---
title: "Conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, privind realizările din sistemul educațional în anul 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110546/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-ministrul-Educatiei-si-Cercetarii-al-Republicii-Moldova--Dan-Perciun--privind-realizarile-din-sistemul-educational-in
event_date: 2025-12-29T13:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1, holul central (intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1274
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110546
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, privind realizările din sistemul educațional în anul 2025

## Comunicat de presă

## Ministerul Educației raportează un an de cotitură: alimentație gratuită în gimnazii, creșterea numărului de studenți și investiții istorice în școli

**Chișinău, 29 decembrie 2025** – Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat astăzi bilanțul anului 2025, descriind ultimele 12 luni ca fiind o perioadă a transformărilor structurale și a investițiilor strategice. Printre realizările majore evidențiate se numără extinderea programului de alimentație gratuită, o creștere semnificativă a admiterii în universitățile din Republica Moldova și reducerea deficitului de cadre didactice prin atragerea unui număr record de tineri specialiști.

În cadrul conferinței de presă de totalizare, oficialul a subliniat impactul social major al extinderii alimentației gratuite. Începând cu luna septembrie 2025, peste 140.000 de elevi din clasele gimnaziale beneficiază de prânz gratuit, o inițiativă susținută printr-un efort bugetar de peste 800 de milioane de lei anual. Suplimentar, Guvernul a alocat 200 de milioane de lei pentru modernizarea și dotarea cantinelor școlare, asigurând astfel condiții sanitare și logistice optime.

„Anul 2025 a marcat o premieră absolută prin inițierea alimentației gratuite a elevilor din clasele gimnaziale. Este un efort logistic și financiar important, dublat de un program de modernizare a infrastructurii școlare. Totodată, am reușit să consolidăm încrederea tinerilor în sistemul nostru universitar, înregistrând o creștere de 7% a admiterii la licență față de anul precedent. Șase din zece absolvenți de liceu aleg acum să rămână acasă, iar obiectivul nostru strategic este să ajungem la șapte din zece până în 2029”, a declarat Dan Perciun.

Un alt pilon al raportului a vizat resursele umane din sistem. Ministerul a anunțat că 420 de tineri specialiști au ales cariera didactică în 2025, cel mai mare număr din 2018 încoace, contribuind la o reducere a deficitului de cadre didactice de la aproximativ 2.200 în 2023, la 1.550 în prezent. De asemenea, salariile din sector au crescut cu 15%, iar cercetătorii au beneficiat de o majorare substanțială a indemnizațiilor pentru titlurile științifice.

Pe segmentul infrastructurii și digitalizării, anul 2025 a adus investiții de anvergură. Rețeaua celor 35 de „Școli Model” a beneficiat de renovări capitale, dotări cu laboratoare de științe și echipamente digitale, în valoare de zeci de milioane de lei, susținute și de parteneri externi precum Banca Mondială. Pentru a asigura accesul elevilor la aceste instituții modernizate, ministerul a achiziționat 300 de autobuze școlare, dintre care primele unități au ajuns deja în teritoriu.

Alte puncte cheie menționate în raport includ:
*   **Educația duală:** Un număr record de 2.100 de elevi și studenți au optat pentru învățământul dual, fiind lansate primele programe de acest tip și în învățământul superior.
*   **Integritatea examenelor:** Desfășurarea primului examen de clasa a IX-a monitorizat riguros, cu implicarea a peste 1.000 de voluntari, pentru a asigura corectitudinea evaluării.
*   **Incluziunea:** Dotarea școlilor cu dispozitive asistive pentru copiii cu dizabilități severe și finanțarea de la bugetul de stat a personalului de sprijin (psihologi, logopezi) în grădinițe.
*   **Cercetare:** Finanțarea a 62 de proiecte bilaterale cu România și lansarea Fondului pentru Inovare.

Referitor la guvernanța în sport, ministrul a clarificat situația finanțării federațiilor, menționând cazul Federației de Karate. Finanțarea acesteia rămâne suspendată până la soluționarea problemelor interne și a conflictelor de interese identificate de audit, subliniind angajamentul ministerului pentru transparența utilizării banului public.

„Încheiem anul 2025 cu un sistem educațional mai echitabil, mai integru și mai atractiv pentru tineri. De la manuale noi și laboratoare digitale, până la autobuze școlare și creșteri salariale, fiecare măsură a fost gândită pentru a crește calitatea studiilor și a oferi șanse egale fiecărui copil, indiferent de locul de trai”, a conchis ministrul.

**Despre Ministerul Educației și Cercetării**

Ministerul Educației și Cercetării este autoritatea centrală de specialitate a administrației publice, care elaborează și promovează politica statului în domeniile educației, cercetării, tineretului și sportului. Misiunea instituției este de a asigura un mediu educațional de calitate, incluziv și performant, racordat la standardele europene și la necesitățile pieței muncii.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul se concentrează pe prezentarea realizărilor, transmițând un sentiment general de satisfacție și optimism. Vorbitorul folosește expresii precum „rezultate frumoase” și „lucru care ne bucură”, mulțumește explicit colaboratorilor și își exprimă încrederea în viitorul sistemului educațional.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul exprimă o bucurie profesională, nu una personală. Folosește expresia „lucru care ne bucură foarte mult” referindu-se la reducerea deficitului de cadre didactice, ceea ce indică o stare de mulțumire legată de succesul politicilor implementate."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Ministrul prezintă tendințe pozitive (creșterea numărului de studenți, de tineri pedagogi) și stabilește obiective strategice ambițioase pentru viitor, cum ar fi „șapte din zece absolvenți ai claselor a 12-a să aleagă Republica Moldova” până în 2029, demonstrând încredere în direcția aleasă."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 5,
        "reason": "Sentimentul este exprimat direct și repetat. Discursul începe și se încheie cu mulțumiri adresate tuturor celor implicați în sistemul educațional: „Vreau să încep însă prin a mulțumi tuturor celor care au pus umărul” și „Mulțumim tuturor care au făcut acest lucru posibil”."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este calm, formal și măsurat, specific unei conferințe de presă oficiale. Deși conținutul este pozitiv, livrarea nu denotă un entuziasm debordant, ci mai degrabă o satisfacție controlată."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul are un caracter strict profesional și formal, iar emoția dragostei nu este prezentă sau relevantă în acest context."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 2,
        "reason": "Similar cu fericirea, bucuria este exprimată într-un context profesional. Afirmații precum „lucru care ne bucură” indică o satisfacție instituțională față de rezultatele obținute, în special în ceea ce privește atragerea tinerilor în profesia didactică."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este sentimentul predominant. Întreaga prezentare este o enumerare a succeselor, folosind termeni ca „rezultate frumoase”, „rezultat important de care ne mândrim” și prezentând date statistice pozitive care subliniază îndeplinirea obiectivelor."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul este unul formal și serios. Nu există elemente de umor sau amuzament în discurs."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 0,
    "reason": "Discursul este axat exclusiv pe realizări și aspecte pozitive. Problemele anterioare sunt menționate doar în contextul soluționării lor, fără a se exprima emoții negative precum frustrarea sau dezamăgirea.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element în discurs care să sugereze tristețe."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul vorbitorului este calm și controlat pe tot parcursul înregistrării, chiar și atunci când răspunde la întrebări despre situații conflictuale. Nu există semne de furie."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este orientat spre succes și viitor, fără a exprima temeri sau incertitudini."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie sau ton care să indice dezgust."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 0,
        "reason": "Chiar și atunci când menționează probleme (ex. deficitul de cadre), o face pentru a evidenția progresul, nu pentru a exprima frustrare față de situația respectivă."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorul proiectează încredere și control, fără a lăsa să se întrevadă anxietate legată de responsabilitățile sau provocările viitoare."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă dezamăgire. Răspunsul la întrebarea despre Federația de Karate este factual și procedural, menționând „carențe identificate de audit”, dar fără a reflecta o emoție de dezamăgire personală."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Sentimentul de gelozie este complet absent din acest discurs profesional."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este, în esență, un raport de activitate. Este extrem de informativ, structurat ca o narațiune a succeselor anului și are un scop persuasiv clar, de a convinge publicul de eficiența ministerului. Tonul general este formal și neutru.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "În ciuda conținutului pozitiv, maniera de prezentare este foarte formală, bazată pe fapte și cifre. Tonul este echilibrat și lipsit de inflexiuni emoționale puternice, ceea ce îi conferă un caracter predominant neutru."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este scopul principal al conferinței. Discursul este dens în date, cifre și detalii specifice despre proiecte, bugete și rezultate: „140.000 de copii”, „creștere de 7%”, „420 de tineri”, „35 de milioane de euro”."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 2,
        "reason": "Elementul interogativ apare la final, când ministrul invită jurnaliștii să pună întrebări („Dacă sunt întrebări”) și în timpul sesiunii de Q&A, unde un jurnalist adresează o întrebare concretă."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu are rolul de a oferi instrucțiuni, ci de a raporta și informa publicul despre activitățile ministerului."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul construiește o narațiune a realizărilor din anul 2025, structurând prezentarea ca o trecere în revistă cronologică și tematică a succeselor („Astăzi vom trece în revistă principalele realizări ale acestui an”)."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin prezentarea selectivă a succeselor și a statisticilor pozitive, discursul urmărește să convingă audiența de performanța ministerului și să consolideze încrederea în sistemul educațional („tinerii capătă tot mai mare încredere în învățământul nostru superior”)."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Interacțiunea se desfășoară într-un cadru formal, fiind caracterizată de politețe, respect reciproc și un limbaj diplomatic, în special în gestionarea întrebărilor sensibile din partea presei.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este constantă, de la salutul inițial („Bună ziua tuturor și bine v-am găsit”) până la urările finale („sărbători frumoase alături de familie”). Limbajul este formal și respectuos pe tot parcursul."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie în discurs sau în interacțiunea cu jurnalistul."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul manifestă respect față de colaboratori prin mulțumiri repetate și față de presă, răspunzând punctual și formal la întrebări, indiferent de limba în care sunt adresate."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este calm și non-conflictual. Nu există nicio formă de agresivitate verbală."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este direct și serios, lipsit de orice urmă de sarcasm."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și natura informativă a discursului exclud prezența umorului."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există ironie. Toate afirmațiile sunt făcute cu seriozitate și în mod direct."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Diplomația este evidentă în răspunsul la întrebarea despre Federația de Karate. Ministrul evită acuzațiile, se referă la proceduri oficiale (audit, sesizarea procuraturii) și plasează responsabilitatea rezolvării la nivelul intern al federației, menținând o poziție instituțională neutră."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul abordează direct și pe larg teme sociale cruciale pentru sistemul educațional, precum justiția socială (mese gratuite, finanțare echitabilă) și incluziunea copiilor cu dizabilități, prezentând acțiuni concrete ca soluții la aceste probleme.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de orice formă de instigare la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul este formal, neutru și aliniat cu normele de comunicare publică ale unui oficial guvernamental, promovând egalitatea și incluziunea."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema este abordată explicit și detaliat. Ministrul menționează dotarea școlilor cu „dispozitive asistive pentru copiii cu dizabilități severe” și măsuri pentru ca grădinițele „să accepte toți copiii, indiferent de necesitățile lor”, ceea ce reprezintă o prioritate declarată."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși cuvântul nu este folosit, conceptul este implicit în politicile de incluziune și în eforturile de a oferi oportunități adaptate diferitelor contexte, cum ar fi crearea „profilului general” pentru liceele mai mici."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul se poziționează împotriva discriminării, promovând politici menite să o combată. Se vorbește despre o formulă de finanțare „mai echitabilă” și asigurarea de „condiții egale pentru toți copiii”, pentru a elimina decalajele."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul discurs este un act de advocacy pentru politicile ministerului. Vorbitorul promovează activ reformele implementate, argumentând beneficiile acestora și susținând necesitatea continuării investițiilor în educație."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Multe dintre realizările prezentate sunt măsuri directe de justiție socială: „alimentația gratuită” pentru a reduce inegalitățile, finanțarea echitabilă a grădinițelor și asigurarea accesului la educație pentru copiii cu nevoi speciale."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul este adecvat contextului cultural și lingvistic al Republicii Moldova. Răspunsul la întrebarea în limba rusă este oferit în limba română, conform protocolului oficial, dar într-un mod respectuos, demonstrând înțelegerea întrebării și oferind un răspuns complet."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este o prezentare extrem de structurată, orientată spre rezultate, a activităților ministerului. Vorbitorul folosește date specifice, cifre și exemple concrete pentru a ilustra realizările, demonstrând un nivel înalt de pregătire și concentrare pe sarcinile îndeplinite pe parcursul anului.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul menține un ton formal și respectuos pe tot parcursul conferinței de presă. Prezentarea este bine organizată, iar răspunsul la întrebarea din final este calm, direct și bazat pe fapte, reflectând un comportament profesional exemplar."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Ministrul demonstrează o cunoaștere aprofundată a tuturor domeniilor pe care le gestionează, de la finanțarea grădinițelor la cercetare și sport. El citează programe specifice, bugete, parteneri internaționali și date statistice, ceea ce îi consolidează imaginea de expert competent."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este rostit dintr-o perspectivă de lider. Ministrul stabilește obiective strategice (ex: „7 din 10 absolvenți să aleagă Republica Moldova”), își asumă decizii (ex: achiziționarea de autobuze din bugetul de stat) și prezintă o viziune clară pentru modernizarea sistemului educațional."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Colaborarea este un laitmotiv al discursului. Ministrul mulțumește în mod repetat tuturor părților implicate: profesori, părinți, cercetători, dar și partenerilor externi precum Banca Mondială, UE, UNICEF, România, menționând proiecte comune și sprijinul acestora."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Multe dintre realizările prezentate sunt formulate ca soluții la probleme existente: deficitul de cadre didactice, lipsa de integritate la examene, finanțarea inechitabilă, infrastructura învechită. Răspunsul privind Federația de Karate demonstrează, de asemenea, o abordare directă în rezolvarea unei probleme de management."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga prezentare este o enumerare a deciziilor luate și implementate de minister: introducerea alimentației gratuite, modificarea formulei de finanțare, oprirea finanțării pentru o federație sportivă în urma unui audit, lansarea de noi programe și proiecte de investiții."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul subliniază mai multe elemente de noutate și inovație, cum ar fi introducerea învățământului dual în sistemul superior, crearea unui nou profil liceal („profilul general”), lansarea unui Fond pentru inovație și implementarea unor noi mecanisme de monitorizare a examenelor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 3,
    "reason": "Deși discursul se concentrează pe dezvoltarea sistemică, tema centrală a îmbunătățirii continue a sistemului de învățământ este foarte prezentă. Fiecare punct abordat vizează progresul și modernizarea, ceea ce reflectă o mentalitate orientată spre dezvoltare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema principală a întregului discurs este îmbunătățirea sistemului educațional. Fiecare realizare prezentată, de la renovarea școlilor la majorarea salariilor și actualizarea curriculei, este o dovadă a efortului de a aduce îmbunătățiri concrete."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 3,
        "reason": "Prin prezentarea rezultatelor pozitive și a progresului înregistrat, ministrul încearcă să motiveze actorii din sistemul educațional. Afirmația că tinerii „capătă tot mai mare încredere” în învățământul superior este un exemplu de discurs motivațional."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este mai mult un raport factual și informativ decât unul inspirațional. Se concentrează pe „ce s-a făcut”, folosind un limbaj pragmatic, și mai puțin pe un apel emoțional la acțiune sau pe o viziune grandioasă."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 1,
        "reason": "Conceptul de reziliență nu este abordat în mod direct. Deși capacitatea sistemului de a se reforma și de a depăși probleme precum deficitul de cadre ar putea fi interpretată ca o formă de reziliență, aceasta nu este o temă explicită a discursului."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Această categorie nu este deloc prezentă în discurs. Conținutul este extern, axat pe acțiuni, proiecte și rezultate, fără nicio referire la stări interioare sau la prezența conștientă."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Conferința în sine este un exercițiu de reflecție asupra anului care se încheie. Ministrul folosește expresii precum „vom trece în revistă” și „totalizarea anului”, indicând un proces de analiză și evaluare a activităților trecute."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 2,
        "reason": "Accentul este pus pe dezvoltarea sistemului de învățământ și pe dezvoltarea profesională a cadrelor didactice (prin instruiri), nu pe dezvoltarea personală a indivizilor în sens larg. Prin urmare, prezența acestei teme este redusă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Temele integrității, responsabilității și corectitudinii sunt piloni centrali ai discursului. Ministrul nu doar că menționează un proiect numit „Fii onest”, dar și acționează concret (oprind finanțarea unei federații) atunci când integritatea este compromisă, demonstrând un angajament față de aceste valori.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Ministrul menționează direct programul „Fii onest” pentru examenele de clasa a IX-a, subliniind că noile rezultate „reflectă mai fidel situația reală”, ceea ce denotă o preocupare explicită pentru onestitate în procesul de evaluare."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Integritatea este o temă puternică, evidențiată prin măsurile stricte de monitorizare a examenelor și prin răspunsul ferm la întrebarea despre Federația de Karate, unde finanțarea a fost sistată din cauza „încălcărilor” și „carențelor” identificate de audit."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Prin prezentarea acestui raport de totalizare, ministrul își asumă responsabilitatea pentru activitatea instituției pe care o conduce. El raportează publicului despre modul în care au fost gestionate resursele și care sunt rezultatele, un exercițiu fundamental de responsabilitate publică."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu prezintă dileme etice. Acțiunile sunt descrise ca fiind decizii clare, luate pentru a corecta probleme de integritate sau inechitate, fără a explora complexitatea sau ambiguitatea morală a situațiilor."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul se abține de la judecăți morale directe la adresa persoanelor. Chiar și în cazul federației cu probleme, el descrie situația în termeni factuali (rezultatele auditului, decizia administrativă), fără a condamna moral indivizii."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 5,
        "reason": "Conceptul de corectitudine (echitate) este central, în special în discuția despre noua formulă de finanțare a grădinițelor, descrisă ca fiind „mai echitabilă” și menită să asigure „condiții egale pentru toți copiii”."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul discurs este un efort de a construi încredere în sistemul educațional și în minister. Prin prezentarea transparentă a datelor și a progreselor, ministrul încearcă să demonstreze că instituția este un partener de încredere și competent."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, clar și direct. Vorbitorul folosește un limbaj specific administrației publice, structurând informația logic și susținând-o cu numeroase date, ceea ce elimină ambiguitatea și facilitează înțelegerea.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este foarte directă. Ministrul își enunță clar intențiile de la început, listează punctele în mod explicit și oferă un răspuns direct și fără echivoc la întrebarea jurnalistului."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de comunicare indirectă. Mesajul este transmis explicit, fără subînțelesuri sau aluzii."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este caracterizat de o claritate excepțională. Este bine structurat, punctele sunt separate logic, iar utilizarea datelor concrete (cifre, procente, sume) contribuie la un mesaj ușor de înțeles."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorul evită complet ambiguitatea. Toate informațiile sunt prezentate cu precizie, iar limbajul folosit este tehnic și factual, nelăsând loc de interpretări."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși prezentarea este lungă în ansamblu datorită numărului mare de subiecte, fiecare punct este abordat într-o manieră relativ concisă. Ministrul evită divagațiile și se concentrează pe esența fiecărei realizări."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul elaborează pe larg fiecare subiect, oferind context, date statistice, detalii financiare și impactul proiectelor. Prezentarea este detaliată și cuprinzătoare, nu superficială."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, corespunzător statutului de ministru și contextului unei conferințe de presă oficiale. Adresarea, tonul și vocabularul sunt formale pe tot parcursul înregistrării."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de informalitate în discurs. Stilul este constant profesional și oficial."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul are o componentă moderată de mândrie națională, subliniind succesul de a reține tinerii în țară pentru studii. În rest, se concentrează pe politici naționale uniforme, fără a explora specificități culturale sau regionale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul respectă normele culturale ale unui eveniment politic oficial din Republica Moldova, dar nu discută despre norme culturale ca subiect în sine."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul menționează implementarea proiectelor „pe întreg teritoriul Republicii Moldova”, sugerând o abordare unitară care urmărește să elimine, nu să accentueze, diferențele regionale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Tradițiile nu sunt menționate în discurs. Accentul este pus pe modernizare, reformă și aliniere la standarde (uneori europene)."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul nu este abordat. Discuția se poartă la nivel de politici naționale și strategii macro."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși menționează colaborarea cu România, care are o legătură culturală strânsă, discursul nu abordează tema multiculturalismului intern sau a diversității etnice din Republica Moldova."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Conceptul de patrimoniu cultural sau național nu este menționat în cadrul acestei conferințe axate pe educație și reforme curente."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 3,
        "reason": "Există o notă de mândrie națională, în special când ministrul vorbește despre creșterea numărului de tineri care „aleg să rămână acasă” pentru studii, prezentând acest fapt ca pe un succes și un semn de încredere în viitorul țării."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală este de a promova imaginea unui guvern competent și eficient, prezentând exclusiv succesele și realizările. Deși se bazează pe date credibile, această selectivitate constituie o formă de părtinire politică, specifică acestui tip de comunicare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul nu folosește tactici manipulative evidente, precum apeluri emoționale exagerate sau dezinformări. Persuasiunea se bazează pe prezentarea unui volum mare de date factuale pozitive."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este în mod inerent părtinitor, deoarece este un raport al unui ministru în funcție care prezintă exclusiv realizările și „rezultatele frumoase” ale guvernării. Nu sunt menționate eșecuri, provocări sau dificultăți, ceea ce creează o imagine unilateral pozitivă."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Sursa este foarte credibilă. În calitate de ministru al Educației și Cercetării, vorbitorul este autoritatea maximă în domeniu. Credibilitatea este întărită de utilizarea extensivă a datelor specifice, a cifrelor și a numelor de proiecte concrete."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este transparentă: informarea publicului și a presei despre succesele ministerului pentru a consolida imaginea pozitivă a guvernului. Motivul este de a demonstra eficiență, de a justifica politicile implementate și de a câștiga încrederea publicului."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Datorită clarității și a abundenței de date specifice, riscul de interpretare inexactă a informațiilor prezentate este foarte scăzut. Mesajul este construit pentru a fi cât mai puțin ambiguu posibil."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși sunt menționați parteneri externi precum UE, Banca Mondială sau state membre UE (România, Franța, Germania), acest lucru este făcut în contextul unor proiecte concrete de finanțare. Nu este un discurs de propagandă geopolitică, ci o constatare factuală a surselor de sprijin extern."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Guvernul extinde programul de alimentație gratuită pentru toți elevii de gimnaziu

Începând cu luna septembrie a anului 2025, peste 140.000 de elevi din clasele gimnaziale (V-IX) din Republica Moldova beneficiază de alimentație gratuită, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul conferinței de totalizare a anului. Această măsură extinde programul existent, care acoperea doar clasele primare, ridicând numărul total de copii alimentați zilnic în instituțiile de învățământ la 295.000.

Potrivit ministrului, inițiativa reprezintă un efort financiar și logistic considerabil, cu un buget anual alocat de peste 800 de milioane de lei. „Este un efort financiar important, menit să asigure condiții mai bune pentru toți copiii și să sprijine familiile din întreaga țară”, a declarat Dan Perciun. Acesta a subliniat că măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de a crește echitatea și accesul la educație de calitate.

În paralel cu extinderea programului de alimentație, Guvernul a derulat un program de modernizare a cantinelor școlare. Peste 200 de milioane de lei, alocate din Planul de Creștere Economică, au fost investite pentru dotarea cantinelor cu echipamente moderne. „Ne-am dorit nu doar să pornim alimentația gratuită, ci să avem și o modernizare a dotărilor disponibile în cantinele noastre școlare, pentru a asigura prepararea hranei în condiții sigure și igienice”, a explicat ministrul.

Implementarea acestei politici sociale a fost una dintre principalele realizări ale ministerului în anul 2025. Oficialul a mulțumit tuturor celor implicați în acest proces, de la directorii de școli și administrațiile publice locale până la personalul din cantine, pentru efortul depus în organizarea logistică a programului. Extinderea alimentației gratuite pentru elevii de gimnaziu este o măsură așteptată de mult timp de către părinți și comunitatea educațională, având potențialul de a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor și de a reduce abandonul școlar, în special în zonele rurale și în rândul familiilor vulnerabile.

### Sistemul de învățământ din Moldova devine mai atractiv: Crește numărul studenților și al tinerilor profesori

Republica Moldova înregistrează progrese semnificative în a-și face sistemul educațional mai atractiv pentru tineri, reușind în 2025 să crească atât numărul absolvenților de liceu care aleg să studieze acasă, cât și numărul record de tineri care au îmbrățișat cariera didactică. Datele au fost prezentate de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Pentru al doilea an consecutiv, admiterea în învățământul superior a crescut, înregistrând o majorare de 7% la programele de licență față de 2024. Potrivit ministrului, această tendință arată o încredere sporită a tinerilor în universitățile din țară. „Dacă anul trecut porneam de la cifra de cinci din zece absolvenți de liceu care alegeau să rămână în Republica Moldova, în 2025 am atins o cifră de șase din zece”, a declarat Perciun. Obiectivul strategic al ministerului este ca, până în anii 2028-2029, șapte din zece absolvenți să aleagă o universitate din țară ca destinație de studii.

O altă realizare majoră este combaterea deficitului de cadre didactice. În 2025, un număr de 420 de tineri absolvenți ai facultăților și colegiilor pedagogice au ales să fie repartizați în școli și grădinițe, acesta fiind cel mai mare număr din 2018 încoace, de când există schema de repartizare. Această infuzie de personal nou a contribuit la reducerea deficitului de cadre didactice la nivel național. „Dacă în 2023 vorbeam de aproximativ 2.200 de locuri vacante, la începutul anului de studii 2025 am pornit de la o cifră de 1.550. Este o reducere importantă a deficitului”, a menționat ministrul. Acesta a adăugat că ministerul va continua să implementeze politici de sprijin pentru a atrage și a menține tinerii specialiști în sistemul educațional, asigurând astfel sustenabilitatea pe termen lung a acestuia.

### Peste 150 de milioane de euro și dolari pentru modernizarea școlilor și universităților din Moldova

Sistemul educațional din Republica Moldova va beneficia de investiții masive în infrastructură în următorii ani, după ce Guvernul a reușit în 2025 să mobilizeze resurse financiare externe de peste 150 de milioane de euro și dolari. Anunțul a fost făcut de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, care a detaliat principalele proiecte de investiții aprobate.

Unul dintre cele mai mari proiecte vizează eficiența energetică a 46 de instituții școlare, în cadrul proiectului „STEAM”, finanțat de Banca Mondială cu un volum total de 54 de milioane de dolari. De asemenea, a fost aprobat un proiect de 35 de milioane de euro, finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru renovarea capitală a 15 școli model din țară.

Învățământul superior și cercetarea vor beneficia, la rândul lor, de o extindere a finanțării cu 37,5 milioane de euro. Aceste fonduri vor fi direcționate către modernizarea instituțiilor de cercetare, renovarea căminelor studențești și continuarea procesului de modernizare a universităților.

O altă componentă importantă a investițiilor se referă la renovarea căminelor. Prin proiectul „Inspire”, finanțat de Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) și Agenția Germană pentru Dezvoltare (KfW) cu 30 de milioane de euro, vor fi reabilitate și eficientizate energetic 12 cămine: șase din învățământul vocațional-tehnic și șase din cel superior.

„Pe lângă toate lucrurile pe care le-am făcut din bugetul național, ne-am asigurat în 2025 că am mobilizat resurse adiționale pentru infrastructură și dotări”, a declarat ministrul Dan Perciun. Acesta a precizat că fondurile urmează a fi valorificate în perioada 2026-2028, marcând un efort substanțial de modernizare a condițiilor de studiu și de trai pentru elevi și studenți din întreaga țară.

## Transcriere

[Dan Perciun]
Bună ziua tuturor și bine v-am găsit. Ne spuneți dacă putem începe. Da, perfect.

Încă o dată, bună ziua tuturor. Bine ați venit la conferința de presă de totalizare a anului 2025 pentru sectoarele educației, cercetare, tineret și sport. Astăzi vom trece în revistă principalele realizări ale acestui an.

Vreau să încep însă prin a mulțumi tuturor celor care au pus umărul la rezultatele frumoase înregistrate în 2025, profesorilor, directorilor de școală, direcțiilor de învățământ, elevilor, părinților, cercetătorilor, profesorilor universitari, rectorilor și tuturor celor care au pus umărul pentru ca în acest an să avem înregistrate rezultate frumoase pe mai multe dimensiuni.

Înainte de a parcurge nivel cu nivel realizările anului, am să trec în revistă principalele rezultate ale anului 2025, așa cum le vedem noi la minister. Un început în acest an și un pas important înainte a fost inițierea alimentației gratuite a elevilor din clasele gimnaziale. Vă aduc aminte că din septembrie 2025 avem mai mult de 140.000 de copii care sunt alimentați zilnic în instituțiile de învățământ.

Un efort financiar important, peste 800 de milioane de lei alocate anual în acest scop, un efort logistic important făcut de către instituțiile noastre de învățământ, un lucru pentru care le mulțumim. Tot în acest an, pe lângă inițierea alimentației gratuite, am avut în premieră și un program de dotare a cantinelor școlare. Peste 200 de milioane de lei au fost alocate de către Guvernul Republicii Moldova, din planul de creștere economică, în acest scop, în așa fel încât nu doar să pornim alimentația gratuită, dar să avem și o modernizare a dotărilor disponibile în cantinele noastre școlare. Mulțumim tuturor care au făcut acest lucru posibil.

Un al doilea rezultat important, de care ne mândrim la Ministerul Educației, este creșterea admiterii în învățământul superior. Am avut al doilea an consecutiv un număr mai mare de tineri care au ales să rămână la studii în Republica Moldova. Față de 2024, avem o creștere de 7% a admiterilor la licență la instituțiile de învățământ din țara noastră. Acesta este un semnal foarte pozitiv, că tinerii capătă tot mai mare încredere în învățământul nostru superior și aleg să rămână acasă, și datorită acelor investiții care se fac în universități și, în general, datorită dinamicii care există în Republica Moldova.

În 2025 am reușit să atingem o cifră de 6 din 10 absolvenți ai claselor a XII-a care aleg să rămână în Republica Moldova. Am pornit anul trecut de la 5 din 10, deci o creștere importantă, și obiectivul strategic rămâne ca până în anul 2028-2029, 7 din 10 absolvenți ai claselor a XII-a să aleagă Republica Moldova ca și calitate de destinație de studii.

Tot în acest an, un rezultat important la care ținem foarte mult și pe care îl monitorizăm îndeaproape este numărul tinerilor care aleg să fie repartizați în școli și grădinițe după absolvirea facultăților și a colegiilor pedagogice. Și aici avem o creștere și cel mai mare număr, de fapt, de tineri care au ales să îmbrățișeze profesia de pedagog din 2018 încoace, de când există această schemă de repartizare. 420 de tineri au ales să intre în sistemul nostru educațional în acest an, mai mulți decât în 2024.

Corolarul acestui rezultat este și scăderea deficitului de cadre didactice în școlile noastre. Dacă în 2023 vorbeam de aproximativ 2000-2100 de locuri vacante la începutul repartizării tinerilor în școli, atunci în 2025 am pornit de la o cifră de 1550. Deci o reducere importantă a deficitului de cadre didactice și vom continua să lucrăm în direcția prin care să ne asigurăm că acest deficit dispare totalmente.

Un alt rezultat important al acestui an este creșterea numărului tinerilor care sunt admiși în învățământul dual. Este o dimensiune foarte importantă pentru noi. Vrem mai mulți tineri care învață și lucrează simultan atunci când merg într-o școală profesională sau colegiu. Am bătut și aici recordul anilor precedenți. În 2023 am avut 1000 de tineri care alegeau învățământul dual, în 2024 în jur de 1700, iar anul trecut mai mult de 2100 de tineri care au optat pentru această formă de studii. Și tot în 2025, pentru prima dată, am avut și admiterea în dual în învățământul superior.

Un aspect important al anului 2025 au fost investițiile în profesori, suportul acordat în vederea majorărilor salariale. În general, am avut o creștere de 15% a salarizării în sector, dar aș vrea să remarc în mod special efortul făcut pentru majorarea plăților pentru titlurile științifice. Și aici, din septembrie 2025, s-au majorat aceste plăți de la 600 la 4000 de lei și de la 1100 la 4400 de lei pentru titlurile științifice de doctor și doctor habilitat, o majorare importantă, mult așteptată și care ne-a reușit în acest an.

Tot în 2025 am făcut următorul pas pe dimensiunea asigurării integrității desfășurării examenului de clasa a IX-a. Am avut în premieră un examen de clasa a IX-a desfășurat pe întreg teritoriul Republicii Moldova cu monitorizare din partea ministerului, cu voluntari, mai mult de 1000 de oameni care au mers, s-au deplasat în instituțiile de învățământ și au asigurat buna desfășurare a examenului. Tot în acest an lucrările s-au verificat centralizat și putem spune că rezultatele reflectă mai fidel situația reală din sistem față de anii precedenți. Vrem să mulțumim celor de la Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, în mod special pentru acest efort.

Suplimentar, pentru a ajuta tinerii noștri, am optat și pentru un program remedial. 6000 de tineri au beneficiat de 40 de ore de matematică suplimentar în ajunul examenului, în așa fel încât să reușim să avem și rezultate cât mai bune, dar și un examen desfășurat corect.

Tot în acest an, a șaptea realizare majoră ține de noua formulă de finanțare a grădinițelor, în 2025 a fost adoptată după un an de pilotare în 2024. Și deja din 2026, toate grădinițele se finanțează conform acestei noi formule, una mai echitabilă, una care vine să sprijine în special grădinițele care până acum au fost subfinanțate și să se asigure că suma pe care o alocă statul Republica Moldova pentru instruirea fiecărui copil este comparabilă de la o instituție la alta și nu avem decalaje majore. Obiectivul nostru fiind să asigurăm condiții egale pentru toți copiii, indiferent de locul unde își fac studiile.

A opta realizare vine din domeniul sportului. Anul acesta a marcat adoptarea noii legi a sportului, o lege mult așteptată care a modernizat mai multe prevederi din acest domeniu și care a deschis ușa pentru un nou regulament al federațiilor, un nou regulament al cluburilor sportive și noi norme financiare extinse pentru finanțarea sportului din Republica Moldova și extinderea burselor pentru sportivii noștri.

Pe domeniul cercetării, aș evidenția trei schimbări importante pe care anul 2025 le-a adus. Vorbim despre programul bilateral de proiecte de cercetare cu România, care în 2025 a fost implementat în cea de-a doua etapă. Am avut 62 de proiecte comune selectate alături de prietenii noștri din România spre finanțare, mai mult de 10 milioane de euro alocate în acest scop, atât din bugetul Republicii Moldova, cât și din bugetul României. Le mulțumim pentru acest suport.

Am avut cel mai generos apel de proiecte din ultimii ani lansat de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare și tot în 2025 a fost lansat și Fondul pentru Inovație, în sumă de 35 de milioane de lei. Acestea sunt, din perspectiva noastră, principalele realizări ale anului 2025, iar acum vom parcurge și prezentarea punctual pe anumite domenii.

După cum ziceam, am inițiat alimentația gratuită a elevilor în clasele a V-a - a IX-a. În total acum avem 295.000 de elevi care se alimentează, cu 140 de milioane, cu 140.000 mai mult în acest an față de anii precedenți. S-au dotat cantinele. Avem această creștere a numărului de tineri repartizați în școli, 420 ziceam în 2025 față de 365 în 2023, 404 în 2024. Avem o tendință ascendentă constantă a acestui indicator, lucru care ne bucură foarte mult.

Și vedeți aici în partea stângă și reducerea deficitului de cadre didactice, care are o evoluție în oglindă, o evoluție în scădere, fapt care la fel ne bucură. Fii onest se referă la examenul de clasa a IX-a, despre care am menționat deja, desfășurat pe tot teritoriul Republicii Moldova într-o modalitate nouă, cu standarde de integritate mai înalte, programul remedial pentru elevii de matematică, în premieră organizat vreodată în Republica Moldova. Un asemenea program va fi continuat și anul viitor.

Și verificarea centralizată a lucrărilor în centrele republicane. Este deja al doilea an, de altfel, când oferim elevilor de clasa a IX-a posibilitatea să susțină examenul din trei încercări, din dorința noastră, după cum spuneam, să obținem atât rezultate mai bune, cât și să avem o evaluare cât mai obiectivă.

În învățământul superior, vedem o creștere frumoasă a numărului de studenți față de anul 2024, un lucru foarte important pentru noi, la care ținem extrem de mult. În învățământul dual, o dinamică bună pe ambele dimensiuni despre care ziceam. Avem și un număr mai mare de elevi, cu 26% mai mulți față de 2024, care au optat pentru învățământul dual. Și la fel de important, avem un număr mai mare de companii. Erau 170 în 2024, care participau alături de Ministerul Educației în acest program. În 2025 am ajuns la 230 de companii, și cu un buget total de subvenționare de 15 milioane de lei. Mulțumim și colegilor de la ODA pentru acest efort.

S-au majorat plățile pentru titlurile științifice în acest an și avem și dualul în învățământul superior. N-am menționat până acum, dar merită remarcat efortul făcut pentru dotarea instituțiilor de învățământ din acest an. Am avut 30 de școli model cu un buget de 20 de milioane de lei, unde a fost înnoit tot mobilierul pentru clasele primare. Aveți aici 200 de săli de clase primare care au beneficiat de acest suport.

Au ajuns în școli și în grădinițe dotările procurate alături de Banca Mondială. Vorbim și de dispozitive IT, vorbim și despre mobilier, atât în școli, cât și în grădinițe. Alături de prietenii de la UNDP, UNICEF, am deschis mai multe laboratoare de fizică, chimie, biologie în acest an, în cadrul școlilor model. Au continuat renovările blocurilor sanitare. Am avut 20 de școli care au fost finanțate din bugetul de stat pentru renovarea blocurilor sanitare. 30 de școli se află acum în renovare suplimentară cu suportul celor de la UNICEF, licitațiile sunt în desfășurare.

Și am avut și o investiție din partea Băncii Mondiale. Tot în acest an, ministerul a continuat să procure transport școlar și, de fapt, este primul an când din bugetul de stat am cumpărat autobuze pentru elevi. Până acum, întotdeauna am mizat pe suportul partenerilor externi. În acest an am considerat că este oportun să alocăm resurse proprii pentru această prioritate majoră, mobilitatea fiind foarte importantă.

10 autobuze au fost puse la dispoziție de către Uniunea Europeană prin intermediul UNDP și 23 de autobuze au fost procurate în total de către Ministerul Educației, iar încă 50 de autobuze sunt în proces de achiziționare, licitația fiind deja lansată și urmând să ajungă până la începutul anului școlar 2026.

Avem o creștere pe zona de digitalizare, a școlilor care folosesc catalogul electronic, un alt indicator la care ținem mult. Vedeți aici 21% mai multe față de 2024. Poate la fel de important este numărul părinților care utilizează acest instrument, este în creștere, cu mai mult de 60% față de 2024. La fel, pe zona de digitalizare, anul acesta am avut un amplu proces de instruire a profesorilor, conform standardelor europene de competențe digitale aplicabile cadrelor didactice, în baza unui curriculum făcut cu prietenii noștri din Estonia, de la Universitatea din Tallinn. Prin aceste formări, avem deja mai mult de 4000 de profesori care au trecut și sunt în proces de certificare.

Și am avut și 1400 de profesori care au fost instruiți cu privire la utilizarea unor softuri educaționale procurate și puse la dispoziția școlilor în acest an. Pe zona educației incluzive, schimbări importante s-au produs în 2025. Am avut prima dotare importantă cu dispozitive asistive pentru copiii cu dizabilități severe din școlile noastre, cu suportul UNICEF-ului, prin intermediul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică, și pentru copiii cu dizabilități de auz, văz, dar și pentru cei cu dizabilități severe mentale. Au ajuns aceste dotări în instituțiile de învățământ la copii, un lucru extrem de important.

Am modificat statele de personal în grădinițe în acest an, cu prevederea finanțării din bugetul de stat pentru funcțiile de psiholog, logoped, psihopedagog, funcții care anterior nu erau finanțate din bugetul de stat. O schimbare critică pentru ca grădinițele noastre să devină mai prietenoase, mai deschise și mai pregătite să accepte toți copiii, indiferent de necesitățile lor.

Multe instruiri desfășurate și în acest an pentru sistemul nostru educațional, pentru creșterea competențelor și capacităților profesorilor noștri. Un proces important, critic chiar pentru sistem, este procesul de revizuire și îmbunătățire a curriculumului școlar. Anul 2025 a fost anul în care am evaluat curricula la toate disciplinele școlare, urmând în 2026 deja să purcedem la elaborarea noii curricule școlare.

Și după cum vedeți, avem aici 39 de grupuri de lucru care au muncit la producerea acestor rapoarte importante. În 2025, în premieră, a fost implementat în Republica Moldova profilul general, un nou profil pe lângă cele clasice, real și umanist. Un profil destinat școlilor cu o singură clasă de liceu, mai echilibrat între cele două profile cu care suntem cu toții deja familiarizați, menit să crească nivelul de competență în zona disciplinelor reale și să ne ajute să avem mai mulți tineri care să poată merge la universități, la specialități din domeniul științelor reale.

Debirocratizarea continuă să fie o prioritate importantă la Ministerul Educației și aici am continuat elaborarea de proiecte didactice ca să simplificăm viața profesorilor și să reducem din volumul de lucru pe care anterior îl aveau de făcut. Am pus la dispoziția sistemului până acum 10.700 de proiecte didactice, asta-s sute de mii de ore economisite de cadrele didactice pentru elaborarea lor, și 900 de proiecte didactice pentru cei din grădinițe, pentru educatori.

Acestea au fost o parte din lucrurile care s-au întâmplat la minister. Pe final, aș menționa câteva proiecte importante investiționale aprobate în acest an. Vorbim de 35 de milioane de euro, un proiect aprobat în Parlamentul Republicii Moldova în luna iunie-iulie, finanțat de către Banca Europeană pentru Banca Consiliului Europei, proiectul vizând renovarea a 15 școli model.

Tot în acest an am extins și proiectul de finanțare a învățământului superior cu încă 37,5 milioane de euro, bani care vor merge în direcția instituțiilor de cercetare, în direcția renovării căminelor și în general vor continua procesul de modernizare a universităților noastre. În acest an a început implementarea proiectului STEAM cu Banca Mondială, care vizează eficientizarea energetică a 46 de instituții școlare, cu un volum total de finanțare de 54 de milioane de dolari. Iar pentru învățământ superior am reușit să mobilizăm alături de Ministerul Energiei resurse adiționale pentru eficientizarea energetică și renovarea căminelor.

Încă 12 cămine au fost vizate de proiectul INSPIRE. Șase în învățământul vocațional tehnic, șase în învățământul superior, un proiect implementat cu suportul celor de la AFD și KFW, Agenția Franceză și Agenția Germană de Dezvoltare, cu un buget total de 30 de milioane de euro. Deci, pe lângă toate lucrurile pe care le-am făcut, ne-am asigurat în 2025 că am mobilizat resurse adiționale pentru infrastructură și dotări, resurse care urmează să fie valorificate în 2026, 2027, 2028.

Pe final, vreau încă o dată să mulțumesc tuturor celor care au contribuit la aceste rezultate, să ne urăm nouă tuturor un an 2026 mai bun, cu realizări importante, un an care să facă sistemul nostru educațional și mai competitiv, mai incluziv, mai aproape de așteptările pe care le avem cu toții de la un sistem educațional modern. Mulțumim tuturor și sărbători frumoase alături de familie. Dacă sunt întrebări.

[Maxim Hameac]
Maxim Hameac, NewsMaker. Господин Перчун, у меня вопрос касается Федерации карате-до, где был конфликт в этом году с нарушениями в документах, с финансированием. На каком этапе находится расследование и есть ли какие-то детали, обновления по этому поводу?

[Dan Perciun]
După cum știți, ca urmare a auditului care a fost desfășurat de Ministerul Educației, noi am sistat finanțarea pentru federație. Materialele au fost transmise inclusiv la procuratură și urmează membrii federației să stabilească dacă vor schimba conducerea federației sau nu. Am văzut recent, a avut loc încercarea de a desfășura o ședință cu toți membrii federației, care nu s-a soldat cu succes. Din partea Ministerului Educației, la această etapă, noi nu vom relua finanțarea, așteptăm schimbările pe interior în cadrul federației, ca urmare a auditului care a fost desfășurat.

[Maxim Hameac]
То есть на 2026 год пока не будет финансирования?

[Dan Perciun]
Atâta timp cât acele carențe care au fost identificate de audit nu vor fi remediate, nu văd cum putem relua finanțarea. Și dacă nu se schimbă lucrurile la nivelul administrării federației, situația va continua în formatul actual, din punctul nostru de vedere.

Mulțumim. Dacă mai sunt alte întrebări. Dacă nu, mulțumim tuturor.