet spre final. Conflictul de fond relevă o lipsă acută de respect între facțiunile implicate (conducere vs. unii judecători) și între instituție și o parte a presei."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Agresivitatea verbală este un element central. Este prezentă în intervenția judecătoarei Moroșanu, în contra-atacul dur al președintei Arsenie la adresa criticilor săi și, cel mai evident, în confruntarea verbală cu presa de la finalul conferinței."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Sarcasmul apare punctual, ca o formă de atac verbal. Un exemplu este întrebarea judecătoarei Panioglu către un avocat în înregistrarea audio: 'Vreți să vă trimitem la cursuri de drept?', menită să discrediteze profesionalismul acestuia."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Atmosfera este complet lipsită de umor, fiind dominată de gravitate, tensiune și conflict."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 1,
        "reason": "Președinta Arsenie folosește ironia pentru a sublinia ceea ce consideră a fi absurditatea acuzațiilor, de exemplu, când argumentează că nu avea sens să se manipuleze un dosar pentru prescripție, când fapta era deja prescrisă."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 2,
        "reason": "Președinta Arsenie încearcă o abordare diplomatică la început, încadrând discuția în termeni instituționali și legali. Cu toate acestea, diplomația eșuează complet sub presiunea întrebărilor insistente ale jurnaliștilor, tonul devenind defensiv și confruntațional."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Conferința abordează probleme sociale de maximă importanță, precum funcționarea justiției, independența puterilor în stat și rolul presei. Discursurile sunt acte de advocacy pentru diferite viziuni asupra justiției, culminând cu acuzații de incitare și subminare a ordinii constituționale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu este un discurs clasic de ură, președinta Arsenie acuză o 'campanie de linșare mediatică', 'demonizare a magistraturii' și 'instigare publică împotriva ordinii constituționale'. Acești termeni descriu o formă de incitare la ostilitate și neîncredere împotriva unei instituții fundamentale a statului."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt directe, brute și adesea confruntaționale. Nu există o preocupare pentru folosirea unui limbaj 'politic corect'; dimpotrivă, se folosesc acuzații directe și un limbaj dur."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema inclusivității nu este abordată în cadrul conferinței."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema diversității nu este abordată în cadrul conferinței."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema discriminării nu este abordată în cadrul conferinței."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Evenimentul este un exemplu clar de advocacy. Conducerea Curții pledează pentru independența justiției și corectitudinea procedurilor interne. Judecătoarea Moroșanu pledează pentru colegii pe care îi consideră oprimați. Jurnaliștii pledează pentru transparență și dreptul publicului la informare."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Tema centrală este justiția. Se dezbate funcționarea corectă a sistemului judiciar, independența acestuia, corectitudinea proceselor și modul în care se înfăptuiește actul de justiție, reflectând o preocupare majoră pentru principiile statului de drept și încrederea publică."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema sensibilității culturale nu este abordată în cadrul conferinței."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga conferință este centrată pe aspecte profesionale: acuzații de management defectuos, apărarea deciziilor administrative, competența judecătorilor și conflicte interne în cadrul sistemului judiciar. Discursurile analizează în detaliu proceduri, decizii și comportamente profesionale, făcând din această categorie una predominantă.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 3,
        "reason": "Tonul este mixt. Președinta Curții, Liliana Arsenie, menține un discurs structurat și formal. Totuși, intervenția emoțională și acuzatoare a judecătoarei Raluca Moroșanu, clipurile audio cu judecătoarea Panioglu (care țipă la avocați) și schimburile tensionate din sesiunea Q&A demonstrează o lipsă de profesionalism și un conflict intern acut, scăzând nota generală."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Competența juridică este o temă centrală. Liliana Arsenie își apără competența și pe cea a conducerii, prezentând argumente juridice detaliate despre cazurile Vanghelie și Bădălău. În același timp, atacă direct competența judecătoarei Panioglu, acuzând-o de nefinalizarea unui dosar timp de 9 ani. Ambele părți își afirmă competența, transformând-o într-un câmp de luptă."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Conducerea Curții de Apel este în centrul dezbaterii. Liliana Arsenie, în calitate de președintă, își apără deciziile și stilul de leadership. Pe de altă parte, judecătoarea Moroșanu lansează un atac direct la adresa conducerii („conducerea nu ne ajută”, „suntem terorizați”), contestându-i legitimitatea și metodele."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 1,
        "reason": "Înregistrarea audio relevă o lipsă profundă de colaborare. Discursul judecătoarei Moroșanu („o parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine”), documentul care arată refuzul a 22 de judecători de a lucra cu judecătoarea Panioglu și conflictul deschis din conferință indică un mediu de lucru fragmentat și necolaborativ."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Conferința este prezentată ca o tentativă de a rezolva o problemă de imagine publică, prin prezentarea de „date factuale” pentru a contracara acuzațiile. Liliana Arsenie propune soluții (verificarea de către instituții, apel la presă). Totuși, sesiunea Q&A arată că problema încrederii nu este rezolvată, ci adâncită."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Discuția se concentrează pe legitimitatea și raționamentul din spatele unor decizii cheie, precum schimbarea completelor de judecată în dosare sensibile (Bădălău, Vanghelie). Președinta Arsenie justifică deciziile ca fiind legale și obiective, în timp ce criticii le interpretează ca fiind manevre de favorizare."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul se axează pe respectarea legilor și regulamentelor existente, pe legalitate și procedură. Nu există nicio mențiune despre noi abordări, metode inovatoare sau reforme. Accentul este pus pe apărarea status quo-ului procedural, nu pe inovare."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este instituțional și defensiv, concentrat pe probleme de sistem și acuzații profesionale. Temele legate de dezvoltarea personală, motivație sau inspirație sunt aproape complet absente.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 1,
        "reason": "Președinta Arsenie admite la final că „nu pretindem că nu sunt probleme în sistemul de justiție” și că este nevoie de îmbunătățirea activității, dar acest aspect este menționat marginal, într-un discurs predominant defensiv. Nu este o temă centrală."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente care să indice o intenție de a motiva audiența sau personalul. Tonul este unul de confruntare și justificare, nu de motivare."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Evenimentul nu are un caracter inspirațional. Este o expunere a unui conflict intern profund, care mai degrabă descurajează decât inspiră."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 1,
        "reason": "Se poate argumenta că discursul președintei este un act de reziliență instituțională în fața atacurilor, dar tema nu este dezvoltată sau conștientizată ca atare. Este mai mult o reacție de apărare."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Atmosfera este tensionată, reactivă și conflictuală, exact opusul conceptului de mindfulness. Nu există nicio urmă de introspecție calmă sau prezență conștientă."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși se prezintă date, reflecția este unilaterală și defensivă. Nu există o auto-reflecție critică asupra propriilor acțiuni, ci mai degrabă o justificare a acestora și o critică a celorlalți."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul conferinței este strict profesional și instituțional, fără a atinge teme legate de creșterea sau dezvoltarea personală a indivizilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul eveniment este o confruntare pe teme de etică și moralitate. Se discută despre onestitate, integritate, responsabilitate și corectitudine, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă de încălcarea acestor principii fundamentale ale profesiei de magistrat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Onestitatea este o miză majoră. Judecătoarea Moroșanu afirmă că „tot ceea ce a spus [Beșu] este adevărat” și că ea „nu minte”. În replică, președinta Arsenie acuză cealaltă parte de „minciuni, denaturări și manipulare” și de declarații „în fals” (cazul Panioglu). Ambele tabere se revendică de la adevăr."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Integritatea este tema fundamentală. Conferința este o apărare a integrității conducerii Curții. În același timp, Liliana Arsenie lansează atacuri dure la integritatea judecătoarei Panioglu, acuzând-o de însușirea ilegală a banului public și de comportament violent, incompatibil cu statutul de magistrat."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Președinta Arsenie își asumă responsabilitatea de a răspunde public acuzațiilor. Discuția gravitează în jurul responsabilității conducerii pentru deciziile administrative și a responsabilității judecătorilor pentru conduita lor profesională și publică. Se cere asumarea responsabilității de către toate părțile."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga situație este o dilemă etică. Este etic ca un judecător să atace public conducerea propriei instanțe? Cum ar trebui să răspundă conducerea? Prezentarea de către Arsenie a problemelor de integritate ale judecătoarei Panioglu ridică, de asemenea, o dilemă etică privind expunerea publică a unui coleg."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este încărcat de judecăți morale. Liliana Arsenie califică acuzațiile drept „odioase, revoltătoare și dureroase”. Judecătoarea Moroșanu descrie atmosfera de lucru ca fiind „toxică”. Acțiunile judecătoarei Panioglu sunt prezentate nu doar ca ilegale, ci și ca imorale."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Noțiunea de corectitudine (fairness) este centrală, atât în contextul proceselor judiciare (dreptul la un proces echitabil), cât și în cel al dezbaterii publice. Președinta Arsenie face apel la presă să verifice faptele pentru o prezentare corectă, acuzând în același timp o campanie incorectă de denigrare."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 5,
        "reason": "Credibilitatea și încrederea sunt miza principală. Conducerea Curții încearcă să-și restabilească credibilitatea prin prezentarea de documente. În același timp, judecătoarea Moroșanu își folosește propria reputație („colegii din țară mă cunosc”) pentru a-și susține afirmațiile și a submina încrederea în conducere."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este un element definitoriu al evenimentului, variind de la discursul formal și elaborat al președintei, la intervenția directă și emoțională a judecătoarei disidente și la dialogul tensionat și evaziv din sesiunea Q&A. Contrastul dintre formalitate și confruntarea directă este foarte pronunțat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Stilul este predominant direct și confruntațional. Judecătoarea Moroșanu își exprimă direct acuzațiile („suntem terorizați”). Președinta Arsenie numește direct persoanele pe care le critică (Beșu, Panioglu) și aduce acuzații specifice. Întrebările jurnaliștilor sunt, de asemenea, foarte directe."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 2,
        "reason": "Există și elemente indirecte, cum ar fi aluziile președintei Arsenie la interese politice care ar orchestra atacurile („acapararea puterii judecătorești”) sau la implicarea serviciilor secrete, dar acestea sunt secundare față de acuzațiile directe."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 3,
        "reason": "Claritatea este variabilă. Liliana Arsenie este foarte clară și detaliată în prezentarea cazurilor Vanghelie și Bădălău, folosind documente. Totuși, în sesiunea Q&A, devine evazivă și neclară la întrebările despre motivele specifice ale schimbării unui judecător, invocând regulamente interne fără a oferi detalii."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambiguitatea apare în special în răspunsurile din sesiunea Q&A. Refuzul repetat al președintei Arsenie de a oferi un motiv concret pentru înlocuirea judecătorului Pavel, limitându-se la a spune că s-a respectat regulamentul, creează ambiguitate și alimentează suspiciunile jurnaliștilor."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 2,
        "reason": "Stilul variază. Intervenția judecătoarei Moroșanu este scurtă, concisă și de impact. Discursul pregătit al președintei Arsenie este lung și detaliat, nu concis. Răspunsurile din Q&A sunt uneori scurte, dar evazive, nu neapărat concise în sensul de a oferi informație eficient."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul principal al Lilianei Arsenie este foarte elaborat. Ea construiește o argumentație complexă, bazată pe detalii juridice, termene de prescripție, articole de lege și documente justificative, demonstrând o pregătire temeinică a prezentării."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Cadrul este formal (conferință de presă), iar discursul președintei Arsenie este predominant formal. Totuși, formalitatea este ruptă de intervenția emoțională a judecătoarei Moroșanu, de aplauze, de tonul agresiv din înregistrările cu judecătoarea Panioglu și de schimburile tensionate cu jurnaliștii."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Elemente de informalitate sunt prezente și contrastează cu cadrul oficial. Acestea includ tonul personal și emoțional al judecătoarei Moroșanu, aplauzele din sală care o susțin și dialogul aprins, aproape personal, dintre președintă și jurnaliști la final."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 1,
    "reason": "Deși evenimentul este specific României, discuția nu se concentrează pe aspecte culturale largi, ci pe normele și conflictele dintr-un domeniu profesional foarte specific. Prin urmare, relevanța culturală generală este scăzută.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 2,
        "reason": "Evenimentul reflectă norme specifice culturii profesionale a sistemului judiciar din România, cum ar fi tensiunile interne, relația conflictuală cu presa pe anumite subiecte și importanța ierarhiei și a regulamentelor interne. Este o fereastră către o sub-cultură instituțională."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția este centrată pe Curtea de Apel București, o instituție națională, fără a face referiri la diferențe sau specificități regionale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se face apel la tradiții, fie ele naționale sau profesionale. Discuția este ancorată în evenimente și regulamente curente."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul nu are legătură cu obiceiuri locale. Este o dezbatere instituțională cu relevanță națională."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema multiculturalismului nu este prezentă în niciun fel în cadrul acestei conferințe."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio referire la patrimoniul cultural sau național."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt exprimate sentimente de mândrie națională. Discursul se concentrează pe problemele și apărarea unei instituții, nu pe identitatea națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Această categorie este extrem de relevantă, deoarece întreaga conferință este o bătălie a intențiilor și a credibilității. Fiecare parte încearcă să demonstreze că intențiile sale sunt pure și legitime, în timp ce intențiile celeilalte părți sunt ascunse, manipulative și ilegitime. Este o luptă pentru controlul narativului.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 5,
        "reason": "Președinta Arsenie acuză explicit existența unor „narațiuni manipulative și false” și a unei campanii de „manipulare și minciună” menite să dezinformeze publicul. Din perspectiva cealaltă, prezentarea sa selectivă și atacurile la persoană pot fi, de asemenea, percepute ca o tactică de a distrage atenția."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Părtinirea este evidentă de ambele părți. Judecătoarea Moroșanu își apără un coleg și atacă conducerea. Președinta Arsenie apără instituția pe care o conduce și atacă criticii. Jurnaliștii de la Recorder, autorii investigației, sunt de asemenea percepuți ca având o poziție partizană în timpul Q&A."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment este o luptă pentru credibilitate. Liliana Arsenie folosește documente oficiale și decizii judecătorești pentru a-și consolida poziția. Judecătoarea Moroșanu invocă experiența și reputația sa. În același timp, credibilitatea judecătorilor critici (Panioglu, Beșu) este sistematic subminată."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Dezbaterea se axează pe motivele ascunse. Președinta Arsenie sugerează că intenția reală a atacurilor este „acapararea puterii judecătorești” în scopuri politice. Criticii, pe de altă parte, insinuează că motivele deciziilor conducerii sunt favorizarea unor inculpați sau corupția."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 5,
        "reason": "Președinta Arsenie susține că faptele (schimbarea completelor, termenele de prescripție) sunt interpretate în mod deliberat greșit de către critici și presă pentru a crea o imagine falsă. Argumentația sa principală este că oferă interpretarea corectă, legală, a evenimentelor."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 0,
        "reason": "Conflictul este strict intern, legat de funcționarea sistemului de justiție din România și de luptele de putere din interiorul acestuia. Nu există nicio referire sau aluzie la actori geopolitici, interese externe sau propagandă la nivel internațional."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Curtea de Apel București respinge acuzațiile de manipulare în dosarul primarului: Prescripția a intervenit cu 4 ani înainte ca dosarul să ajungă la instanță

Conducerea Curții de Apel București (CAB) a respins ferm acuzațiile de manipulare a dosarului în care a fost implicat un primar de sector, susținând că intervenția prescripției răspunderii penale a fost un rezultat al cadrului legislativ și al momentului în care dosarul a fost înregistrat, nu o consecință a unor manevre interne. Într-o conferință de presă organizată joi, președinta instanței, Liana Arsenie, a prezentat o cronologie detaliată a cazului pentru a demonta narațiunile apărute în spațiul public. 

Potrivit datelor prezentate, dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în faza de apel la data de 4 august 2021. Liana Arsenie a subliniat că, pentru cea mai gravă faptă din dosar, cea de luare de mită, termenul general de prescripție de 10 ani se împlinise deja în anul 2017, cu patru ani înainte ca apelul să ajungă pe rolul instanței. „A culpabiliza conducerea Curții de Apel prin imputarea unor așa-zise manevre de favorizare în anii 2021-2022, în condițiile în care fapta cea mai gravă era prescrisă încă din 2017, este dovada caracterului absolut odios, revoltător și dureros pentru noi al manipulării publice orchestrate”, a declarat președinta CAB. 

Ea a explicat că schimbările din completul de judecată, un alt punct central al acuzațiilor, au avut la bază motive obiective și legale, precum promovarea unor judecători în urma unor concursuri (cazurile judecătoarelor Voica Valerica și Gohoreanu Alina) sau solicitări personale de schimbare a parcursului în carieră, decizii care au excedat voinței conducerii CAB. 

În final, completul stabil a soluționat cauza, dispunând o singură soluție de prescripție a răspunderii penale și două soluții de achitare pentru edil. Liana Arsenie a insistat că responsabilitatea pentru intervenția prescripției revine în principal lipsei de acțiune a legislativului, care, timp de peste patru ani, nu a clarificat normele privind prescripția specială, ceea ce a dus la aplicarea termenului general, mai scurt. Președinta instanței a concluzionat prin a cere presei și publicului să analizeze documentele oficiale, acuzând o campanie de dezinformare menită să „ațâțe societatea împotriva judecătorilor”.

### „Suntem terorizați pur și simplu” - O judecătoare a întrerupt conferința șefei Curții de Apel București pentru a denunța presiunile din instanță

Conferința de presă a președintei Curții de Apel București, Liana Arsenie, menită să combată acuzațiile publice aduse instanței, a fost marcată de un moment tensionat, când judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit neanunțat pentru a susține o versiune complet opusă. Cu o vechime de 26 de ani în magistratură, dintre care 19 la CAB, Moroșanu a luat cuvântul pentru a-l susține pe colegul său, judecătorul Aureliu Beșu, ale cărui critici la adresa conducerii au stat la baza convocării presei. 

„Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună”, a declarat ferm judecătoarea. Aceasta a continuat cu acuzații directe la adresa conducerii instanței, afirmând că judecătorii nu sunt sprijiniți și trăiesc într-un climat de intimidare. 

„Aici, la Curtea de Apel București, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă”, a adăugat Raluca Moroșanu, descriind atmosfera din instituție drept „toxică și încordată”. 

Intervenția sa a creat un contrast puternic cu discursul oficial al președintei Liana Arsenie, care încerca să prezinte o imagine de legalitate și normalitate. Moroșanu a menționat că o parte dintre colegii săi sunt de acord cu ea, dar a anticipat că alții vor susține probabil conducerea. Pentru a-și întări credibilitatea, ea a amintit de activitatea sa de formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri timp de aproape 15 ani, sugerând că este o figură respectată în sistem. „Ei vor ști că nu mint. Dacă nu-l cred pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine”, a încheiat judecătoarea, intervenția sa fiind urmată de aplauze din partea unora dintre cei prezenți în sală. Momentul a scos la iveală un conflict intern profund și o diviziune clară în rândul magistraților de la una dintre cele mai importante instanțe din țară.

### Război total la Curtea de Apel București: Șefa instanței o acuză pe judecătoarea contestatară Daniela Panioglu de încasarea ilegală a chiriei și agresiuni fizice

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a lansat joi un atac dur la adresa judecătoarei Daniela Panioglu, una dintre vocile critice din interiorul instanței, acuzând-o de ipocrizie și de grave abateri profesionale și morale. Într-o conferință de presă, Arsenie a încercat să demonteze credibilitatea lui Panioglu, prezentând un istoric de sancțiuni disciplinare și fapte controversate, pentru a argumenta că criticile acesteia nu sunt legitime. 

Principalul cap de acuzare adus de conducerea CAB se referă la faptul că, deși a achiziționat un apartament în București în 2011, judecătoarea Panioglu ar fi continuat să încaseze o chirie substanțială de la stat până în 2015, declarând în fals că nu deține o locuință. „A indus în eroare conducerea instanței timp de patru ani”, a afirmat Arsenie, adăugând că problemele au început când i s-a sistat plata chiriei. 

Mai mult, președinta CAB a invocat o decizie a Înaltei Curți din 2018, prin care Daniela Panioglu a fost sancționată disciplinar pentru agresiuni fizice și verbale. Conform relatării, în timpul unei deliberări, Panioglu și-ar fi lovit un coleg de complet în cap cu dosarul, „țipând și urlând”. Acest comportament, a susținut Arsenie, a dus la o situație fără precedent: majoritatea judecătorilor de la secția penală au refuzat să mai formeze complet de judecată cu ea, din cauza „agresivității verbale și fizice manifestate constant”. 

Pentru a ilustra lipsa de performanță a judecătoarei, a fost prezentat cazul unui dosar complex pe care Panioglu l-ar fi primit în 2013 și pe care nu a reușit să-l soluționeze timp de nouă ani, amânând pronunțarea de 268 de ori, ceea ce a dus în final la prescrierea faptelor. Prejudiciul în acel dosar era estimat la peste 1,6 milioane de euro. Prezentarea acestor detalii a fost menită să sublinieze „prăpastia dintre vorbe și fapte” și să o discrediteze pe Panioglu ca reper moral, transformând conferința de presă într-un veritabil câmp de luptă internă.

## Transcriere

[Liliana Arsenie] Bună ziua, numele meu este Liliana Arsenie, sunt președintele Curții de Apel București. Mă bucur să avem această întâlnire în acest în acest context. Am luat inițiativa acestei întâlniri dintr-un considerent extrem de simplu: profesiile noastre, și aceea de magistrat, și aceea de jurnalist, sunt animate de aceeași nevoie de aflare și de promovare a adevărului.

Vă mulțumesc încă o dată pentru prezența la această conferință.

[Jurnalist] Vă rog. Înainte de a începe conferința, am o declarație de presă.

[Raluca Moroșanu] Mă numesc Raluca Moroșanu, sunt judecător la Secția I Penală a Curții de Apel București. Sunt aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu.

[Jurnalist] Vă rugăm frumos să mergeți la microfon pentru că nu vă auzim.

[Raluca Moroșanu] Vă rog.

[Jurnalist] Avem sunetul acolo.

[Raluca Moroșanu] Bine. După, după. În spate.

[Jurnalist] Vă rog, doamna judecător.

[Raluca Moroșanu] Bun. Mă numesc Raluca Moroșanu. Sunt judecător la Secția I Penală a Curții de Apel București. Am 26 de ani de magistratură, din care 19 la Curtea de Apel București, la Secția I Penală. Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat.

Dacă va fi contrazis, este o minciună. Aici, la Curtea de Apel București, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați, pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă.

Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine. Nu știu cealaltă parte ce vor face, iată, sunt aici unii care vor susține probabil conducerea. Nu, așa ca paranteză, nu am fost nici ofițer acoperit, nici la 2 și un sfert, nicăieri. Am fost toată viața mea magistrat.

Colegii din țară mă cunosc pentru că am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri aproape 15 ani și ei vor ști că nu mint. Dacă nu-l credeți pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine. Atât am avut de spus.

[Liliana Arsenie] Vă mulțumim, doamna judecător. Așa cum am precizat, conferința survine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni, care par coordonate pentru acapararea puterii judecătorești, așa încât, în virtutea obligației de apărare a independenței justiției, suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru ca, în lumina celor pe care le vom prezenta, să facem apel la întreaga comunitate media să verifice faptele efective raportate la narațiunile manipulative și false.

Totodată, astăzi, cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridică constituțională a statului român să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate în această perioadă și să prezinte public rezultatul acestor verificări. Am învățat cu toții, judecători și procurori, că justiția se realizează prin Înalta Curte și prin celelalte instanțe organizate conform legii. Așadar, nicio altă autoritate nu se poate erija în deținător al adevărului absolut și nici nu poate tranșa chestiuni litigioase de competența instanțelor de judecată sau să statueze cu valoare de adevăr personal impus celorlalți, cine este de bună credință sau nu, oricine este onest sau nu.

Am învățat că legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare, că legea vine din cunoaștere juridică și respect pentru cetățean, nu din nevoia de capitalizare politică și nici din nevoia de preluare ostilă a unei puteri în stat, care mai târziu să fie folosită în interes politic. În cele ce urmează, vom prezenta câteva dovezi care combat narativele manipulative și probează starea de legalitate a organizării și funcționării Curții de Apel București.

Cea mai gravă mistificare din această serie o reprezintă alegațiile privind direcționarea dosarelor prin schimbarea arbitrară a compunerii completurilor. Aș începe cu cel mai important și care a suscitat interesul media, anume cazul Vanghelie, care a avut următorul parcurs. S-a înregistrat la Curtea de Apel București la data de 4.08.2021. Vă rog, aici este data din sistemul ECRIS, apel. Cealaltă dată pe care o s-o vedeți, 7.07.2015, este data înregistrării la instanța de fond.

A fost, așadar, înregistrat la 4.08.2021, ora 10:34, aspect foarte important asupra cărora vom mai reveni. Compunerea inițială, pentru că și aceste chestiuni au suscitat foarte multe discuții în spațiul media. Judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii și promovării unui concurs. Judecător Gohoreanu Alina, schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii și promovării unui concurs.

Așadar, în ambele situații, factorul de decizie a fost exterior puterii decizionale a conducerii Curții, consecința manifestării dreptului la carieră al judecătorului, drept la carieră pe care îl avem fiecare dintre noi, indiferent de profesie. Mai departe, judecătorul Reileanu Cătălin, schimbare obiectivă ca urmare a solicitării sale de schimbare a parcursului carierei, decizie care a excedat voinței conducerii Curții de Apel București. Judecător Andreea Ionescu, a fost mutată spre către la cealaltă secție penală din rațiuni de echilibrare a volumului de activitate. Dinamica personalului la nivelul Curții de Apel București este foarte mare, volumul de muncă și complexitatea cauzelor este foarte ridicată, așa cum dumneavoastră vă este cunoscut și cum în fiecare an, prin raportul de activitate, prezentăm datele statistice.

Decizia luată, având în vedere, a fost luată având în vedere faptul că nu se administraseră probe, așadar, nu puteam să vorbim de vreo afectare a principiului continuității. Judecător Gargalea Anastasia, a fost delegată pentru o scurtă perioadă la Curtea de Apel București, însă pe fondul restanțelor semnificative în motivarea hotărârilor de la Tribunalul București, de unde a fost delegată, s-a impus neprelungirea delegării. Între continuarea exercitării activității judiciare la Curtea de Apel București și necesitatea de a finaliza niște motivări la instanța de fond, s-a ales varianta a doua din nevoia de prezervare a interesului public și de a permite finalizarea activității de motivare care trena de mai bine de un an de zile. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată în privința inculpatului Vanghelie, dispunându-se o singură soluție de prescripție a răspunderii penale și două soluții de achitare.

Vă rog să priviți acest paragraf al hotărârii pronunțate în calea de atac. Termenul general de prescripție în privința infracțiunii de luare de mită s-a împlinit în anul 2017. Spuneam la începutul discuției cu privire la acest, prezentării cu privire la acest dosar, că în cadrul Curții de Apel București, în apel, dosarul a fost înființat înregistrat în anul 2021. Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, chiar săvârșită în modalități alternative, termenul de prescripție a curs de la data comiterii, adică din anul 2007 și s-a împlinit în 2017, cu patru ani înainte de a fi înregistrat dosarul la Curtea de Apel București.

Vă rog să priviți aceste două înscrisuri: fișa de dosar și decizia Curții. În decizia Curții se prevede că termenul de prescripție generală de 10 ani s-a împlinit în anul 2017. A culpabiliza conducerea Curții de Apel prin imputarea unor așa-zise manevre de favorizare a vreunui inculpat, în anii 2021-2022, în vederea prescrierii răspunderii penale, în condițiile în care fapta cea mai grea, cu termenul cel mai mare de prescripție, era prescrisă încă din anul 2017, înainte ca acest dosar să fie înregistrat la Curtea de Apel București, este dovada caracterului absolut odios, revoltător și dureros pentru noi, al manipulării publice orchestrate în vederea asmuțirii societății împotriva judecătorilor. Vă rog să priviți documentele oficiale, pentru că noi ca instituție nu ne permitem să formulăm opinii, ci doar să prezentăm fapte certe. Este consecința formării profesionale.

În esență, prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului timp de peste patru ani, care a făcut ca termenul de prescripție specială să nu mai existe, iar răspunderea penală să nu se prescrie în 15 ani, ci în 10. În continuare, ca și gravitate a afirmațiilor, ne referim la cazul prezentat de domnul judecător Beșu, respectiv cel privindu-l pe inculpatul Bădălău, în care iarăși se susține că s-au făcut manevre pentru a fi favorizat inculpatul. În cauză, inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență, pretins a fi fost comis și spun pretins a fi fost comis, pentru că nu avem o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, așa încât inculpatul, oricare ar fi acesta, beneficiază de prezumția de nevinovăție, în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi.

Aceasta este fapta. Rechizitoriul reține articolul 7, litera A din Legea 78/2000, ceea ce presupune, în mod explicit, legătura dintre faptă și funcția publică. A exercitat, a săvârșit infracțiunea folosindu-se de funcția publică. Curtea de Apel a judecat contestația la soluția pronunțată de Tribunalul Giurgiu, care a fost sesizat inițial și a soluționat camera preliminară. În contestația ulterioară, completul din care a făcut parte și judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența de soluționare în primă instanță, dacă aparține tribunalului sau Curții de Apel.

În urma soluționării acestei contestații, a fost admisă și competența soluționării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile art. 38, alin. 1, lit. d, Cod procedură penală. Hotărârea este motivată în fapt și în drept, așa cum prevăd exigențele Codului de procedură penală, dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet pe fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început. Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, care arată că urmarea stabilirii acestei competențe s-ar augmentat durata soluționării cauzei, cu potențiala incidență a prescripției, trebuie subliniat următorul aspect esențial: Curtea de Apel a salvat dosarul de la prescripție pentru următorul considerent.

Judecarea cauzei în continuare în prim grad de jurisdicție la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă public domnul judecător, ar fi atras constatarea nulității absolute în calea de atac a apelului, pentru că acea cauză ar fi fost judecată de o instanță necompetentă, indiferent cine ar fi exercitat, cu consecința trimiterii cauzei la, de în apel la instanța competentă pentru reluarea întregii judecăți, fiind astfel o concretizare substanțială, într-adevăr, a riscului incidenței prescripției răspunderii penale, dacă soluția ar fi fost aceea. Urmarea acestei soluții, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel București, iar o eventuală schimbare de încadrare ulterioară care să atragă competența tribunalului, instanță inferioară ierarhic, nu afectează competența Curții de Apel, instanță ierarhic superioară de a soluționa cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor procesual penale incidente conduce la singura concluzie, conform căreia soluția Curții de Apel București în calea de atac a contestației este una care nu expune soluționarea cauzei la riscul prescripției, ci îl evită.

Încălcarea dispozițiilor legale, care atrage sancțiunea nulității absolute, respectiv soluționarea cauzei în primă instanță de o instanță necompetentă, nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale, sub sancțiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză de nerespectare a niciunei alte dispoziții din Codul de procedură penală și mă refer aici la dreptul la un proces echitabil, egalitatea armelor, administrarea probatorilor în condiții de nemijlocire în fața instanțelor judecătorești. Afirmațiile făcute, precum că inculpații sunt scăpați, sunt în sine dovezi ale preconcepției, semnificând antepronunțarea evidentă.

În principiu, judecătorul știe care va fi soluția abia după soluționarea dosarului, finalizarea cercetării judecătorești și a procesului de deliberativ. Așa încât, în cauză, dacă direcționăm dosarele să scape infractorul, înseamnă că, ad principium, de la început știm care este soluția. Alte afirmații, precum sunt agreați sau chemați la curte judecători sensibili la sugestiile conducerii, sau alte astfel de afirmații care ar contura imixtiuni în actul de judecată, fără niciun fel de probe, fac obiectul sesizării inspecției judiciare, așa încât aceste chestiuni nu le vom dezbate.

În ceea ce privește aspectul sensibil al compatibilității exercitării funcției de judecător, raportat la activitățile derulate anterior și necunoscute, în slujba unei structuri de informații, cunoscută sub denumirea de 2 și un sfert, menționăm că am hotărât sesizarea inspecției judiciare, a CSM, CSAT și CNSAS și așteptăm rezultatul verificărilor. Un alt judecător care a atacat și atacă constant Curtea de Apel București este Panoglu Daniel.

Prezint acest caz nu pentru a judeca o persoană, ci pentru a discuta despre standarde de integritate și bună credință care trebuie să însoțească discursul public al unui magistrat, mai ales când acesta se prezintă drept reper etic. Credibilitatea unui discurs etic nu se măsoară prin severitatea acuzațiilor aduse altora, ci prin adevărul și coerența propriei conduite. În timp ce invocă exigențe morale ridicate, persoana în cauză, Panoglu, a lansat în spațiul public acuzații care nu rezistă verificării factuale, contribuind la o atmosferă de suspiciune nejustificată.

În același timp, persoana în cauză, Panoglu Daniela, a formulat public acuzații la adresa altor persoane, acuzații care nu sunt confirmate de datele obiective disponibile și care nu au fost susținute de probe verificabile. În acest context, o să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși la data de 15 iunie 2011, și avem aici contractul de vânzare-cumpărare, datele sunt anonimizate, doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate asupra unui apartament cu trei camere în București, în suprafață de 149,16 m². Deși a dobândit acest drept de proprietate în 2011, până în anul 2015 a continuat să deconteze o chirie substanțială de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință în proprietate, inducând în eroare conducerea instanței timp de patru ani.

În momentul în care conducerea Curții de Apel a aflat despre realitatea locativă și a sistat plata chiriei, judecătoarea Panoglu a acționat pe toate căile pentru a-și perpetua o stare ilicită, acționând chiar în instanță, avem materialele, și formulând ea însăși plângere penală împotriva președintelui instanței pentru refuz de a-i deconta chiria. Precizez că la dosarul administrativ al instanței există și punctele de vedere estimate de Ministerul Justiției cu privire la faptul că în momentul în care dobândești în proprietate un drept de proprietate asupra unui imobil, nu mai ai dreptul la decontarea chiriei. Această conduită vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte și contrazice flagrant discursul său public, prin care promovează pretinse valori morale și conduita de însușire nelegală a banului public. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții, pentru că dubla măsură este dovada imposturii și nicidecum a valorilor pe care le promovează.

Conduita sa ilicită nu este doar una de însușire veroasă din banul public, ci îmbracă și forma violenței fizice în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În acest caz, evidențiem decizia Înaltei Curți, numărul 5 din 29 ianuarie 2018, care a stabilit răspunderea sa disciplinară pentru agresiuni fizice și verbale asupra colegului de complet. Astfel, acesta, în contextul deliberării și pronunțării unei soluții, l-a lovit în cap cu dosarul pe judecător, țipând și urlând. Contrar susținerilor acesteia, care ar, că ar fi fost eliminată din așa-zise rațiuni de incoruptibilitate, imposibilitatea de a continua desfășurarea activității în materie penală s-a datorat refuzului judecătorilor secției de a face complet cu aceasta, inclusiv a doamnei Moroșanu, care a fost înainte aici în sală, dată fiind agresivitatea verbală și fizică manifestată în mod constant atât față de colegi, avocați și procurori și justițiabili.

Avem aici un tabel care se află la dosarul disciplinar. Este un număr de 23, nu vreau să arăt numele colegilor pentru protecția datelor. Sunt 22 de rubrici. Un singur judecător și-a manifestat opțiunea de a intra cu doamna judecător, după, cred, un an de zile, și acest judecător a renunțat. Imposibilitatea de a face complet colegial este așadar evidentă și obiectivă. În ceea ce privește imposibilitatea de a constitui complet unic, prezentăm dovada incapacității sale de a soluționa dosare de complexitatea celor care atrag competența de primă instanță a Curții de Apel București.

În concret, și vă putem pune la dispoziție datele, doar că trebuie să anonimizăm și în acest moment nu am putut, nu am reușit să facem acest lucru. În concret, fiind învestită în anul 2013 cu soluționarea unui dosar și beneficiind de nenumărate măsuri de degrevare, avem de asemenea hotărârile de colegiu prin care a fost degrevată șase luni, trei luni, în considerarea complexității dosarelor, nu l-a soluționat timp de nouă ani de zile, amânând pronunțarea pentru nu mai puțin de 268 de zile, nereușind pronunțarea soluției, cu consecința prescripției faptelor. Menționăm că, așa cum rezultă din rechizitoriu, prejudiciul estimat în această cauză este de ordinul milioanelor de euro. 9 ani de zile un dosar. Aici avem ultimul termen la care a intrat doamna Panoglu în anul 2022. A rămas în pronunțare 268 de zile, amânare de pronunțare.

Precizez că acest dosar a fost preluat, evident, în contextul încercărilor tendențioase de a fi scoasă doamna judecător din complet și a presiunilor și a persecuției exercitate de Inspecția Judiciară. Dosarul a fost reluat de un alt complet. În final, în acest moment, dosarul se află în stadiu final de judecată la un alt judecător, care este aproape de finalizare în doi ani de zile. Faceți dumneavoastră comparația, nouă ani și doi ani. În considerarea, în condițiile în care judecata a fost reluată de la început, în considerarea principiului nemijlocirii. În aceeași cheie a comportamentului disprețuitor și a unei conduite manifestate în afara normelor, doamna Panoglu a fost sancționată disciplinar pentru că în considerentele deciziei penale 1049 din data de 25.07.2022 a inserat aprecieri care sugerau fapte penale săvârșite de către procurori în instrumentarea unei cauze penale, activități specifice organelor de cercetare și urmărire penală, depășind astfel limitele sesizării.

Este cu evidență că, referitor la conduita profesională ireproșabilă pe care o invocă doamna judecător, conducerea Curții de Apel a avut de gestionat ani de zile un grefier, un judecător agresiv fizic și verbal pentru majoritatea covârșitoare a colegilor, într-o profesie în care reciprocitatea dialogului și toleranța față de opinia celuilalt sunt principii stabilite prin lege. În contextul atacului concertat la adresa puterii judecătorești, astfel de afirmații, cum au fost făcute de către cei doi judecători, au un puternic impact emoțional, fără a avea legătură cu legalitatea și calitatea activității din cadrul Curții de Apel. În ceea ce privește conduita doamnei judecător, aș dori domnul specialist IT să redăm câteva înregistrări din sala de judecată și să vă gândiți dumneavoastră dacă, fiind de cealaltă parte a barii, ați dori să fiți într-o astfel de sală de judecată.

[Înregistrare audio instanță] Nu aveți cuvântul dumneavoastră. Am dat cuvântul apărătorului. Îl apărați? Îl apărați pe apărător? Îl apărați pe apărătorul părții civile? Îl apărați? Pe apărător? Răspundeți, doamna avocat, ce și retrage clientul dumneavoastră? Își retrage apelul, da? În acest caz nu își mai poate retrage plângerea. E corect juridic? E logic? E logic, doamna avocat? Doamna avocat, vreți să vă trimitem la cursuri de drept? Când se face procedura civilă? În ce an? Vă trimitem la niște cursuri. Răspundeți, ce își retrage? Apelul sau plângerea? Sunt incompatibile. Ca să își retragă plângerea, trebuie să își mențină apelul, ca să luăm act de retragerea plângerii. Își retrage plângerea, da? Și apelul. Nu, ori una, ori cealaltă. Nu puteți să condiționați dumneavoastră. Am făcut cursuri de drept sau am făcut facultăți de drept? Și față de ce a precizat domnul avocat, mă opun acestei modalități de a sesiza.

[Liliana Arsenie] Astfel de exemple pot să continue și vă putem pune la dispoziție înregistrările, în măsura în care dumneavoastră le doriți. Cu toată emoția populară stârnită de nume sonore ale politicii, justiția nu înseamnă soluții prestabilite, soluțiile survin după ce probatoriul a fost administrat în condiții de egalitate a armelor, pentru că doar emiterea rechizitoriului nu face dovada existenței faptei și a vinovăției. Din păcate, prin mesaje care depășesc limitele atribuțiilor constituționale, justiția a trecut de la câmp tactic la o arenă, în care arbitrariul și diletantismul au valoare de lege, singura preocupare fiind aceea a destructurării puterii judecătorești și înlocuirii ei cu veritabile instanțe morale.

Astfel fiind, asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar, o demonizare a magistraturii prin contestarea discreționară a oricărei forme de organizare judiciară, prin ridiculizarea și anatemizarea conducerii sistemului judiciar, prin manipulare și minciună, folosind ca voci, așa-zise reprezentative ale sistemului judiciar, oameni care acționează din impulsul eșecului profesional personal. Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București? Vedem acțiuni cu țintă de a crea haos controlat.

Sincronizarea este accidentală. Atacurile lansate prin declarațiile judecătorului Beșu, declarațiile sub anonimat ale unui procuror, apar la momentul în care DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele. Curtea de Apel București, țintită în mod direct în discurs, este instanța care va trebui să judece aceste dosare. Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluții în astfel de dosare. Aceasta este rețeta clasică: distrugi încrederea în instituții înainte ca ele să se pronunțe, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care este.

Acțiunile par parte dintr-un mecanism organizat de destabilizare. Astăzi vedem un judecător cu trecut în servicii, care lansează acuzații grave bazate exclusiv pe percepții, o instituție media care folosește mesajul fără verificări, apariția acestor atacuri exact când se află pe rol dosare foarte complicate. Contextul obiectiv este de natură să ridice legitime semne de întrebare privind intenția de a crea acest haos controlat. Este oare o coincidență că în acest mecanism este implicat un judecător cu trecut în servicii?

Atacul politicului instituționalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică națională a unui film foarte artistic cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale. În încheiere, respingem categoric orice încercare de denigrare a corpului profesional, de polarizare, de antagonizare și slăbire a independenței puterii judecătorești. Și nu în ultimul rând, vreau să vă asigur că noi, conducerea Curții de Apel București, care suntem astăzi în fața dumneavoastră, și întreg corpul de judecători ai Curții de Apel București, nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept pe care am jurat să le respectăm la intrarea în profesie. Nu pretindem că nu sunt probleme în sistemul de justiție, nu pretindem că nu este nevoie de îmbunătățirea activității noastre, dar acestea nu pot servi decât prin dialog în cadrul instituțional, cu respect, profesionalism și competență în acord cu atribuțiile constituționale ce revin fiecărei părți.

Preluarea ostilă în stradă a puterii judecătorești prin instigare publică sunt mecanisme care nu pot fundamenta niciodată o democrație. Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări?

[Jurnalist] Doamna președintă, Alexandru Costache sunt, la știri pe TVR.

[Jurnalist] Bună ziua, Andreea Pora, Recorder.

Nu mai puțin, vă rog, nu mai puțin. Andreea Pora este numele meu, sunt la publicația Recorder. Am observat că în prezentarea dumneavoastră n-ați făcut nicio referire la dosarul Burci-Unicom. Puteți să ne spuneți, vă rog, care au fost motivele pentru care conducerea Curții de Apel București a decis, într-un termen din martie anul acesta, înlocuirea domnului judecător Cătălin Pavel cu un alt judecător?

[Liliana Arsenie] Sunt considerente, dosarul este pe rol, așa încât nu putem să facem în momentul de față aprecieri cu privire la soluționarea unui dosar pe rol. Dar, ca principiu, și în acord cu normele regulamentare și legale, schimbările care operează în compunerea completelor sunt strict legale, în raport de normele din regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată. Vă mulțumesc.

[Jurnalist] Dar ați făcut referire în prezentarea dumneavoastră și la alte dosare care se află pe rol.

[Liliana Arsenie] Vă mulțumesc. Nu, nu, n-am făcut.

[Jurnalist] Cu dosarul domnului Bădălău.

[Liliana Arsenie] Îmi pare foarte rău că sunteți în momentul de față în eroare. Dosarul Bădălău este soluționat în cameră preliminară, definitiv, așa încât chestiunile pe care le-am prezentat sunt strict legate de ceea ce s-a dezbătut într-o manieră definitivă. Așa încât aceste aprecieri ale dumneavoastră sunt în afară. Vă mulțumesc. Altă întrebare?

[Jurnalist] Doar o întrebare. Dumneavoastră ne-ați invitat pe toți aici ca să ne explicați punct cu punct cum noi de la Recorder am distorsionat și am manipulat opinia publică. Revin cu întrebarea mea, în condițiile în care judecătorul Cătălin Pavel funcționa și a continuat să funcționeze după ce a fost scos din complet, în condițiile în care nu a avut cerere de degrevare, nu era delegat, puteți, vă rog, insist, să ne spuneți care este motivul pentru care ați hotărât ca într-un dosar în risc de prescriere să-l înlocuiți cu o altă judecătoare?

[Liliana Arsenie] Este răspunsul același pe care vi l-am dat. Înlocuirea în compunerea completurilor de judecată se face strict în condițiile regulamentului de ordine interioară. Vă mulțumesc.

[Jurnalist] Este secret? În condițiile regulamentului de ordine interioară. Dumneavoastră ați vorbit până acum. Vă rog frumos, dați-ne motivația pentru care acest judecător a fost scos din complet.

[Liliana Arsenie] În condițiile regulamentului de ordine interioară. Urmărirea penală a durat opt ani și discutăm la momentul la care acest dosar se va soluționa printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Orice alte discuții acum, în fața dumneavoastră, pot să influențeze soluția în dosarul cauzei și nu este, nu putem să facem mai mult. Este o conferință de presă prin care ne-am exprimat punctul de vedere pe chestiuni pe care le-am considerat esențiale. Nu suntem în fața dumneavoastră să dăm o replică fiecărei. Ne-am exercitat acest drept, așa cum am spus, în considerarea obligației de apărarea independenței sistemului judiciar. Vă rog.

[Jurnalist] În contextul acestei dezbateri tot mai aprinse și a controverselor, în condițiile în care Curtea de Apel București este descrisă ca o instanță cu probleme de imagine, veți cere Inspecției Judiciare să verifice punctual și poate chiar generic toată această chestiune a repartizării și modificării completurilor, pentru că au apărut elemente de contradictorialitate. Pe de o parte sunt judecători care au vorbit asumat sau sub rezerva anonimatului, pe de altă parte a apărut și doamna judecător astăzi care susține acele puncte de vedere. Veți cere punctual Inspecției Judiciare să verifice la sânge, scuzați expresia, toate aceste schimbări de completuri pentru că există această imagine pe care Curtea de Apel București.

[Liliana Arsenie] Am spus-o explicit în paragraful doi, că vom solicita tuturor instituțiilor abilitate să facă toate aceste verificări cu privire la toate aceste chestiuni care au apărut în spațiul public și rezultatele acestor verificări să fie făcute publice. Din păcate, ceea ce nu se înțelege este că vorbim de o instanță, cea mai mare din țară, cu cel mai mare volum de activitate. Vorbim de cauzele cele mai complexe și mediatizate, din păcate, doar materia penală prezintă relevanță pentru public, nu și materia non-penală. Nu spune nimeni despre volumul de muncă și complexitatea cauzelor care sunt deduse, spre exemplu, secțiilor de contencios administrativ, colegii mei sunt eroi.

Nu spune nimeni de schemele subdimensionate, nu vorbește nimeni de infrastructura deficitară. Pe această cale țin să vă mulțumesc pentru sprijinul acordat de a populariza situația Tribunalului Ilfov, Judecătoriei Buftea și Judecătoriei Cornetu. Pe acest fond de deficit, în condițiile în care ani de zile admiterea în magistratură a fost blocată, avem un deficit major de personal, pe toate palierele, fie că vorbim de judecători, fie că vorbim de grefieri. În atare situație, pe acest volum în continuă creștere, cu complexitate din ce în ce mai mare, cu presiune media din ce în ce mai mare, trebuie să le gestionăm, cu un număr din ce în ce mai mic de judecători.

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

[Jurnalist] Și încă o chestiune pe care doream s-o precizez. Eu am mai precizat-o, juriștii o cunosc, în cazul în care intervine prescripția, prejudiciile se recuperează.

[Liliana Arsenie] Vă mulțumesc. Vă mulțumesc pentru participare. Sperăm să deschidem calea, am înțeles. Vă mulțumim, urmează să răspundem, să mai desfășurăm și alte astfel de activități. Vă mulțumim! Vă mulțumesc!

[Jurnalist] Doamna Anghelescu!

[Liliana Arsenie] Vă mulțumesc pentru conferința de presă. În limitele, în limitele mesajului public pe care am vrut să-l transmit, am vorbit. Informația pe care am vrut s-o transmitem către media am transmis-o. Vă mulțumim pentru prezență. Vă mulțumim