--- title: "Conferință de presă organizată de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova privind rezultatele Programului remedial la matematică și extinderea acestuia pentru încă o disciplină de examen în sesiunea 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110453/Conferinta-de-presa-organizata-de-Ministerul-Educatiei-si-Cercetarii-al-Republicii-Moldova-privind-rezultatele-Programului-remedial-la-matematica-si-e event_date: 2025-12-16T14:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1, holul central (intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 1164 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110453 publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă organizată de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova privind rezultatele Programului remedial la matematică și extinderea acestuia pentru încă o disciplină de examen în sesiunea 2026 ## Comunicat de presă ## Ministerul Educației și Cercetării extinde programul remedial gratuit: ore suplimentare la matematică și limba română pentru mii de elevi în 2026 **Chișinău, 16 decembrie 2025** – Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a prezentat marți rezultatele Programului Național Remedial la Matematică desfășurat în anul de studii anterior și a anunțat o extindere semnificativă a inițiativei pentru sesiunea de examene 2026. Ca noutate absolută, pe lângă continuarea pregătirii la matematică, autoritățile introduc ore gratuite de pregătire la Limba și literatura română destinate elevilor din instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale, în încercarea de a reduce decalajele de învățare și de a crește rata de promovare la examenele de absolvire a gimnaziului. În cadrul conferinței de presă, oficialii au subliniat impactul pozitiv al orelor remediale desfășurate în primăvara anului 2025, la care au participat aproximativ 6.000 de elevi selectați în baza rezultatelor scăzute la pretestări. Conform datelor prezentate de Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, programul a transformat șansele de reușită pentru mii de absolvenți de gimnaziu care se aflau în zona de risc educațional. „Analiza detaliată a datelor a arătat că mulți elevi întâmpină dificultăți în aplicarea conceptelor fundamentale și în utilizarea algoritmilor elementari. Scopul programului remedial a fost îmbunătățirea performanțelor prin activități de consolidare și aplicare”, a declarat Lilia Ivanov. Datele comparative între pretestarea din februarie 2025 și examenul național din vară arată progrese semnificative. Cea mai frecventă notă obținută de absolvenții incluși în program a fost 5 (aproximativ 32% dintre participanți), ceea ce a marcat trecerea pragului de promovare. În municipiul Bălți și în raioane precum Sîngerei, Cimișlia sau Leova, rata de promovare pentru elevii incluși în program a crescut cu peste 50 de puncte procentuale față de estimările inițiale. **Două programe naționale pentru 2026** Valentina Olaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a anunțat lansarea a două programe distincte de pregătire suplimentară pentru perioada ianuarie – mai 2026, care vor fi complet gratuite pentru beneficiari. 1. **Programul Național Remedial la Matematică (ediția a II-a):** Va include aproximativ 6.000 de elevi din clasele a IX-a, selectați în baza riscului de eșec școlar. 2. **Programul Național Remedial la Limba și Literatura Română (ediție în premieră):** Destinat elevilor din instituțiile alolingve, vizând circa 3.000 de beneficiari care întâmpină dificultăți de comunicare și scriere în limba română. Fiecare elev participant va beneficia de 60 de ore de instruire suplimentară, structurate în 15 sesiuni a câte 4 ore, desfășurate cu prezență fizică, preponderent sâmbăta și în vacanțe. Grupele vor fi constituite din 10-12 elevi pentru a asigura o interacțiune directă și eficientă cu profesorii. „Programele sunt intervenții punctuale, de sprijin, orientate spre reducerea decalajelor de învățare și creșterea șanselor de promovare la examenele naționale. Încurajăm părinții și elevii să trateze participarea la aceste programe ca o oportunitate de sprijin gratuit, într-un mediu prietenos. Prezența constantă și munca individuală sunt esențiale pentru valorificarea deplină a acestei intervenții”, a menționat Valentina Olaru. **Investiții majore pentru educație** Pentru implementarea acestor măsuri în 2026, sunt estimați aproximativ 500 de profesori de matematică și 300 de cadre didactice pentru limba română, care vor fi formați specific de experți naționali. Investiția totală estimată pentru ambele programe se ridică la aproximativ 25,3 milioane de lei (16,2 milioane pentru matematică și 9 milioane pentru limba română). Fondurile acoperă remunerarea cadrelor didactice, formarea acestora, elaborarea materialelor didactice și logistica necesară. Ministerul Educației și Cercetării și-a propus ca obiectiv strategic creșterea ratei de promovare la nivel național de la aproximativ 76% la minimum 80% pentru sesiunea de examene din vara anului 2026. Programele vor avea două etape principale: o fază de recuperare în perioada ianuarie-martie și o fază de consolidare în martie-mai, grupele urmând a fi recalibrate după pretestarea națională din februarie. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 2, "reason": "Tonul general este profesional, dar transpare un sentiment de optimism și satisfacție legat de succesul programului remedial. Prezentarea rezultatelor pozitive și anunțul extinderii programului indică o perspectivă pozitivă, deși nu sunt exprimate emoții puternice precum fericirea sau entuziasmul.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Tonul este strict profesional și informativ. Nu există expresii de fericire personală sau bucurie exuberantă. Discursul se concentrează pe prezentarea de date și rezultate, nu pe emoții." }, { "name": "Optimism", "grade": 4, "reason": "Vorbitoarele exprimă un optimism clar cu privire la viitorul programelor remediale. Succesul ediției anterioare la matematică fundamentează decizia de a continua și extinde programul, având ca țintă \"creșterea procentului de promovare\" și \"creșterea șanselor de promovare la examenele naționale\". Anunțarea noilor programe pentru 2026 demonstrează încrederea în impactul pozitiv al acestor intervenții." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Discursul include formule de politețe standard pentru o conferință de presă. Moderatoarea mulțumește presei pentru prezență (\"Vă mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre\"), iar una dintre vorbitoare mulțumește moderatoarei (\"Vlada, mulțumesc\"). Acestea sunt expresii de recunoștință formale, nu emoționale." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul vorbitoarelor este calm, măsurat și profesional. Nu există inflexiuni vocale sau alegeri lexicale care să denote entuziasm. Prezentarea este sobră și axată pe date, lipsind manifestările de exaltare." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Conținutul este de natură profesională și administrativă, discutând despre programe educaționale. Nu există nicio mențiune sau conotație legată de dragoste." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Deși rezultatele prezentate sunt pozitive, tonul rămâne formal și analitic. Nu se exprimă bucurie în mod direct. Discursul se concentrează pe \"impactul direct și semnificativ\" al programului, dar fără a manifesta emoții de bucurie." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 4, "reason": "Există o satisfacție evidentă, deși exprimată profesional, față de succesul programului. Afirmații precum \"datele ne arată clar impactul direct al programului remedial\" și concluzia că \"intervenția ulterioară a fost bine țintită\" demonstrează mulțumirea instituțională față de rezultatele obținute și eficiența strategiei aplicate." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Contextul este o conferință de presă oficială pe o temă serioasă (educația). Nu există elemente de umor, glume sau amuzament în discurs." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de emoții negative. Deși se menționează problemele inițiale, precum rezultatele slabe la pretestare, acestea sunt prezentate ca un context factual și o justificare pentru acțiunile întreprinse, nu ca o sursă de frustrare sau dezamăgire. Tonul este constructiv și orientat spre soluții.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de tristețe. Problemele sunt abordate analitic, ca provocări ce necesită soluții." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și profesional, fără niciun indiciu de furie sau iritare." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Discursul nu exprimă frică sau incertitudine; dimpotrivă, denotă încredere în măsurile luate." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Limbajul este formal și respectuos, fără nicio urmă de dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 0, "reason": "Deși se discută despre dificultăți de învățare, nu se exprimă frustrare. Accentul este pus pe soluțiile implementate cu succes." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Prezentarea este sigură și bazată pe date, fără a manifesta anxietate cu privire la rezultate sau viitor." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Rezultatele slabe inițiale sunt prezentate ca un punct de plecare, nu ca o sursă de dezamăgire. Accentul cade pe progresul realizat." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Sentimentul de gelozie este complet absent și irelevant pentru contextul acestei conferințe de presă." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Discursul este, prin excelență, de natură neutră și contextuală. Fiind o conferință de presă, scopul principal este de a informa într-un mod obiectiv, de a nara succesul unei politici publice și de a persuada publicul de necesitatea continuării ei, totul într-un cadru formal.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general al discursului este extrem de neutru și obiectiv. Vorbitoarele folosesc un limbaj formal, administrativ și se bazează pe date statistice (\"circa 30.000 de elevi\", \"o rată de promovare de doar 58 de procente\"), evitând orice formă de subiectivitate sau implicare emoțională personală." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este conceput pentru a informa publicul și presa. Sunt prezentate în detaliu rezultatele programului remedial, cu numeroase date statistice (procente, note medii, număr de participanți), precum și planurile de viitor, inclusiv bugetele alocate (\"bugetul estimat... este de aproximativ 16 întreg și 265 milioane lei\"). Scopul principal este diseminarea de informații clare și concrete." }, { "name": "Interogativ", "grade": 0, "reason": "Discursul este o prezentare unilaterală. Vorbitoarele nu adresează întrebări audienței; ele expun informații. Formatul nu este interogativ." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Deși nu este un curs, discursul are elemente instructive. Se face un apel direct către autoritățile locale (\"să sprijine partea logistică\"), părinți și elevi (\"să trateze participarea... ca o oportunitate\"), oferind îndrumări clare despre rolul și responsabilitățile fiecăruia pentru succesul programelor." }, { "name": "Narațiune", "grade": 4, "reason": "Prezentarea are o structură narativă clară. Începe cu expunerea unei probleme (rezultatele slabe la pretestare), continuă cu descrierea acțiunii (implementarea programului remedial), prezintă deznodământul (creșterea semnificativă a ratelor de promovare) și se încheie cu o perspectivă de viitor (extinderea programului). Se construiește o poveste a succesului unei intervenții educaționale." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Discursul are un puternic caracter persuasiv. Prin prezentarea detaliată a datelor statistice care demonstrează succesul (\"rata de promovare... a crescut de la 3 la 52 de procente\"), vorbitoarele urmăresc să convingă audiența de eficiența programului. Apelul final către autorități, părinți și elevi este o tehnică persuasivă menită să asigure sprijin și implicare pentru viitoarele ediții." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Atitudinile sociale reflectă un cadru extrem de formal și profesional. Politețea și respectul sunt omniprezente, iar comunicarea este diplomatică, menită să construiască consens și să prezinte acțiunile ministerului într-o lumină pozitivă, evitând orice formă de conflict sau negativitate.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Interacțiunile sunt marcate de un grad înalt de politețe. Se folosesc formule de adresare formale (\"Onorată asistență, stimați reprezentanți ai mass-media\"), expresii de mulțumire (\"Vă mulțumim mult\") și introduceri respectuoase (\"o invit la cuvânt pe doamna...\"). Limbajul este civilizat și adecvat contextului oficial." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de orice formă de grosolănie, insulte sau limbaj neadecvat. Tonul este constant respectuos și profesional." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul este o componentă centrală a discursului. Se manifestă prin formulele de adresare politicoase față de audiență, prin modul formal de a se referi la colegi (\"o invit la microfon pe doamna Valentina Olaru\") și prin abordarea serioasă și empatică a problemelor elevilor." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de agresivitate. Tonul este calm, colaborativ și constructiv. Chiar și atunci când se discută probleme, abordarea este analitică, nu conflictuală." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Contextul oficial și tema serioasă a conferinței exclud complet utilizarea sarcasmului. Limbajul este direct și factual." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de umor, glume sau amuzament în discurs. Tonul este serios și concentrat pe subiect." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Limbajul este direct, factual și lipsit de orice subtilități ironice. Comunicarea este transparentă." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Discursul este un exemplu de comunicare diplomatică. Problemele (rezultatele slabe) sunt prezentate nu ca un eșec, ci ca o provocare la care ministerul a răspuns eficient. Apelul către autoritățile locale este formulat ca o invitație la colaborare (\"face apel... să sprijine\"), nu ca o directivă, demonstrând o abordare diplomatică pentru a obține cooperare." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discursul abordează direct probleme sociale fundamentale legate de educație. Temele centrale sunt justiția socială și incluziunea, manifestate prin eforturile de a asigura echitate educațională pentru elevii vulnerabili. Acțiunile prezentate constituie un act de advocacy pentru politici publice menite să reducă decalajele sociale, demonstrând și sensibilitate culturală.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul este constructiv și incluziv. Nu conține niciun element care ar putea fi interpretat ca discurs instigator la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul utilizat este atent calibrat pentru a fi neutru și respectuos. De exemplu, se folosește termenul precis și non-peiorativ \"elevilor din instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale (alolingvi)\", ceea ce denotă o atenție la corectitudinea politică și la evitarea stigmatizării." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 5, "reason": "Inclusivitatea este un pilon central al discursului. Programul este descris ca fiind înscris în \"strategia de consolidare a competențelor fundamentale și de creșterea echității educaționale\", având ca scop \"sprijinirea elevilor aflați în risc\". Extinderea programului pentru elevii alolingvi subliniază în mod explicit angajamentul pentru incluziunea tuturor grupurilor de elevi." }, { "name": "Diversitate", "grade": 4, "reason": "Diversitatea este recunoscută și abordată direct. Programul se adresează elevilor din \"toate raioanele și municipiile Republicii Moldova\" și, în mod specific, se creează un program nou pentru \"elevilor din instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale (alolingvi)\", recunoscând astfel diversitatea lingvistică și nevoile specifice ale acestor comunități." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține elemente de discriminare; dimpotrivă, descrie acțiuni menite să o combată. Programul remedial în sine este o măsură de discriminare pozitivă, concepută pentru a reduce decalajele și a oferi șanse egale elevilor vulnerabili, luptând astfel împotriva inechității din sistemul educațional." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Vorbitoarele acționează ca avocați ai programelor remediale. Ele prezintă dovezi (\"datele statistice arată eficiența orelor suplimentare\") pentru a argumenta în favoarea continuării și extinderii acestor politici. Întreaga conferință este un act de advocacy pentru o intervenție educațională specifică, menită să convingă publicul și factorii de decizie de valoarea sa." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 5, "reason": "Programul este fundamental o inițiativă de justiție socială. Scopul declarat de a asigura \"creșterea echității educaționale\" și de a sprijini \"elevilor aflați în risc de nepromovare\" vizează direct corectarea inegalităților și oferirea de oportunități egale de succes academic pentru toți elevii, indiferent de circumstanțele lor." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 4, "reason": "Crearea unui program dedicat de \"limba și literatura română pentru alolingvi\" demonstrează o sensibilitate culturală și lingvistică ridicată. Ministerul recunoaște că elevii din minoritățile naționale au nevoi de învățare distincte și proiectează o intervenție specifică pentru a răspunde acestor nevoi, în loc să aplice o soluție generică." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință de presă este structurată profesional, axată pe prezentarea rezultatelor unui program guvernamental și pe anunțarea planurilor viitoare. Vorbitorii demonstrează competență prin analize detaliate, bazate pe date, și își asumă un rol de lider în rezolvarea unei probleme educaționale la nivel național.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Discursul este extrem de formal, utilizând formule de adresare adecvate („Onorată asistență, stimați reprezentanți ai mass-media”), titluri oficiale și un limbaj specializat. Structura conferinței este clară și organizată, reflectând un mediu profesional." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii prezintă o analiză statistică detaliată, cu cifre concrete, comparații (pretestare vs. examen) și analize pe regiuni și grupuri de elevi. Aceasta demonstrează o înțelegere profundă a datelor și a impactului programului, de exemplu, „rata de promovare a crescut de la 3 la 52 de procente”." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Ministerul Educației demonstrează leadership prin inițierea, evaluarea și extinderea unui program național pentru a aborda o problemă sistemică. Fraze precum „Ministerul Educației și Cercetării a inițiat un program național de remediere” și anunțul extinderii programului arată o abordare proactivă." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Discursul menționează colaborarea cu diverse părți interesate: 500 de profesori formatori selectați și instruiți, precum și un apel direct către autoritățile publice locale pentru sprijin logistic („face apel către autoritățile publice locale să sprijine partea logistică”)." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Conferința este un exemplu clasic de rezolvare a problemelor: identificarea unei probleme (rata scăzută de promovare), implementarea unei soluții (programul remedial) și evaluarea detaliată a rezultatelor pentru a demonstra eficacitatea soluției. Întregul discurs este centrat pe acest proces." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Deciziile sunt prezentate ca fiind bazate pe date concrete. Decizia de a crea programul s-a bazat pe rezultatele pretestării, iar decizia de a-l extinde se bazează pe succesul demonstrat: „Cifrele ne-au indicat necesitatea extinderii acestui instrument”." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Programul este prezentat ca o intervenție țintită și bazată pe date, folosind pretestarea ca un „instrument de diagnostic corect”. Această abordare structurată la nivel național, deși nu este complet nouă, este prezentată ca o metodă modernă și eficientă de intervenție în sistemul educațional." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 4, "reason": "Tema centrală a conferinței este îmbunătățirea academică a elevilor, un aspect cheie al dezvoltării personale. Discursul se concentrează pe modul în care programul a ajutat elevii să-și depășească dificultățile și să obțină succes, reflectând asupra procesului și încurajând participarea viitoare.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este dedicat demonstrării îmbunătățirii performanțelor elevilor. Sunt prezentate numeroase date care susțin această idee, cum ar fi creșterea ratei de promovare, creșterea notei medii și „creșterea cu peste 20 de puncte procentuale a gradului de realizare a itemilor”." }, { "name": "Motivație", "grade": 3, "reason": "Discursul are o componentă motivațională, încurajând părinții și elevii „să trateze participarea la aceste programe ca o oportunitate de sprijin gratuit într-un mediu prietenos”. Se subliniază că efortul individual este esențial pentru succes." }, { "name": "Inspirație", "grade": 1, "reason": "Deși rezultatele pozitive pot fi inspiraționale, tonul general al discursului este mai degrabă analitic și informativ decât emoțional sau menit să inspire. Scopul principal este raportarea, nu mobilizarea prin inspirație." }, { "name": "Reziliență", "grade": 3, "reason": "Programul este conceput pentru a sprijini elevii care „au manifestat dificultăți de învățare”, ajutându-i să depășească eșecul. Succesul programului, unde elevi cu note de 1 și 2 la pretestare au reușit să promoveze, este o dovadă a dezvoltării rezilienței academice." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discursul nu abordează teme legate de mindfulness, meditație sau stări mentale. Focusul este strict pe performanța academică și pe metodele pedagogice." }, { "name": "Reflecție", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii demonstrează un proces de reflecție asupra datelor. Afirmația „Analizăm constant rezultatele pentru a identifica zonele vulnerabile” arată că ministerul folosește datele pentru a învăța și a-și ajusta strategiile, ceea ce este un exercițiu de reflecție instituțională." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 4, "reason": "Programul vizează direct „consolidarea competențelor fundamentale” ale elevilor, contribuind la dezvoltarea lor academică și, implicit, personală. Succesul la examene este un factor important pentru parcursul lor ulterior." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 5, "reason": "Discursul este caracterizat de un grad înalt de responsabilitate și transparență. Ministerul își asumă răspunderea pentru calitatea educației, acționează pentru a spori echitatea în sistem și își construiește credibilitatea prin prezentarea onestă a datelor, atât a celor negative (problema inițială), cât și a celor pozitive (rezultatele programului).", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii sunt onești în legătură cu amploarea problemei, prezentând fără ocolișuri rezultatele slabe de la pretestare: „o rată de promovare de doar 58 de procente”. Prezentarea transparentă a datelor, inclusiv a celor mai puțin favorabile (ex. raionul Basarabeasca), susține un grad ridicat de onestitate." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Ministerul demonstrează integritate prin recunoașterea unei deficiențe în sistemul educațional și prin alocarea de resurse semnificative („Bugetul estimat... este de aproximativ 16... milioane lei”) pentru a o remedia, acționând în conformitate cu misiunea sa publică." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Programul în sine este o manifestare a responsabilității ministerului față de elevii aflați în dificultate. Discursul subliniază această asumare a răspunderii pentru a sprijini elevii „aflați în risc de nepromovare a examenelor naționale”." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Discursul nu prezintă sau nu discută dileme etice. Intervenția este înfățișată ca fiind un beneficiu clar, fără dezavantaje sau conflicte morale." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 0, "reason": "Limbajul folosit este neutru și se abține de la a emite judecăți de valoare sau de a învinovăți elevii sau profesorii pentru rezultatele slabe. Accentul este pus pe sprijin, nu pe blam." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Unul dintre obiectivele declarate ale programului este „creșterea echității educaționale”. Prin oferirea de sprijin suplimentar și gratuit elevilor defavorizați academic, programul urmărește să le ofere acestora șanse mai corecte de succes." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Prezentarea se bazează masiv pe date, statistici și grafice, o strategie menită să construiască încrederea publicului în eficiența acțiunilor ministerului. Afirmația „Datele statistice arată eficiența orelor suplimentare” este menită să consolideze credibilitatea." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, direct și clar, adecvat unei conferințe de presă a unei instituții guvernamentale. Prezentările sunt elaborate, pline de date specifice, menite să informeze precis și să evite orice ambiguitate.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este foarte directă și la obiect. Vorbitorii își anunță clar intențiile („Voi începe să prezint rezultatele...”) și prezintă informațiile fără ocolișuri sau eufemisme." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de comunicare indirectă. Mesajele sunt explicite și clare." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Se depune un efort considerabil pentru a asigura claritatea, prin folosirea de date numerice precise, procente și comparații clare. Structura logică a prezentărilor contribuie, de asemenea, la o înțelegere facilă a mesajului." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Discursul este conceput pentru a elimina ambiguitatea. Prezentarea detaliată a datelor și a metodologiei nu lasă loc de interpretări." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Deși prezentările sunt detaliate, ele rămân concentrate pe subiect. Fiecare secțiune este bine delimitată și nu există divagații, ceea ce conferă discursului o anumită concizie în ciuda volumului de date." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Prezentările, în special cea a doamnei Ivanov, sunt foarte elaborate, intrând în detalii statistice amănunțite despre impactul programului. Această elaborare este o caracteristică centrală a stilului, menită să susțină argumentele cu dovezi solide." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosește un limbaj oficial, academic și respectuos, specific comunicării instituționale la cel mai înalt nivel." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate în discurs. Tonul și limbajul sunt strict profesionale." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 4, "reason": "Discursul abordează în mod explicit dimensiunile regionale și multiculturale ale sistemului de învățământ din Republica Moldova. Analiza rezultatelor este detaliată la nivel de raion, iar anunțul noului program pentru vorbitorii de alte limbi arată o conștientizare a diversității lingvistice a țării.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Evenimentul în sine, o conferință de presă formală în care o autoritate centrală raportează rezultate, reflectă o normă cultural-administrativă specifică spațiului est-european, unde statul joacă un rol central în dirijarea societății." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 5, "reason": "Analiza este puternic axată pe diferențele regionale. Se menționează explicit raioane și municipii (Chișinău, Bălți, Găgăuzia, Basarabeasca), comparând ratele de succes și progresul înregistrat în fiecare dintre acestea. Acesta este un punct central al analizei de impact." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Discursul nu face referire la tradiții culturale sau naționale." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Discursul nu face referire la obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 4, "reason": "Tema este abordată direct prin anunțul programului remedial la „limba și literatura română pentru alolingvi”. Aceasta recunoaște existența și nevoile specifice ale elevilor din instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale, fiind o componentă importantă a conferinței." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Subiectul conferinței nu are legătură cu patrimoniul cultural." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 1, "reason": "Deși succesul programului este o realizare, tonul nu este unul de exaltare a mândriei naționale. Este un raport factual și profesional, în care orice sentiment de mândrie este implicit și subordonat analizei tehnice." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală este clară și transparentă: informarea publicului despre succesul unei politici educaționale și justificarea continuării acesteia. Credibilitatea este construită prin date concrete, iar discursul evită propaganda sau manipularea, concentrându-se pe demonstrarea eficienței ministerului.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discursul nu folosește tactici manipulative. Prezentarea este logică, bazată pe cifre și fapte, fără apeluri emoționale menite să distorsioneze percepția." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 2, "reason": "Există o părtinire instituțională firească, aceea de a prezenta activitatea ministerului într-o lumină favorabilă. Totuși, aceasta este temperată de transparența datelor și de concentrarea pe o problemă tehnică, educațională, nu pe una politică." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursa (Ministerul Educației și Cercetării) are o credibilitate ridicată în acest context, fiind autoritatea responsabilă. Credibilitatea este întărită prin prezentarea de către oficiali de rang înalt (director de agenție, secretar de stat) și prin utilizarea masivă a datelor statistice." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este de a informa și de a convinge publicul de eficacitatea programului remedial. Motivul este de a justifica investiția publică, de a demonstra competența instituțională și de a obține sprijin pentru acțiunile viitoare." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Concluziile trase în discurs sunt direct susținute de datele prezentate. De exemplu, concluzia că programul a avut un impact semnificativ este justificată de creșterea ratei de promovare de la 3% la 52% în grupul țintă. Nu există semne de interpretare inexactă." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Subiectul este strict intern, legat de sistemul de educație din Republica Moldova. Nu există nicio referire sau aluzie geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Succes notabil: Programul remedial la matematică a crescut rata de promovare de 17 ori pentru elevii participanți Programul național remedial la matematică, implementat în premieră în anul de studii 2025, a generat rezultate remarcabile, crescând rata de promovare a examenului de gimnaziu de aproximativ 17 ori pentru elevii participanți. Datele, prezentate marți de Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, arată o îmbunătățire dramatică a performanțelor pentru cei 6.000 de elevi din clasa a IX-a care au beneficiat de program. Inițiativa a fost lansată ca răspuns la rezultatele îngrijorătoare ale pretestării naționale din februarie 2025, când doar 58% dintre elevi au obținut o notă de trecere, iar media generală a fost de 5,1. Programul a vizat elevii cu dificultăți de învățare și performanțe sub nivelul de bază, oferindu-le 40 de ore suplimentare de instruire gratuită, în perioada martie-mai. Aceste ore au fost predate de 500 de profesori-formatori, selectați și instruiți la nivel național. Analiza comparativă a rezultatelor este elocventă. Dacă la pretestare, majoritatea acestor elevi obținuseră note de 2 și 3, la examenul de absolvire, rata de promovare în rândul lor a atins 52%. Nota medie a crescut cu circa 1,5 puncte, ajungând la 4,34, iar cea mai frecventă notă obținută de participanți la examen a fost 5. Programul a avut un impact direct asupra reducerii eșecului școlar, numărul notelor de 2 scăzând cu 31%, iar cel al notelor de 3, cu 16%. Un aspect crucial al analizei a fost compararea performanței pe itemii de examen. Pentru subiectele ale căror conținuturi au fost abordate direct în programul remedial (calcul cu numere reale, puteri, procente, funcții, ecuații), gradul de realizare a crescut cu 23 de puncte procentuale, de la 16% la pretestare la 39% la examen. În contrast, pentru itemii din afara programului, creșterea a fost de doar 5 puncte procentuale (de la 5% la 10%). Această diferență demonstrează, potrivit Ministerului, eficacitatea intervenției țintite. Succesul programului pilot a fundamentat decizia de a-l continua și extinde în anul de studii următor. ### Premieră în educație: Ministerul lansează un program remedial la limba română pentru 3.000 de elevi alolingvi Ministerul Educației și Cercetării a anunțat marți lansarea, în premieră, a unui program național remedial la limba și literatura română, destinat elevilor din instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale (alolingvi). Inițiativa, care va demara în ianuarie 2026, va oferi sprijin gratuit pentru aproximativ 3.000 de elevi din clasa a IX-a, în vederea pregătirii pentru examenul de absolvire a gimnaziului. Decizia vine ca urmare a analizei rezultatelor examenelor naționale din 2025, care au evidențiat o „criză de competențe lingvistice” în rândul acestei categorii de elevi. Potrivit datelor prezentate de Valentina Olaru, secretar de stat la Ministerul Educației, rata de promovare la limba și literatura română pentru elevii alolingvi a fost de 76,21%, iar nota medie de 5,93. Doar 1,9% dintre aceștia au atins nivelul de excelență, obținând nota 10. Obiectivul noului program este creșterea ratei de promovare la minimum 80%. Inspirat de succesul programului remedial la matematică, noul program va oferi fiecărui participant 60 de ore de instruire suplimentară, organizate în 15 sesiuni a câte patru ore. Cursurile se vor desfășura în format fizic, în grupuri mici de 10-12 elevi, preponderent în zilele de sâmbătă și în timpul vacanțelor, pentru a nu supraîncărca programul școlar. Accentul va fi pus pe o abordare pedagogică modernă, centrată pe comunicare reală, exersarea vorbirii și activități aplicative, și nu exclusiv pe componenta teoretică. Programul va fi structurat în două etape: o etapă de recuperare (ianuarie-martie) și una de consolidare și pregătire pentru examen (martie-mai). Selecția beneficiarilor se va face în baza rezultatelor de la pretestarea națională, dar și a altor criterii ce indică dificultăți majore de învățare. Prin această măsură, Ministerul își propune să reducă decalajele educaționale și să consolideze competențele lingvistice fundamentale, sprijinind șansele egale la succesul academic pentru toți elevii din Republica Moldova. ### Peste 25 de milioane de lei alocați pentru programele remediale în 2026. Ministerul Educației cere sprijinul autorităților locale Guvernul va aloca un buget total estimat la 25,3 milioane de lei pentru implementarea a două programe naționale de pregătire suplimentară în 2026, destinate elevilor de clasa a IX-a. Anunțul a fost făcut marți de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, subliniind că investiția vizează combaterea eșecului școlar și îmbunătățirea rezultatelor la examenele naționale. Cea mai mare parte a fondurilor, aproximativ 16,3 milioane de lei, va fi direcționată către continuarea programului remedial la matematică, care se va afla la a doua ediție. De acest program vor beneficia circa 6.000 de elevi din întreaga țară, selectați în baza rezultatelor scăzute la pretestare și a riscului de eșec școlar. Restul sumei, aproximativ 9 milioane de lei, va finanța noul program remedial la limba și literatura română, creat special pentru 3.000 de elevi din școlile cu predare în limbile minorităților naționale. Secretarul de stat Valentina Olaru a detaliat că aceste cheltuieli acoperă remunerarea cadrelor didactice pentru orele suplimentare prestate, costurile pentru formarea specializată a profesorilor, elaborarea materialelor didactice și achiziționarea rechizitelor necesare. Pentru buna desfășurare a programelor, vor fi implicați aproximativ 500 de profesori de matematică și circa 300 de profesori de limba și literatura română, care vor fi instruiți de experți naționali. În contextul acestei investiții, Ministerul Educației a lansat un apel către autoritățile publice locale (APL) pentru a se implica activ în sprijinirea logistică a inițiativei. Oficialii au subliniat importanța colaborării pentru a asigura transportul elevilor și profesorilor din localitățile îndepărtate, punerea la dispoziție a spațiilor adecvate pentru desfășurarea orelor și monitorizarea locală a procesului. De asemenea, APL sunt îndemnate să contribuie la crearea unor condiții de securitate și confort pentru participanți pe toată durata derulării programelor, din ianuarie până în mai 2026. Ministerul a reiterat că succesul acestei ample intervenții depinde nu doar de finanțarea centrală, ci și de un parteneriat eficient la nivel local și de implicarea conștientă a elevilor și părinților. ## Transcriere Onorată asistență, stimați reprezentanți ai mass-media, vă mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre. Astăzi, în cadrul acestei conferințe de presă, vom prezenta rezultatele programului remedial la matematică din sesiunea de examene din vara trecută și totodată vom anunța măsurile de suport pentru elevii de gimnaziu pe care Ministerul Educației și Cercetării le pregătește pentru sesiunea de examene 2026. Pentru început, o invit la cuvânt pe doamna Lilia Ivanov, directoarea Agenției pentru Curriculum și Evaluare, care va prezenta raportul privind implementarea Programului Național Remedial din anul 2025, rezultatele obținute la disciplina matematică, precum și principalele concluzii ale acestui program. [Lilia Ivanov] Bună ziua, Vlada, mulțumesc. Voi începe să prezint rezultatele obținute de elevii care au fost incluși în programul remedial și voi începe cu un mic context. În anul de studii 2024-2025, Ministerul Educației și Cercetării a inițiat un program național de remediere la disciplina matematică. Acest program a fost destinat elevilor din clasa a IX-a care au manifestat dificultăți de învățare și performanțe sub nivelul de bază la pretestarea republicană la matematică. Această inițiativă s-a înscris în strategia de consolidare a competențelor fundamentale și de creștere a echității educaționale, având ca scop sprijinirea elevilor aflați în risc de nepromovare a examenelor naționale de absolvire a gimnaziului. Rezultatele pretestării republicane din februarie 2025, la care au participat circa 30.000 de elevi din 1019 instituții de învățământ din întreaga țară, au evidențiat o rată de promovare de doar 58% și o notă medie generală de 5 întreg și 1. Analiza detaliată a datelor a arătat că mulți elevi întâmpină dificultăți în aplicarea conceptelor fundamentale și în utilizarea algoritmilor elementari în contexte problematice simple. Respectiv, scopul programului remedial a fost îmbunătățirea performanțelor elevilor la matematică prin activități de consolidare, aplicare și transfer al cunoștințelor dobândite. Programul remedial s-a desfășurat în perioada martie-mai 2025, a implicat 6.000 de elevi selectați în baza rezultatelor pretestării și a criteriilor de risc educațional din toate raioanele și municipiile Republicii Moldova. Fiecare participant a beneficiat gratuit de 40 de ore suplimentare de instruire la matematică, care au fost desfășurate de către 500 de profesori formatori, care au fost riguros selectați și instruiți la nivel național. Conform datelor din diagrama prezentată, cei mai mulți elevi care au participat în programul remedial sunt din municipiul Chișinău: 1.311 elevi, circa 22% din totalul participanților. În raioanele UTA Găgăuzia, Orhei, Cahul, Hîncești și Ialoveni, numărul elevilor selectați a fost cuprins între 200 și 300 de elevi. Iar în municipiul Bălți și alte 18 raioane, între 100 și 200 de elevi. În alte 10 raioane, numărul elevilor incluși în program a variat între 30 și 100. Următorul slide ne prezintă distribuția numerică și procentuală a notelor obținute la pretestare vizavi de proba de examen din sesiunea de examen. Conform datelor din diagramele prezentate, cei mai mulți elevi incluși în programul remedial au obținut nota 2 la pretestarea națională, circa 42 de procente. Circa 33 de procente din numărul de elevi incluși în program au obținut nota 3 și doar 18, deci vorbim despre elevi care au participat la pretestare la disciplina matematică și au obținut nota 4. Ulterior, urmare a desfășurării programului remedial, cea mai frecventă notă obținută pentru acești elevi, reiterez, sunt cei 6.000 de elevi care au participat în programul remedial, nota cea mai frecventă obținută este 5. Circa unul din trei elevi a obținut nota 5 la proba de examen sau 32 de procente, comparativ cu 2 procente din elevii din pretestarea republicană. Datele din diagramele prezentate atestă o scădere semnificativă a notelor de 1 și 4 la proba de examen, comparativ cu pretestarea națională. Cea mai mare diferență se observă la grupul notei 2, pentru care numărul de note de 2 a scăzut cu 1.848, circa 31 de procente, urmat de grupul notei 3, care a scăzut cu 940, circa 16 procente. Iar pentru grupul notei 4, acesta a scăzut cu 133 sau cu circa 2 procente. În același timp, datele indică o creștere semnificativă a notelor de 5-10 la proba de examen, comparativ cu pretestarea republicană. O creștere de 1.758 de note sau circa 29 de procente se atestă la grupul notei 5. Pentru grupul notei 6, creșterea observată este de 732 de note sau circa 12 procente, iar pentru grupul notei 7, această creștere este de 258 de note sau circa 4 procente. Dacă vorbim despre rata de promovare la proba de examen la matematică, aceasta a crescut de circa 17 ori, atingând valoarea de 52 de procente. Iar nota medie pentru acești elevi a crescut cu circa 1 întreg și 5 puncte, atingând valoarea de 4 întreg și 34. Diagrama din imagine prezintă dinamica ratei de promovare la pretestare și a probei de examen la matematică pentru fiecare raion. Astfel, se constată că în municipiul Bălți și raioanele Sângerei, Cimișlia, Briceni, Cahul, Leova, rata de promovare pentru elevii incluși în programul remedial a crescut cu peste 50 de puncte procentuale. Iar pentru raioanele UTA Găgăuzia, Dubăsari și municipiul Chișinău, aceasta a crescut cu peste 65 de puncte procentuale. La polul opus fiind elevii din raionul Basarabeasca, rata de promovare care a crescut cu doar 7 puncte procentuale. În aceeași ordine de idei, vorbim despre dinamica notei medii. Observăm că în raioanele Rezina, Dubăsari și municipiul Chișinău, nota medie pentru elevii care au participat la programul remedial a crescut cu peste două puncte. Pe când nota medie pentru elevii din Basarabeasca sau Rezina a crescut cu până la un punct: 0 întreg și 5 puncte și, respectiv, 0 întreg și 94 puncte. Datele ne demonstrează din acest slide că programul remedial a avut un impact direct și semnificativ asupra ratei de promovare a probei de examen la matematică. Aproximativ unul din patru elevi care au obținut nota 1 la pretestarea republicană și circa unul din trei elevi care au obținut nota 2 la pretestarea republicană au obținut o notă de promovare de cel puțin 5 la proba de examen din sesiunea de bază. Pentru grupul de elevi care au obținut nota 3 sau nota 4 la pretestare, rata de promovare a crescut cu 60 și, respectiv, 76 de puncte procentuale. Astfel, pentru grupul de elevi care nu au promovat pretestarea republicană cu nota 4 sau nota 3, programul remedial a avut un efect mult mai accentuat. Câteva reflecții asupra itemilor incluși în programul remedial. Grupul de experți care a elaborat suportul de curs pentru programul remedial s-a concentrat pe o selecție foarte atentă a tipologiei itemilor din testul de examen, selecția fiind realizată în baza analizei rezultatelor obținute la pretestarea republicană. Au fost incluși itemi importanți prin competențele pe care le dezvoltă, chiar dacă se bazează pe algoritmi simpli sau pe proceduri mai accesibile. Selecția de asemenea a urmărit un echilibru între remedierea dificultăților identificate și consolidarea competențelor fundamentale. Respectiv, domeniile incluse în programul remedial au fost calculul cu numere reale, puteri, radicali, procente, funcții, ecuații, inecuații și sisteme. Pentru a analiza impactul programului remedial, acești itemi care au fost incluși în programul remedial au fost grupați în două categorii: itemi antrenați, corespunzător sarcinilor exersate explicit în cadrul programului remedial, și itemi neantrenați, care nu au fost abordați direct în activitățile de pregătire. Datele din diagrama pe care o vedeți prezintă compararea gradului de realizare a itemilor antrenați: cum au rezolvat elevii itemii respectivi la pretestare și apoi cum au rezolvat itemii de același tip la proba de examen și compararea gradului de realizare a itemilor neantrenați în programul remedial. Astfel, datele ne arată clar impactul direct al programului remedial. În cazul itemilor care au fost incluși, studiați și abordați în cazul programului remedial, gradul de realizare a acestora a crescut cu 23 de puncte procentuale, de la 16 la 39. Pe când, pentru itemii din conținuturile tematice care nu au fost studiate în cadrul programului remedial, gradul de realizare a crescut doar cu 5 puncte procentuale, deci de la 5 la 10 procente. Câteva constatări privind impactul programului remedial. Rata de promovare, putem să menționăm, a probei de examen la matematică pentru elevii care au participat în programul remedial a crescut de la 3 la 52 de procente. Progresul cel mai accentuat se observă în segmentul elevilor cu note inițiale de 3 și 4, pentru care rata de promovare a crescut cu 60 și, respectiv, 76 de puncte procentuale. De asemenea, rata de promovare a fost înregistrată chiar și în grupurile cele mai vulnerabile: 23 de procente din elevii cu nota 1 și 35 de procente din elevii cu nota 2 la pretestare au reușit să promoveze examenul. De menționat că s-a înregistrat o creștere cu 20 de puncte procentuale a gradului de realizare a itemilor atât la nivel de recunoaștere și înțelegere, cât și la nivelul de aplicare. Cele mai mari progrese pe domenii de conținut s-au înregistrat la elementele de bază: calculul cu numere reale, puteri, procente, radicali - aici avem o creștere de 27 puncte procentuale - ecuații, inecuații, sisteme - creșterea a fost cu 19 puncte procentuale. În final, aș menționa că datele statistice, rata eficiența orelor suplimentare, creșterea ratei de promovare confirmă faptul că pretestarea este un instrument de diagnostic corect, iar intervenția ulterioară a fost bine țintită. Analizăm constant rezultatele pentru a identifica zonele vulnerabile, iar cifrele ne-au indicat necesitatea extinderii acestui instrument de susținere a elevilor și pentru alte discipline. Mulțumesc. Vă mulțumim mult, doamna Ivanov. În continuare, o invit la microfon pe doamna Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării, care va prezenta programele naționale remediale pentru clasa a IX-a, sesiunea 2026, la matematică și limba și literatura română pentru alolingvi. [Valentina Olaru] În continuare celor enunțate de către doamna Ivanov, Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în perioada ianuarie-mai 2026 a două programe naționale de pregătire suplimentară, care sunt gratuite și destinate elevilor clasei a IX-a. E vorba despre Programul Național Remedial la disciplina matematică, ediția a doua, și Programul Național Remedial la disciplina limba și literatura română, ediție în premieră, destinat elevilor din instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale, alolingve. Programele sunt intervenții punctuale de sprijin, orientate spre reducerea decalajelor de învățare și creșterea șanselor de promovare la examenele naționale. În 2026, aproximativ 6.000 de elevi vor beneficia de instruire suplimentară la matematică, iar circa 3.000 de elevi din instituțiile alolingve, la limba și literatura română. Fiecare elev participant va beneficia de 60 de ore de instruire suplimentară, 15 sesiuni a câte patru ore, în format fizic, în grupuri a câte 10-12 elevi. Pentru limba și literatura română, elevi alolingvi, intervenția răspunde unei nevoi evidențiate de rezultatele examenelor naționale din 2025 și urmărește creșterea ratei de promovare de la 76 întreg și 21 procente la minimum 80. Continuarea programului național remedial la matematică se bazează pe dovezi privind succesul ediției anterioare de matematică, în 2025, și pe necesitatea acută de a acoperi golurile de cunoștințe. Programul nu este conceput ca practică permanentă, ci ca o intervenție punctuală într-un context de factori sistemici și post-pandemici. În paralel, analiza rezultatelor examenelor naționale din 2025 a evidențiat și o criză de competențe lingvistice în instituțiile alolingve. Rata reală de promovare de 76 întreg și 21% și media notelor de 5 întreg și 93 și doar 1 întreg și 9% dintre elevi care au atins nivelul de excelență în note de 10 ne vorbește despre necesitatea unui suport. Programul de limbă și literatură română este inspirat din intervenția națională de remediere la matematică și extinde sprijinul statului către zona competențelor lingvistice. Volumul de 60 de ore, organizate preponderent sâmbăta și în vacanțe, va avea un format fizic, deci nu online, pentru sprijin individualizat și interacțiuni directe. Aproximativ 500 de profesori de matematică și circa 300 de cadre didactice pentru limba și literatura română vor fi formați special, cu sprijinul experților naționali, pentru a putea livra aceste remediale. Programul național remedial la matematică, care va fi destinat aproximativ la 6.000 de elevi din clasele a IX-a din întreaga țară, care vor fi selectați în baza rezultatelor scăzute și a riscului de eșec școlar, va avea două etape. Etapa de recuperare din ianuarie-martie, care va constitui în 24 de ore, și etapa de consolidare, martie-mai, de 36 de ore, după resetarea grupurilor în baza rezultatelor pretestării naționale la matematică, care va avea loc în februarie. Ținta este creșterea procentului de promovare la nivel național de la 71% la cel puțin 75%. Programul național remedial la limba și literatura română, beneficiarii căruia vor fi 3.000 de elevi din clasele a IX-a din instituțiile alolingve, cu performanțe scăzute sau cu dificultăți majore de învățare, va avea o abordare pedagogică cu un accent pe comunicare reală și pe metode de comunicare, exersarea vorbirii, activități aplicative. Nu va fi un program exclusiv pe componentă teoretică. El, de asemenea, va avea două etape: etapa de recuperare ianuarie-martie și consolidarea, pregătirea de examen în martie-mai, cu calibrarea grupurilor în baza pretestării naționale. Ținta acestui remedial este creșterea ratei de promovare la examenul național de la 76 întreg și 21 la minimum 80. Bugetul estimat pentru programul remedial la matematică, ediția a doua, este aproximativ de 16 întreg și 265 milioane lei, iar pentru programul remedial la limba și literatura română, elevi alolingvi, aproximativ 9 milioane 30 de mii. Investiția totală estimată pentru implementarea ambelor programe în 2026 este aproximativ de 25 întreg și 295 mii lei. Cheltuielile acoperă remunerarea cadrelor didactice pentru orele suplimentare, formarea profesorilor, elaborarea materialelor didactice și necesarul de rechizite perotică, respectiv elemente logistice. În final, Ministerul Educației și Cercetării face apel către autoritățile publice locale să sprijine partea logistică. Vorbim despre transportul elevilor și profesorilor din localitățile îndepărtate, asigurarea spațiilor adecvate și monitorizarea procesului, inclusiv condiții de securitate și confort pe perioada derulării programului. Totodată, Ministerul Educației și Cercetării încurajează părinții și elevii să trateze participarea la aceste programe ca o oportunitate de sprijin gratuit într-un mediu prietenos. Prezența constantă și munca individuală sunt esențiale pentru valorificarea deplină a acestei intervenții. Mulțumim de atenție. Vă mulțumim mult pentru interesul manifestat față de acest subiect, pentru participare și vă dorim o zi bună.