---
title: "Ședința Guvernului Republicii Moldova din 17 decembrie 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110438/Sedinta-Guvernului-Republicii-Moldova-din-17-decembrie-2025
event_date: 2025-12-17T10:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 6 (intrarea din str. Pușkin)"
region: Moldova
category: Guvern
duration_seconds: 2134
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Ședința Guvernului Republicii Moldova din 17 decembrie 2025

## Comunicat de presă

## Guvernul a aprobat majorarea salariului minim și creșterea indemnizației unice la naștere începând cu 2026

**Chișinău, 17 decembrie 2025** – Executivul Republicii Moldova, reunit astăzi în ședință, a adoptat o serie de măsuri cu impact social și economic major, incluse în politica bugetar-fiscală pentru anul viitor. Printre cele mai importante decizii se numără majorarea salariului minim pe țară, creșterea indemnizației unice la naștere și lansarea unui program național extins pentru servicii de creșă, alături de noi proiecte de infrastructură și securitate a frontierelor.

Începând cu 1 ianuarie 2026, salariul minim pe țară va crește la 6.300 de lei, marcând o majorare de aproximativ 15% față de anul precedent și o dublare comparativ cu nivelul din anul 2021. Această măsură vine în sprijinul angajaților din sectorul real și bugetar, având ca scop menținerea puterii de cumpărare și asigurarea unui trai decent.

„Ne dorim un salariu și mai mare și vom face acest lucru gradual în fiecare an,” a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, subliniind angajamentul Guvernului de a continua politicile de creștere a veniturilor populației.

În același pachet de măsuri sociale, Guvernul a aprobat majorarea indemnizației unice la nașterea copilului, care va ajunge la suma de 21.886 de lei în anul 2026. Suplimentar, a fost anunțat Programul național de servicii de creșă, cu un buget alocat de 380 de milioane de lei, destinat creării a 5.000 de locuri noi în instituțiile preșcolare.

„Apelul este deschis pentru primarii de nivelul I, inclusiv municipiile Chișinău și Bălți, să aplice pentru a extinde accesul la servicii de educație timpurie,” a menționat Secretarul de Stat al Guvernului, subliniind importanța sprijinirii tinerelor familii.

Pe palierul de infrastructură și securitate, Cabinetul de miniștri a aprobat Programul național de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2026-2030. Documentul strategic vizează modernizarea punctelor de trecere, dotarea cu echipamente de ultimă generație și reducerea timpilor de așteptare la graniță, un aspect esențial în contextul apropierii de Uniunea Europeană și al fluidizării comerțului internațional. De asemenea, au fost ratificate acorduri importante în domeniul transportului rutier cu Uniunea Europeană și proiecte de reabilitare a drumurilor naționale, inclusiv sectoare din centura municipiului Chișinău (M1).

În domeniul justiției și cooperării internaționale, a fost ratificat Acordul dintre Republica Moldova și Statul Israel privind asistența juridică în materie civilă și comercială. Acest act va simplifica procedurile pentru cetățenii moldoveni implicați în litigii sau procese comerciale în Israel, eliminând necesitatea unor proceduri birocratice costisitoare, precum apostilarea documentelor.

„Acest instrument juridic vine în sprijinul oamenilor și companiilor care au litigii sau proceduri civile și comerciale ce implică Republica Moldova și Statul Israel. Prin intrarea în vigoare a acordului, procedurile vor avea o formă clară și un traseu direct,” a explicat ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Ședința a inclus și o serie de remanieri de cadre în cadrul agențiilor guvernamentale, vizând fortificarea capacităților administrative la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică.

Premierul Dorin Recean a încheiat ședința mulțumind echipei guvernamentale pentru efortul depus în elaborarea și aprobarea bugetului pentru anul 2026, subliniind că aceste măsuri sunt pași concreți în procesul de integrare europeană și de modernizare a țării.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul general al ședinței este constructiv și orientat spre viitor. Se exprimă satisfacție pentru realizările anterioare (aprobarea bugetului) și optimism cu privire la noile proiecte (creșterea salariului minim, programul de creșe, proiecte de infrastructură). Tonul este încurajator, iar mulțumirile adresate echipelor și persoanelor care pleacă din funcție adaugă o notă de recunoștință.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 2,
        "reason": "Sentimentul este mai degrabă de satisfacție profesională decât de fericire personală. Expresia „mă bucur că am trecut” în legătură cu aprobarea bugetului indică o stare de mulțumire și eliberare, dar nu o fericire intensă."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Optimismul este foarte prezent, în special în prezentarea noilor proiecte. Se subliniază beneficiile viitoare pentru cetățeni, cum ar fi „drumuri mai sigure, timp mai scurt de deplasare”, îmbunătățirea calității vieții prin creșterea salariului minim și a indemnizațiilor, și sprijinirea familiilor prin programul de creșe. Se creează o viziune pozitivă asupra viitorului."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 3,
        "reason": "Prim-ministrul își exprimă explicit recunoștința față de echipă pentru „prestația impresionantă” la aprobarea bugetului. De asemenea, se aduc mulțumiri persoanelor care părăsesc funcțiile, cum ar fi domnul Vladimir Vornic, pentru activitatea depusă, ceea ce denotă apreciere și recunoștință instituțională."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși tonul general este formal, se simte un entuziasm moderat la anunțarea unor proiecte de anvergură, cum ar fi Programul Național de Creșe Publice, descris ca „un program foarte mare, complex”, cu un buget semnificativ majorat, indicând un angajament puternic."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment nu este prezent în contextul formal și profesional al unei ședințe de guvern."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 2,
        "reason": "Prim-ministrul menționează explicit „ne bucurăm două minute” după succesul aprobării bugetului, indicând un moment de bucurie colectivă, deși scurt și temperat de necesitatea de a continua munca."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 4,
        "reason": "Satisfacția este o emoție dominantă, manifestată prin aprecieri pentru munca depusă la aprobarea bugetului și prin modul în care sunt prezentate proiectele finalizate sau care avansează. Finalizarea cu succes a unor etape importante generează un sentiment clar de satisfacție profesională."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 1,
        "reason": "Există un scurt moment de umor subtil când prim-ministrul comentează eficiența unui viceprim-ministru care a prezentat mai multe puncte simultan și când un alt ministru întreabă dacă să-și prezinte punctele „împreună”. Acestea sunt interacțiuni relaxate, dar amuzamentul este un element minor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 0,
    "reason": "Întreaga ședință are un caracter formal, procedural și constructiv. Nu există niciun indiciu de conflict, critică negativă, frustrare sau alte emoții negative. Discuțiile sunt concentrate pe soluții și aprobări, menținând un ton pozitiv și profesional.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element care să sugereze tristețe. Chiar și anunțurile privind demisiile sunt prezentate într-un mod neutru și profesional."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este calm și respectuos pe tot parcursul înregistrării. Nu există semne de iritare, furie sau ostilitate."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuțiile sunt orientate spre planificare și management, fără a exprima teamă sau incertitudine. Se abordează securitatea, dar dintr-o perspectivă de consolidare și control, nu de frică."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul și subiectele abordate sunt strict profesionale și nu conțin elemente care ar putea provoca dezgust."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă nicio frustrare legată de procese birocratice sau de alte obstacole. Dimpotrivă, se propun soluții pentru simplificare."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Atmosfera este una de control și planificare strategică. Nu există semne de anxietate cu privire la viitor sau la implementarea proiectelor."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă nicio dezamăgire. Dimpotrivă, se comunică satisfacție față de progresele înregistrate."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul profesional și formal al ședinței."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Majoritatea covârșitoare a discursului este de natură procedurală și informativă, specifică unei ședințe de guvern. Se prezintă proiecte de hotărâri, se oferă justificări legale și de oportunitate și se supun la vot propunerile, ceea ce face ca tonul neutru și informativ să fie dominant.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "O mare parte din discurs, în special citarea temeiurilor legale („În temeiul articolului 7...”) și anunțarea punctelor de pe ordinea de zi, are un ton strict neutru și factual."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al fiecărei intervenții este de a informa membrii guvernului despre conținutul și scopul proiectelor de hotărâri. Se prezintă date concrete, sume (salariul minim, indemnizații), termene și detalii tehnice ale proiectelor, având un caracter pur informativ."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "În fragmentul audio nu sunt adresate întrebări. Formatul este unul de prezentare și aprobare, nu de dezbatere interogativă."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Prim-ministrul dă instrucțiuni clare pentru desfășurarea ședinței („trecem la ordinea de zi”, „rog să votați”). De asemenea, prezentările au un caracter instructiv, explicând cum vor fi implementate noile regulamente sau proiecte."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 1,
        "reason": "Unele prezentări, cum ar fi cea despre programul de creșe, includ o scurtă narațiune despre contextul și necesitatea proiectului, dar acest stil este secundar față de cel informativ."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Fiecare ministru își argumentează propunerea pentru a convinge cabinetul de necesitatea și beneficiile acesteia. Se folosesc argumente precum alinierea la standardele UE, beneficiile pentru cetățeni sau eficiența economică pentru a obține aprobarea."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Interacțiunile sunt caracterizate de un grad foarte înalt de profesionalism și respect reciproc. Limbajul formal, formulele de adresare politicoase și tonul calm și diplomatic sunt constante pe parcursul întregii ședințe, reflectând normele de conduită ale unui astfel de eveniment.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este omniprezentă, prin folosirea constantă a formulelor de adresare precum „Stimați colegi”, „Domnule Prim-ministru”, „Vă mulțumesc” și „Vă rog susținerea proiectului”."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest comportament este complet absent. Toate interacțiunile sunt civilizate și profesionale."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul este evident în modul de adresare, în tonul vocii și în recunoașterea contribuției colegilor și a celor care părăsesc funcțiile. Nu există întreruperi sau contradicții exprimate într-un mod lipsit de respect."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun fel de agresivitate verbală sau non-verbală. Tonul este calm și colaborativ."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Sarcasmul este complet absent din discursul formal al ședinței."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 1,
        "reason": "Există câteva momente scurte de umor situațional, care destind atmosfera formală, dar umorul nu este un element central al comunicării."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Ironia este complet absentă din discurs."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga ședință este un exercițiu de diplomație instituțională. Deciziile, inclusiv cele de personal, sunt comunicate într-un mod neutru și formal, evitând orice potențial conflict sau controversă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "O parte semnificativă a agendei este dedicată problemelor sociale și bunăstării cetățenilor. Se discută și se aprobă măsuri cu impact direct asupra justiției sociale (salariul minim), sprijinului pentru familii (indemnizații, creșe) și incluziunii persoanelor vulnerabile (copiii cu dizabilități), demonstrând un angajament activ în aceste domenii.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest tip de discurs este complet absent."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul folosit este neutru, formal și respectuos, aliniat la normele de comunicare publică modernă. Se evită orice terminologie care ar putea fi considerată insensibilă sau discriminatorie."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Inclusivitatea este un subiect central. Proiectul privind creșele este argumentat prin prisma incluziunii femeilor pe piața muncii, iar proiectul legat de educația incluzivă vizează direct sprijinirea copiilor cu dizabilități severe."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul diversității nu este abordat în mod explicit în acest segment al ședinței."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de discriminare. Dimpotrivă, politicile propuse au ca scop reducerea inegalităților și sprijinirea grupurilor vulnerabile."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 4,
        "reason": "Miniștrii acționează ca avocați pentru diverse grupuri sociale. Se pledează pentru îmbunătățirea condițiilor pentru angajați (salariul minim), pentru familii (indemnizația la naștere) și pentru copiii cu nevoi speciale, argumentând necesitatea acestor măsuri."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Măsurile de creștere a salariului minim și a sprijinului pentru familii sunt acțiuni concrete de promovare a justiției sociale și de redistribuire a resurselor către segmentele mai puțin favorizate ale populației."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest subiect nu este abordat direct în discuțiile prezentate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga ședință este un exemplu de mediu profesional și orientat pe sarcini. Agenda este respectată riguros, se prezintă proiecte de hotărâri, se deliberează și se votează. Tonul este formal, iar discuțiile sunt concentrate pe aspecte administrative și legislative, demonstrând un focus clar pe îndeplinirea atribuțiilor guvernamentale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Interacțiunile sunt formale și respectuoase, folosind formule de adresare precum „Stimați colegi” și „Domnule Prim-ministru”. Structura ședinței este clar definită, urmărind o ordine de zi prestabilită, ceea ce denotă un nivel înalt de profesionalism în conducerea afacerilor publice."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 4,
        "reason": "Miniștrii își prezintă proiectele argumentat, citând temeiuri legale („În temeiul articolului 7...”) și justificând numirile pe baza experienței candidaților (de ex., numirea doamnei Victoria Grate). Aceasta demonstrează o bună cunoaștere a dosarelor și a procedurilor."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Prim-ministrul conduce ședința eficient, stabilește tonul, mulțumește echipei pentru realizări (aprobarea bugetului) și ghidează discuțiile. El demonstrează leadership prin recunoașterea succeselor și orientarea echipei către obiectivele viitoare („ne concentrăm asupra viitorului”)."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Ședința este un exercițiu de colaborare. Prim-ministrul mulțumește „echipei”, deciziile se iau colectiv prin vot, iar multe proiecte (acorduri cu Suedia, Israel, UE) reflectă o cooperare interinstituțională și internațională. Se felicită reciproc pentru succese, consolidând spiritul de echipă."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Majoritatea punctelor de pe ordinea de zi sunt orientate spre soluționarea unor probleme concrete: securitatea frontierelor, fluidizarea transportului, sprijinirea populației (majorarea salariului minim), modernizarea infrastructurii și simplificarea birocrației. Fiecare hotărâre este prezentată ca o soluție la o necesitate identificată."
      },
      {
        "name": "Luarea deciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Funcția principală a ședinței este luarea deciziilor. Fiecare proiect prezentat se finalizează cu o propunere clară și un proces de vot transparent („Cine e pentru această decizie? ... Se aprobă.”). Acest mecanism este aplicat constant pe parcursul întregii ședințe."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Sunt prezentate câteva inițiative noi, cum ar fi „Programul Național de Creșe Publice”, care este descris ca un proiect complex și de anvergură. De asemenea, se menționează digitalizarea serviciilor („utilizarea ghișeului unic”) și modernizarea tehnologică (în supravegherea frontierei), indicând o orientare spre inovație."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este centrat pe activitatea instituțională și pe politici publice, nu pe dezvoltarea personală a participanților. Aspectele legate de acest domeniu sunt prezente doar la un nivel implicit și redus.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 1,
        "reason": "Se discută despre îmbunătățirea proceselor și a serviciilor publice (eficiența energetică, calitatea serviciilor medicale), ceea ce reflectă o dorință de progres la nivel instituțional, dar nu se abordează direct tema autoperfecționării personale."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 2,
        "reason": "Prim-ministrul își motivează echipa prin recunoașterea eforturilor depuse la aprobarea bugetului („o prestație impresionantă”). De asemenea, miniștrii încearcă să motiveze aprobarea proiectelor prin sublinierea beneficiilor pentru cetățeni, ceea ce poate servi drept factor motivator pentru echipă."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Conținutul este preponderent tehnic, procedural și administrativ. Nu există elemente de discurs menite să inspire la nivel personal sau emoțional."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 1,
        "reason": "Mențiunea prim-ministrului despre vizionarea înregistrării de cinci ore a ședinței de aprobare a bugetului poate fi interpretată ca un semn de dedicare și reziliență în fața unui efort susținut, dar este un detaliu minor și nu o temă centrală."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio referire la starea de prezență conștientă sau la tehnici de mindfulness. Atenția este complet orientată spre sarcinile de pe ordinea de zi."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 1,
        "reason": "La începutul ședinței, prim-ministrul reflectează pe scurt asupra succesului aprobării bugetului din săptămâna precedentă, marcând un moment de analiză a realizărilor recente înainte de a trece la noile sarcini."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul dezvoltării personale a membrilor guvernului sau a funcționarilor nu este abordat în niciun fel pe parcursul ședinței."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 3,
    "reason": "Ședința se desfășoară într-un cadru care presupune respectarea principiilor etice ale serviciului public. Legalitatea, responsabilitatea și transparența sunt elemente centrale, deși nu sunt discutate explicit ca teme morale, ci ca parte a procedurii standard.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Caracterul public al ședinței și procesul transparent de votare sugerează un angajament față de onestitate. Deciziile sunt luate la vedere, contribuind la o imagine de deschidere."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 3,
        "reason": "Respectarea strictă a procedurilor legale, menționată în mod repetat prin invocarea temeiurilor legale pentru fiecare hotărâre, demonstrează un efort de a acționa cu integritate și în conformitate cu cadrul normativ."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Miniștrii își asumă responsabilitatea pentru domeniile pe care le gestionează, prezentând proiecte și argumentându-le necesitatea. Proiectele sociale, precum majorarea salariului minim și a indemnizațiilor, reflectă asumarea responsabilității guvernului față de bunăstarea cetățenilor."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt prezentate sau dezbătute dileme etice. Toate propunerile sunt încadrate ca fiind benefice și necesare, fără a explora potențiale conflicte de valori."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este neutru, tehnic și lipsit de judecăți morale la adresa unor persoane sau situații. Se evită limbajul subiectiv sau moralizator."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Multe dintre măsurile propuse (ex: sprijin pentru păturile vulnerabile, reguli clare pentru mediul de afaceri) au ca scop asigurarea echității și corectitudinii în societate. Se urmărește crearea unui cadru legal just pentru toți actorii."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 3,
        "reason": "Prin transparența procesului decizional și prin raportarea la cadrul legal, guvernul încearcă să construiască și să mențină încrederea publicului. Credibilitatea este un obiectiv implicit al întregii comunicări."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și structurat, corespunzător cadrului oficial al unei ședințe de guvern. Claritatea și concizia sunt prioritare pentru a asigura eficiența procesului decizional.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este extrem de directă și la obiect. Propunerile sunt formulate clar și fără ocolișuri, de exemplu: „Se propune eliberarea domnului Ion Moraru...”, „Rog susținerea proiectului.”."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se utilizează un limbaj indirect sau aluziv. Contextul formal impune o comunicare explicită pentru a evita orice neclaritate."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 4,
        "reason": "În ciuda utilizării unui limbaj birocratic specific, scopul fiecărei propuneri este enunțat clar. Vorbitorii se străduiesc să explice beneficiile proiectelor pentru a asigura înțelegerea acestora de către toți membrii."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Se depun eforturi considerabile pentru a elimina ambiguitatea, prin referirea la articole de lege specifice și prin definirea clară a termenilor și procedurilor."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 4,
        "reason": "Prezentările sunt, în general, scurte și concentrate pe esențial. Miniștrii rezumă punctele cheie ale proiectelor înainte de a le supune votului, optimizând timpul alocat fiecărui subiect."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 3,
        "reason": "Anumite prezentări, în special cele cu impact social major (ex: programul de creșe, majorarea salariului minim), sunt mai elaborate, oferind detalii suplimentare despre context, obiective și beneficii pentru a sublinia importanța acestora."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc constant titluri oficiale, iar tonul general este sobru și protocolar, specific unei ședințe guvernamentale."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Există un scurt moment de informalitate la început, când prim-ministrul o salută pe o colegă și glumește despre durata celebrării unui succes. Acesta este însă o excepție care confirmă regula formalismului general."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 2,
    "reason": "Ședința este ancorată în contextul specific al Republicii Moldova, abordând probleme naționale și politici de dezvoltare. Se fac referiri la patrimoniul național și la alinierea la standarde europene, reflectând prioritățile culturale și geopolitice ale țării.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 2,
        "reason": "Dinamica ședinței, cu o structură ierarhică clară și un stil de comunicare formal, reflectă norme culturale specifice spațiului administrativ est-european. Modul de adresare și de desfășurare a procedurilor urmează un protocol bine stabilit."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși se menționează „dezvoltarea regională” ca obiectiv, discuțiile nu aprofundează specificitățile sau diferențele dintre regiunile țării. Accentul rămâne la nivel național."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 2,
        "reason": "Evenimentul în sine urmează tradiția procedurală a guvernării. Desfășurarea ședinței, cu citirea ordinii de zi și votarea punct cu punct, reprezintă o practică tradițională în administrația publică."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Cadrul este strict formal și instituțional, nefiind un context în care să se manifeste obiceiuri locale."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 1,
        "reason": "Aprobarea acordurilor de cooperare cu state precum Israel și Suedia indică o deschidere spre colaborare internațională, dar tema multiculturalismului intern al Republicii Moldova nu este abordată."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 3,
        "reason": "Subiectul este abordat direct în contextul numirii unui nou secretar de stat la Ministerul Culturii, printre ale cărui responsabilități se numără „domeniul patrimoniului cultural”, colaborarea cu UNESCO și gestionarea instituțiilor de profil. Acest lucru indică o preocupare activă pentru patrimoniu."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 2,
        "reason": "Există un sentiment subtil de mândrie legat de progresele țării, în special în ceea ce privește alinierea la standardele europene („consolidarea cooperării dintre minister și Comisia Europeană”). Satisfacția exprimată pentru aprobarea bugetului poate fi, de asemenea, văzută ca o formă de mândrie în capacitatea de a guverna eficient."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală a ședinței este transparentă și funcțională: exercitarea actului de guvernare prin luarea de decizii administrative și legislative. Comunicarea este menită să informeze și să legitimeze acțiunile guvernului, proiectând o imagine de eficiență și responsabilitate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este informativ și procedural, nu persuasiv sau manipulator. Se prezintă fapte, temeiuri legale și decizii, fără a apela la tehnici de influențare emoțională sau la distorsiuni."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 2,
        "reason": "Fiind o ședință de guvern, conținutul reflectă agenda politică a puterii. Totuși, limbajul evită retorica partizană deschisă, încadrând deciziile în termeni de interes public și necesitate tehnică, deși părtinirea este inerentă actului de guvernare."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "Sursa (Guvernul Republicii Moldova) are o credibilitate formală ridicată. Aceasta este consolidată prin respectarea riguroasă a procedurilor, transparența votului și argumentarea deciziilor pe baza cadrului legal, ceea ce sporește încrederea în actul de guvernare prezentat."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este explicită și constantă: implementarea programului de guvernare. Fiecare punct de pe ordinea de zi are un motiv clar – de la numiri în funcții la aprobarea de programe naționale și acorduri internaționale. Motivul principal este demonstrarea unei guvernări active și productive."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 0,
        "reason": "Stilul formal și limbajul precis, adesea juridic, sunt utilizate tocmai pentru a preveni interpretările eronate. Scopul este ca deciziile să fie clare și neechivoce."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 1,
        "reason": "Orientarea pro-europeană a guvernului este vizibilă prin proiectele de aliniere la standardele UE și cooperarea cu partenerii occidentali. Totuși, aceasta este prezentată ca o direcție strategică de dezvoltare, nu ca propagandă directă, accentul fiind pus pe beneficiile practice ale acestei colaborări."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Guvernul majorează salariul minim pe țară la 6.300 de lei pentru anul 2026

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 17 decembrie, majorarea salariului minim pe țară pentru anul 2026, stabilindu-l la 6.300 de lei. Această măsură reprezintă o creștere de 15% față de nivelul din 2025 și va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026. 

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a subliniat că această majorare face parte dintr-un proces constant de îmbunătățire a veniturilor populației. Potrivit datelor prezentate, salariul minim a înregistrat o evoluție semnificativă în ultimii ani, crescând de la 2.935 de lei în 2021 la noua valoare de 6.300 de lei, ceea ce înseamnă mai mult decât o dublare în decurs de cinci ani. Executivul și-a reafirmat angajamentul de a continua ajustările graduale și în anii următori, pentru a asigura un nivel de trai decent pentru toți angajații din țară. 

În aceeași ședință, a fost aprobată și prognoza pentru mărimea salariului mediu lunar pe economie pentru 2026, care a fost stabilit la 17.400 de lei. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 8% față de anul 2025. Stabilirea acestui indicator este esențială pentru diverse calcule bugetare și sociale, dar și pentru a asigura competitivitatea sectorului privat în ceea ce privește ofertele salariale și motivarea angajaților. Ambele decizii reflectă eforturile Guvernului de a alinia politicile salariale la realitățile economice și de a oferi un sprijin concret cetățenilor în contextul economic actual.

### Program național de 380 de milioane de lei pentru crearea a 5.000 de locuri noi în creșe

Guvernul a lansat un ambițios program național pentru dezvoltarea rețelei de creșe publice, cu un buget total de 380 de milioane de lei pentru următorii doi ani. Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței de Guvern, unde s-a subliniat că investiția, de 20 de ori mai mare decât bugetul alocat în anul curent, are ca scop crearea a peste 5.000 de locuri noi pentru copiii de vârstă antepreșcolară. 

Programul, derulat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în colaborare cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, este conceput pentru a sprijini familiile și pentru a facilita revenirea părinților, în special a mamelor, pe piața muncii. Oficialii au menționat că lipsa locurilor în creșe este una dintre principalele bariere în calea încadrării profesionale a femeilor, iar acest program vizează direct eliminarea acestui obstacol. Deși rata de ocupare a femeilor cu copii de până la șase ani a crescut în ultimii ani de la 39% la 50%, aceasta rămâne redusă, iar Guvernul dorește să ofere toate pârghiile necesare pentru ca părinții care lucrează să aibă unde să-și lase copiii în siguranță. 

Apelul de proiecte este deschis pentru primăriile de nivelul întâi, inclusiv municipiile Chișinău și Bălți, care au o populație de cel puțin 3.000 de locuitori. Data limită pentru depunerea dosarelor este 14 februarie 2026. Pe lângă acest program, Guvernul a aprobat și majorarea indemnizației unice la nașterea copilului, care în 2026 va constitui 21.886 de lei, dublu față de valoarea din 2021.

### Guvernul dublează împrumutul pentru reabilitarea drumului Chișinău-Leușeni și a centurii capitalei

Executivul a aprobat modificarea unui acord de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), dublând finanțarea pentru reabilitarea a două sectoare de drum strategice de la 150 de milioane la 300 de milioane de euro. Fondurile suplimentare vor asigura finalizarea lucrărilor până în anul 2031. 

Proiectul vizează modernizarea a două artere rutiere de importanță națională. Primul sector este drumul M1 Chișinău-Leușeni, pe o porțiune de 84 de kilometri. Acesta este considerat principala poartă rutieră a Republicii Moldova către România și, implicit, către Uniunea Europeană. Reabilitarea sa este esențială pentru eficientizarea transportului de mărfuri și pasageri, consolidând legăturile economice cu spațiul comunitar. 

Al doilea sector inclus în proiect este o porțiune de 9 kilometri din șoseaua de centură a municipiului Chișinău. Lucrările prevăd extinderea carosabilului la patru benzi de circulație, o măsură menită să fluidizeze traficul intens din jurul capitalei și să reducă ambuteiajele. 

Potrivit viceprim-ministrului, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, impactul acestor investiții va fi direct și benefic atât pentru cetățeni, cât și pentru economie. Modernizarea infrastructurii va duce la reducerea numărului de accidente, la scurtarea timpului de deplasare și la un comerț mai eficient, stimulând dezvoltarea regională. Aprobarea acestei modificări permite Guvernului să continue eforturile de a asigura drumuri mai sigure și o conexiune mai bună a Republicii Moldova cu Europa.

## Transcriere

Bună ziua, stimați colegi, vă salut. Și într-adevăr, o salutăm pe Cristina, care a revenit cu noutăți bune din Bruxelles. Dar, totuși cred că vreau să încep iarăși cu ceea ce s-a întâmplat vineri, cu aprobarea bugetului 2026 în prima lectură.

Și iarăși să-i mulțumesc echipei care a făcut o prestație impresionantă la ședința în plen. Întregii echipe, deci l-am menționat cu siguranță pe ministrul Finanțelor, dar au fost și alți colegi, evident și doamna ministră Plugaru și viceprim-ministrul Osmochescu, dar și toți colegii, secretari de stat, doamna Roșca. Cer iertare dacă îl uit acuma pe cineva. Am avut ocazia în timpul weekendului să mai privesc o dată video, toate acele cinci ore și mă bucur că am trecut.

Dar, cum și ne-am înțeles, ne bucurăm două minute și deja ne ne concentrăm asupra viitorului, ne pregătim de lectura a doua și a treia și sper că o să treacă și sunt sigur că o să treacă totul bine. Deci, acuma trecem la ordinea de zi și începem tradițional cu resurse umane. Și primul raportor e domnul viceprim-ministru Bulea. Vă rog.

[Dan Bulea]
Bună ziua, colegi. În temeiul articolului 7, litera g din legea 136 din 2017 cu privire la guvern și articolul 22, alineatul 1, litera a și alineatul 3 din legea 199 din 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, se propune eliberarea domnului Ion Moraru din funcția de șef al Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică din data de 18 decembrie 2025, în baza cererii de demisie.

Da, vă rog. Da. În temeiul articolului 7, litera G din legea 136/2017 cu privire la guvern și articolul 52, litera A din legea 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, se propune suspendarea raportului de serviciu ale domnului Sergiu Chircu în funcția de șef adjunct al Inspectoratului Național pentru supraveghere tehnică din data de 19 decembrie 2025, pe perioada numirii într-o funcție de demnitate publică.

Și, în temeiul articolului 7, litera G din Legea 136/2017 cu privire la Guvern și articolul 6, alineatul 3 din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, se propune numirea domnului Sergiu Chircu în funcția de șef al Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică din data de 19 decembrie 2025. Rog susținerea.

[Prim-ministru]
Da, mulțumesc mult. Cine e pentru aceste decizii? Rog să votați. Mersi. Se aprobă. Deci acuma, domnul ministrul Justiției, domnul Cojuhari, vă rog.

[Veronica Cojuhari]
Da, vă mulțumesc. În temeiul articolului 4, alineatul 1, litera A din Legea 151 cu privire la agentul guvernamental, se propune eliberarea domnului Andrei Briceac din funcția de agent guvernamental din data de 29 decembrie 2025, în baza cererii de demisie. În acest context, doresc să aduc sinceră recunoștință pentru munca depusă și abnegație. Mulțumesc.

[Prim-ministru]
Da, mulțumesc mult. Cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc. Se aprobă. Domnul ministru Hajder.

[Sergiu Hajder]
Mulțumesc. Stimați membri ai guvernului, în temeiul prevederilor legale, se propune numirea doamnei Victoria Gratiei în funcția de secretar de stat al Ministerului Mediului, începând cu data de 18 decembrie 2025. Doamna Victoria Gratie are o experiență vastă în domeniul mediului, avansând în carieră în cadrul Ministerului Mediului până la poziția de șefă de direcție, remarcându-se ca unul dintre cei mai performanți șefi de direcție.

De-a lungul activității a promovat politici eficiente pentru gestionarea resurselor de apă, orientate spre protecție și utilizare rațională. Totodată, a avut o contribuție semnificativă în procesul de screening bilateral și la consolidarea cooperării între minister și Comisia Europeană. În calitate de secretar de stat, va continua să îndeplinească angajamentele Ministerului Mediului, în special pe capitolul 27, mediu și schimbări climatice. În contextul celor expuse, rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Da, vă mulțumesc, domnul ministru. Cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc. Se aprobă. Domnul ministru Jardan, vă rog. Continuăm atunci.

[Sergiu Hajder]
Mulțumesc. În temeiul prevederii legii cu privire la guvern și a legii cu privire la statutul funcției de demnitate publică, se propune eliberarea domnului Dorin Povejuc din funcția de director al Agenției de Mediu din data de 5 ianuarie 2026, în baza cererii de demisie. Rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Dar cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc, se aprobă. Și acuma continuăm cu domnul Jardan.

[Sergiu Hajder]
Încă mai am unul, domnule.

[Prim-ministru]
A, încă mai aveți una. Bun. Domnul, domnul viceprim-ministru a procedat într-un mod cel mai eficient când am votat. Bine, hai să facem separat.

[Sergiu Hajder]
În temeiul prevederilor legale, se propune numirea domnului Dorin Povejuc în funcția de șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului din data de 6 ianuarie 2026. În funcție de conducător, domnul Dorin Povejuc are obiective clar trasate, unul dintre acestea fiind creșterea capacității de control a instituției, precum și punerea în aplicare a reformei propuse. Menționez că dânsul are o experiență de peste 20 de ani în domeniul protecției mediului. Rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Dar cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc, se aprobă. Și acuma, domnul ministrul Culturii, domnul Jardan, vă rog.

[Sergiu Jardan]
Da, bună ziua. În temeiul prevederilor legale cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, se propune eliberarea domnului Vladimir Vornic din funcția de secretar de stat al Ministerului Culturii din data de 17 decembrie 2025, în baza cererii de demisie. Împreună sau mai am și numirea? Ok.

Iarăși, în baza prevederilor legale, se propune numirea domnului Corneliu Cirimpei în funcția de secretar de stat al Ministerului Culturii din data de 18 decembrie 2025. Corneliu, domnul Cirimpei are o vastă experiență de activitate în sectorul societății civile, dar a activat și în domeniul public. Din martie până în noiembrie 2025 a fost secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, responsabil de dezvoltarea regională.

În cadrul Ministerului Culturii, va fi responsabil de domeniul patrimoniului cultural, unde avem mult de lucru. Avem o nouă lege, reformarea agenției de inspectare a monumentelor, Institutului de patrimoniu cultural, colaborarea cu UNESCO și sunt sigur că dumnealui va îmbunătăți mult aceste lucruri. În același timp, vreau să-i mulțumesc domnului Vlad Vornic pentru activitatea lui de multă perioadă. Dumnealui va reveni la Agenția Națională a Arheologiei și sunt sigur că va continua lucrurile bune. În temeiul celor spuse, vă rog să acceptăm.

[Prim-ministru]
Mulțumesc, domnul ministru. Deci, cine e pentru aceste două decizii? Vă rog să votăm. Vă mulțumesc. Se aprobă. Și domnul Buzu, vă rog.

[Alexei Buzu]
Mulțumesc, domnule prim-ministru. Stimați colegi, în prevederile temeiurilor legale, se propune ca doamna Aleona Castraveț, șefa Direcției de control al utilizării și plasării pe piața produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, să asigure interimatul funcției de director general adjunct în domeniul fitosanitar al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, începând cu data de 18 decembrie 2025, până la numirea unui director general adjunct al agenției. Rog suportul dumneavoastră.

[Prim-ministru]
Cine e pentru această decizie? Mersi, se aprobă. Continuați, vă rog, domnul Buzu.

[Alexei Buzu]
Vă mulțumesc. În temeiul prevederilor legale, se propune numirea domnului Ștefan Crigan în funcția de director general adjunct al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru din data de 9 ianuarie 2026, pe o perioadă determinată de un an. Domnul Crigan va coordona activitatea agenției, va asigura implementarea politicilor în domeniul de competență și eu sper foarte mult că va contribui la furnizarea mai eficientă a serviciilor publice, atât pentru cetățeni, pentru colegii noștri în administrația publică locală, cât și pentru mediul de afaceri. Rog suportul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

[Prim-ministru]
Da, vă mulțumesc mult, domnul Buzu. Cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc, se aprobă. Am terminat cu resurse umane, deci trecem la ordinea de zi. Doamna ministră Misail Nichitin, vă rog.

[Ana Misail-Nichitin]
Mulțumesc. Stimate domnule prim-ministru, colegi, vă prezint atenției Programul Național de Management Integrat al Frontierei de Stat pentru anii 2026-2030, care are ca obiectiv principal creșterea siguranței cetățenilor Republicii Moldova printr-un control mai eficient și mai modern al frontierelor. Programul vizează modernizarea infrastructurii și tehnologiilor utilizate în punctele de trecere a frontierei de stat, prin buna gestionare a fluxului de persoane și mărfuri, care vor permite reducerea timpului de așteptare și facilitarea traficului transfrontalier legal.

Dotarea cu tehnologii moderne de supraveghere a frontierei și securizarea acesteia este un alt obiectiv prin care urmărim reducerea cazurilor de contrabandă, combaterea traficului de ființe umane, migrației ilegale și altor amenințări hibride. Noutatea programului este dezvoltarea mecanismului național de control al calității prin implementarea unui sistem de evaluare continuă, în scopul asigurării conformității cu standardele Uniunii Europene în domeniul managementului integrat al frontierei de stat. Prin acest program, guvernul transmite un mesaj ferm: securitatea cetățeanului este prioritate strategică, iar frontiera Republicii Moldova va deveni mai sigură, mai eficientă și mai prietenoasă pentru toți cei care o traversează legal. Rog susținerea acestui program.

[Prim-ministru]
E un proiect foarte important pentru noi, în contextul tuturor evenimentelor și foarte important din punct de vedere al securității noastre. Deci, eu sunt de acord și vă mulțumesc pentru acest proiect și rog susținerea. Cine e pentru? Vă mulțumesc, se aprobă. Domnul Buzu, vă rog.

[Alexei Buzu]
Mulțumesc, stimați colegi. Astăzi venim cu o propunere bazată pe un obiectiv foarte clar, îmbunătățirea calității vieții pentru cetățenii noștri. Lansăm 48 de proiecte noi de asistență externă care vor contribui direct la îmbunătățirea serviciilor sociale pentru cetățeni, acces mai bun la servicii medicale, dezvoltare economică, digitalizarea și crearea locurilor de muncă.

Pentru ca aceste proiecte să fie implementate mai rapid, mai eficient, propunem facilitarea importurilor bunurilor și serviciilor necesare prin scutirea de anumite taxe și impozite. Este o practică consacrată deja în cadrul guvernului nostru. Doar ca să vă dau câteva exemple, unul dintre aceste proiecte se referă la eficiența energetică în infrastructura educațională.

Vom renova 15 instituții de învățământ, pentru ca iarna în școli să fie mai cald, iar facturile să fie mai mici. De aceste proiecte vor beneficia peste 14.200 de elevi. Printr-un alt proiect, vom moderniza centrul de sănătate din Anenii Noi și vom dota cu echipamente noi, așa că cetățenii noștri de acolo să aibă servicii medicale de cea mai înaltă calitate. Deja, 134 de proiecte au fost implementate cu succes și vor fi radiate din această listă. Acestea fiind spuse, rog suportul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

[Prim-ministru]
Mulțumesc, domnul Buzu. Cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc. Se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bulea, vă rog.

[Dan Bulea]
Stimați colegi, propun astăzi un pas concret pentru facilitarea transportului și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și Regatul Suediei. Proiectul vizează inițierea negocierilor pentru semnarea unui acord privind transportul rutier internațional de pasageri și mărfuri. Acordul va stabili reguli clare pentru transportatori, va simplifica circulația mărfurilor și a pasagerilor și va crea un cadru previzibil de colaborare. Republica Moldova are deja încheiate astfel de acorduri cu 36 de state, majoritatea europene. Continuarea acestui proces ne ajută să ne aliniem la standardele Uniunii Europene și să consolidăm relațiile economice cu prietenii noștri. Rog susținerea acestui proiect.

[Prim-ministru]
Vă mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Cojuhari, vă rog.

[Veronica Cojuhari]
Stimate domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, Ministerul Justiției continuă să extindă colaborarea cu alte state, astfel încât instanțele de judecată să poată lucra mai simplu și eficient atunci când este nevoie de informații sau documente din străinătate. În acest context, prezint spre aprobare ratificarea acordului dintre Republica Moldova și statul Israel privind cooperarea juridică în materie civilă și comercială. Acordul are scopul de a clarifica și a simplifica schimbul direct de solicitări juridice între cele două țări, cum ar fi obținerea probelor, transmiterea actelor judiciare și extrajudiciare, precum și recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești civile și comerciale emise în Moldova sau Israel.

Acest instrument juridic vine în sprijinul oamenilor și companiilor care au litigii sau proceduri civile și comerciale ce implică Republica Moldova și statul Israel. De exemplu, până acum un cetățean al Republicii Moldova, implicat în proceduri judiciare în Israel, era nevoit să angajeze un avocat local, să pregătească actele traduse în limba ebraică și, desigur, să le apostileze. După intrarea în vigoare a acordului, documentele vor putea fi transcrise prin intermediul autorităților centrale, iar în cazul Republicii Moldova este Ministerul Justiției, cu traducere în ebraică sau engleză, fără apostilare. Acordul nu se aplică în domeniile fiscale, ale amenzilor, asistenței sociale și nici hotărârilor ce țin de starea civilă, cum ar fi căsătorii, divorțul, paternitate sau tutelă. Prin intrarea în vigoare a acordului, procedurile vor avea o formă clară și un traseu direct. Acesta este un pas în consolidarea relațiilor bilaterale și oferă siguranță în procesele juridice transfrontaliere. Rog susținerea proiectului. Mulțumesc.

[Prim-ministru]
Mulțumesc domnului ministru. Cine pentru această decizie? Vă mulțumesc, se aprobă. O hotărâre a guvernului foarte importantă în contextul tuturor măsurilor care le întreprindem pentru a susține populația, în special partea cea mai vulnerabilă. Iarăși, reiterăm importanța. Ne întreabă acuma și societatea civilă și, sigur că, jurnaliștii, dar nu o facem doar de dragul declarațiilor, o facem fiindcă încercăm să facem tot posibilul ca să ajutăm pe cei mai nevoiași. Deci, doamna ministră, vă rog să ne explicați, adică, de fapt, e în contextul celor expuse și în proiectul bugetului. Da? Vă rog.

[Ala Plugaru]
Mulțumesc mult. Stimați colegi, stimate domnule prim-ministru, este vorba de hotărârea de guvern privind stabilirea salariului minim pe țară în anul 2026. Prin acest proiect se propune stabilirea salariului minim lunar la suma de 6.300 de lei, care va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și reprezintă o majorare de 15% față de nivelul anului 2025.

Vreau să reamintesc că evoluția salariului minim în ultimii ani demonstrează o creștere constantă. Dacă în anul 2021 era de doar 2.935 de mii de lei, după cum vedeți, în anul 2026 am reușit să mărim treptat la 6.300, ceea ce înseamnă mai mult decât dublarea acestuia. Bineînțeles, ne dorim un salariu și mai mare și vom face acest lucru gradual în fiecare, în fiecare an. Rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Da, mulțumesc, doamna ministră. Îmi amintesc chiar și în plen, graficul, diagrama aceea care a fost demonstrată. Într-adevăr, vorbește mai bine decât orice, orice declarație, cum s-au mărit salariile de-a lungul anilor, și cel minim, și mediu. Dar, cu siguranță o să facem și mai mult. Vă mulțumesc. Cine e pentru această decizie? Mersi, se aprobă. Și iarăși, doamna ministră Plugaru.

[Ala Plugaru]
Da, mulțumesc mult. Este vorba de proiectul pentru modificarea regulamentului cu privire la modul de stabilire și plata indemnizațiilor adresate familiilor. Venim cu o noutate bună pentru familii care planifică să dea naștere unui copil. Indemnizația unică la naștere crește și în anul 2026 va constitui 21.886 de lei.

La fel, vreau să menționez că începând cu anul 2021, această indemnizație unică s-a dublat și ne propunem să o ajustăm în fiecare an ca să venim cu suport pentru familiile care dau naștere unui copil. Vreau la fel să menționez că avem o noutate astăzi foarte bună. În această dimineață, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, împreună cu Ministerul Infrastructurii, am lansat un program foarte mare, complex, Programul Național de Creșe Publice, unde venim cu investiții de 380 de milioane de lei pentru următorii doi ani.

Este un buget care este de 20 de ori mai mare față de anul curent și ne propunem să creăm peste 5.000 de locuri noi de creșă. De ce facem acest lucru? Pentru că ne dorim să avem părinți angajați atunci când copiii sunt la creșă. Ne dorim o reîntoarcere mai ușoară a femeilor pe piața muncii. Noi știm că aceasta este una din barierele care previne reîncadrarea în câmpul muncii. Și chiar dacă în ultimii ani rata de ocupare a femeilor, de fapt, a crescut, a femeilor care au copii până la șase ani, de la 39% la 50%, în continuare este mică și noi vrem să oferim toate posibilitățile ca părinții care lucrează să aibă unde lăsa în îngrijire copiii.

Apelul este deschis pentru primari, primării de nivelul 1, inclusiv municipiile Chișinău și Bălți, și apelul este cu data limită de 14 februarie. Pot apela primăriile care au o populație de 3.000 de locuitori și mai mult. Și încurajăm absolut toate primăriile eligibile să aplice și să ofere această oportunitate pentru familii cu copii. Mulțumesc.

[Prim-ministru]
Mulțumesc mult, doamna ministră. Cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc, se aprobă. Și vă rog să continuați.

[Ala Plugaru]
Da, mulțumesc. Următoarea hotărâre de guvern este cu privire la aprobarea măririi salariului mediu lunar pe economie care este prognozat pentru anul următor. Prin această hotărâre se propune stabilirea unei sume a salariului mediu lunar pe economie prognozat pe anul viitor la nivel de 17.400, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 8% față de anul 2025. Și această stabilire a acestui indicator de fapt este necesară pentru a asigura competitivitatea sectorului privat în ceea ce privește ofertele salariale și motivarea angajaților. Vă rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Vă mulțumesc. Cine e pentru această decizie? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bulea, vă rog.

[Dan Bulea]
Pentru început aș vrea să felicit Republica Moldova cu proiectul doamnei Plugaru. Este un model de implicare extraordinar pentru soluționarea problemelor femeilor tinere, susținere și suport din partea guvernului. Și eu vreau să comunic, noi avem la Ministerul Infrastructurii implementate peste 1300 de proiecte și cred că cele care sunt legate de școli și grădiniți sunt de cea mai mare avergură și sunt așa în sufletul nostru a tuturor. Felicitări, doamna ministru, cu un astfel de proiect. Stimați colegi, pentru a asigura întreținerea corespunzătoare a drumurilor naționale și folosirea eficientă a banilor publici, propunem astăzi modificarea programului de repartizare a mijloacelor fondului rutier pentru anul 2025.

Proiectul vine în contextul rectificării bugetului de stat și prevede redistribuirea alocațiilor existente între capitole, în funcție de lucrările deja realizate și de necesitățile reale până la sfârșitul anului. Aceste ajustări se bazează pe analiza volumului de lucrări executate și ne permit să utilizăm integral și eficient resursele fondului rutier, acolo unde este cea mai mare nevoie. Menționez că toate modificările au fost examinate și coordonate în prealabil în cadrul Consiliului Fondului Rutier, în conformitate cu cadrul legal, ceea ce asigură transparență și corectitudine în procesul decizional. Prin aprobarea acestui proiect contribuim la menținerea siguranței și funcționalității rețelei rutiere de drumuri naționale. Rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Vă mulțumesc. Cine e pentru această decizie? Mersi, se aprobă. Domnul ministru Hajder, vă rog.

[Sergiu Hajder]
Mulțumesc. Stimați colegi, propun atenția dumneavoastră proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea acordului în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale. Acordul reglementează utilizarea resurselor marine și asigură accesul la date științifice, precum și transferul de tehnologie.

De asemenea, stabilește posibilitatea instituirii de zone protejate marine și introduce obligativitatea evaluării impactului asupra mediului pentru activitățile desfășurate în aceste zone. Scopul final al tratatului interstatal este de a asigura pe termen lung conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine din zonele afectate, dincolo de jurisdicția națională și consolidează capacitățile de protecție a statelor membre. Rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Mulțumesc, domnul ministru. Cine e pentru această decizie? Mulțumesc, se aprobă. Domnul viceprim-ministru Osmochescu.

[Dumitru Osmochescu]
Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, venim cu un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea unui acord internațional încheiat între Republica Moldova și comunitățile de energie regenerabilă pentru un viitor durabil, cu Organizația pentru dezvoltarea antreprenoriatului, care vine în ajutorul întreprinzătorilor din Republica Moldova care vor avea facturi mai mici la energie, afaceri mai competitive și acces la practicile economice ale Uniunii Europene. Este vorba de un acord unde Republica Moldova se alătură prin ODA, după cum spuneam și finanțat de Uniunea Europeană, se alătură Sloveniei, Italiei și României pentru finanțarea asigurată de Agenția Executivă Europeană pentru Consiliul European pentru inovare și întreprinderi mici și mijlocii.

Scopul proiectului este de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii din sectoarele agroalimentar și comerț ale Republicii Moldova să își reducă costurile energetice și să devină mai competitive prin cooperare în cadrul comunităților de energie regenerabilă. În cadrul proiectelor vor fi create și operaționalizate 12 comunități de energie regenerabilă în cele patru țări partenere. Costurile totale se apropie de 1 milion de euro, dintre care 75% reprezintă finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene. Bugetul alocat ODA, în cazul Republicii Moldova, este de circa 246.000 de euro, din care 75% constituie grant, iar 25% este contribuția instituției propriu-zise. Acordul a fost semnat la Chișinău în noiembrie 2025 și la Bruxelles în decembrie 2025. Vă rog, susținerea.

[Prim-ministru]
Mulțumesc, domnului Osmochescu. Cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc, se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bulea, vă rog.

[Dan Bulea]
Stimați colegi, pentru a avea drumuri mai sigure, timp mai scurt de deplasare și o conexiune mai bună a Republicii Moldova cu Europa, vă prezint proiectul de hotărâre de guvern cu privire la inițierea negocierilor și aprobarea semnării acordului de modificare numărul 1 la acordul de împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, privind realizarea proiectului cinci de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova. Modificarea permite extinderea finanțării de la 150 la 300 de milioane de euro și va asigura finalizarea lucrărilor până în anul 2031. Din sursele acestui acord vor fi modernizate două sectoare strategice: drumul M1 Chișinău-Leușeni, cu o lungime de 84 de km, principala poartă rutieră dintre România și Uniunea Europeană și Republica Moldova, sectorul 2 al centurii municipiului Chișinău, cu o lungime estimată de 9 km, care va fi extins la patru benzi de circulație. Impactul este direct pentru cetățeni și economie: mai puține accidente, transport mai rapid, comerț mai eficient și dezvoltare regională. Rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
E un proiect foarte important, mai ales pentru cei care trăiesc în municipiul Chișinău. Ne dăm seama că facem un lucru bun. Traficul din oraș devine tot mai greu și mai greu și sigur, o centură e de mult binevenită. Deci, și eu rog susținerea acestui proiect. Cine e pentru? Vă mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Nosatîi.

[Anatolie Nosatîi]
Stimați membri ai Guvernului, în conformitate cu prevederile legii 317 din 2024 cu privire la veteranii de război, vă prezint proiectul hotărârii Guvernului privind modificarea hotărârii Guvernului numărul 182 din 2018 cu privire la legitimațiile veteranilor de război, care a fost elaborat în scopul armonizării procedurii de atribuire a statutului de veteran de război și a modificării a eliberării legitimațiilor de veteran. Implementarea proiectului dat nu va implica cheltuieli financiare suplimentare din contul bugetar de stat și se va realiza din contul bugetului instituțiilor implicate. Ca urmare a celor expuse, rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Mulțumesc, domnul ministru. Cine e pentru? Vă mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Hajder.

[Sergiu Hajder]
Stimați colegi, propun atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea regulamentului cu privire la organizarea și prestarea serviciilor publice de emitere a autorizației integrate de mediu și a autorizației de mediu. Proiectul elaborat vizează instituirea și organizarea acestui serviciu public prin stabilirea unor proceduri clare și unitare de autorizare a activităților cu impact asupra mediului. Documentul elaborat reglementează întreg procesul de avizare, de la depunerea solicitării până la emiterea sau refuzul autorizației, inclusiv situațiile de suspendare, retragere, anulare sau prelungire a valabilității acesteia.

Totodată, sunt clar definite etapele procedurale, termenele de examinare, responsabilitățile instituționale și modul de comunicare dintre autoritatea competentă și solicitant. Aceste competențe vor fi atribuite Agenției de Mediu. Un accent important este pus pe utilizarea ghișeului unic și a instrumentelor digitale, care permit simplificarea procedurilor, precum și reducerea interacțiunii directe dintre solicitant și autoritatea emitentă. În contextul celor expuse, rog susținerea.

[Prim-ministru]
Vă mulțumesc. Cine e pentru? Mersi. Se aprobă. Domnul ministru Gavriliță.

[Dumitru Gavriliță]
Stimate domn prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, prezint atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre de Guvern cu o denumire foarte lungă, prin aprobarea regulamentului cu privire la modul de administrare și comercializare a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate, a corpurilor delicte și desigur a comorilor. În linii mari, acest proiect stabilește modalități de evaluare și comercializare, include accesul persoanelor fizice la aceste procese de comercializare, simplifică anumite proceduri, dar și intervine cu multe alte aspecte tehnice care au fost constatate ca fiind necesare de-a lungul timpului. Modificările propuse au drept efect eliminarea lacunelor, contradicțiilor și proiectul a trecut toate procedurile necesare. În acest context, rog susținerea dumneavoastră.

[Prim-ministru]
Mulțumesc, domnul ministru. Cine e pentru această decizie? Mulțumesc, se aprobă. Și vă rog să continuați, domnul.

[Dumitru Gavriliță]
Vă mulțumesc. Următorul proiect este cel privind aprobarea bugetului instituției publice Consiliul de Supraveghere Publică a Auditului pentru anul 2026. Este un proiect simplu, prevede un buget de circa 5,8 milioane lei, care este constituit din plățile și cotizațiile membrilor și care se cheltuie în mare parte pe cheltuielile de personal și alte cheltuieli necesare activității. Acest proiect nu necesită careva cheltuieli financiare din partea statului. Rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Mulțumesc. Cine e pentru? Mersi, se aprobă. Domnul ministru Perciun, vă rog.

[Dan Perciun]
Stimați colegi, începând cu anul 2011-2012, Republica Moldova a inițiat un proces de dezinstituționalizare a copiilor care se aflau anterior în orfelinate sau în instituții de învățământ special. A fost un efort foarte mare făcut de țara noastră, care este și pionieră în regiune în implementarea educației incluzive și în oferirea serviciilor sociale pentru copiii care vin din familii fără părinți. Astăzi ne propunem să abrogăm hotărârea de guvern din 2012 care a lansat acest proces, odată ce l-am finalizat și totodată să ne permitem să revizuim unele norme prevăzute în această hotărâre de guvern, care sunt deja depășite, având în vedere noile realități.

În speță, o să avem posibilitatea să implementăm pe deplin un număr mai mare de cadre didactice de sprijin pentru copiii cu dizabilități severe, în special dizabilități mentale severe, în școlile noastre. În acest sens, rog să avansăm cu abrogarea Hotărârii de Guvern 351 din 2012, celebrând astfel inclusiv finalizarea procesului de dezinstituționalizare și asigurarea unor condiții mai bune pentru copiii aflați în aceste situații dificile. Vă mulțumesc.

[Prim-ministru]
Da, mulțumesc domnului ministru. O altă hotărâre importantă, rog susținerea. Cine e pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul viceprim-ministru Osmochescu, vă rog.

[Dumitru Osmochescu]
Mersi. Stimați colegi, continuăm cu eforturile noastre concentrate de simplificare a modului de desfășurare a afacerilor. Este vorba despre avizul guvernului asupra unei inițiative legislative prin care sunt propuse modificări la patru acte legislative. În speță, Legea sistemului public de asigurări sociale, se propune simplificarea evidenței drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în baza IDNP-ului și se elimină obligații de raportare. Legea taxei de stat, care propune restituirea taxei de stat în cazurile în care contestațiile sunt declarate inadmisibile, la cererea operatorului economic, evident, în termen de trei zile lucrătoare de la depunere și se introduc praguri minime de 1.500 de lei și maxime de 50.000 de lei pentru calculul taxei în proceduri de vizate pe loturi și reguli specifice pentru contestații de documentație de atribuire.

La fel, Codul funciar vine cu o bucurie pentru, modificările care sunt propuse pentru o bucurie pentru domeniul în special turistic. Se permit construcția stațiilor de epurare pentru pensiunile agroturistice și Legea Viei și Vinului se propune reducerea termenelor de exploatare pentru plantațiile viticole și se simplifică condițiile pentru comercializarea vinurilor și a produselor vitivinicole prin eliminarea suprafeței minime de 200 m² și a obligației personalului angajat. În acest sens, rugăm susținerea noastră.

[Prim-ministru]
Da, mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine e pentru această decizie? Vă mulțumesc. Se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bulea, vă rog.

[Dan Bulea]
Stimați colegi, prezint avizul Guvernului asupra unei inițiative legislative care ține direct de probleme cu care se confruntă mulți cetățeni, și anume înregistrarea locuințelor și procedurile din urbanism și construcții. Pe scurt, proiectul urmărește să facă lucrurile mai simple, să reducă birocrația la înregistrarea caselor, să clarifice unele reguli urbanistice, să ușureze anumite proceduri pentru oameni și autorități. Ministerul susține această inițiativă și a venit cu câteva ajustări tehnice pentru ca legea să fie mai clară și mai ușor de aplicat în practică. Rog susținerea proiectului.

[Prim-ministru]
Mulțumesc, domnului viceprim-ministru. Cine e pentru, vă rog? Mulțumesc. Se aprobă. Deci, cu această decizie am terminat cu ordinea de zi a ședinței de azi a Guvernului. Vă mulțumesc și continuăm cu...