--- title: "Conferință de presă organizată de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova privind realizările din sistemul de sănătate în anul 2025 și prioritățile anului 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110547/Conferinta-de-presa-organizata-de-Ministerul-Sanatatii-al-Republicii-Moldova-privind-realizarile-din-sistemul-de-sanatate-in-anul-2025-si-prioritatile event_date: 2025-12-30T09:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Vasile Alecsandri 2, Ministerul Sănătății" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 2282 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110547 publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă organizată de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova privind realizările din sistemul de sănătate în anul 2025 și prioritățile anului 2026 ## Comunicat de presă ## Modernizare accelerată, servicii descentralizate și integrare europeană: Ministerul Sănătății raportează realizările anului 2025 și trasează prioritățile pentru 2026 **Chișinău, 30 decembrie 2025** – Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă extinse, raportul de activitate pentru anul 2025, evidențiind progrese semnificative în modernizarea infrastructurii spitalicești, digitalizarea serviciilor și alinierea legislației naționale la standardele Uniunii Europene. Evenimentul a reunit conducerea ministerului pentru a discuta nu doar rezultatele măsurabile ale anului curent, ci și viziunea strategică pentru anul 2026, concentrată pe consolidarea medicinei de familie și extinderea serviciilor oncologice. Deschizând conferința, ministrul Sănătății, Emil Ceban, a descris anul 2025 drept unul al „muncii asidue” și al rezultatelor concrete, obținute grație efortului unei echipe vaste de profesioniști. „2025 a fost un an cu provocări, dar și cu progrese importante față de sistemul de sănătate. Vorbim despre rezultate măsurabile, despre decizii cu impact și despre pași făcuți pentru a consolida funcționarea sistemului de sănătate, atât la nivel central, cât și în teritoriu”, a declarat ministrul Emil Ceban. **Integrarea europeană și ajustarea cadrului legislativ** Un pilon central al activității din ultimul an l-a constituit implementarea agendei europene. Secretarul de stat Svetlana Nicolaescu a subliniat că eforturile s-au concentrat pe modernizarea legislației și pregătirea procesului de negocieri pentru aderare. Printre realizările majore se numără alinierea legislației privind controlul tutunului și siguranța medicamentelor la standardele UE, precum și semnarea acordului de cooperare cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). „Republica Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene, în beneficiul cetățenilor. Rezultatele obținute confirmă că avansăm constant și cu determinare pe drumul integrării europene”, a menționat Svetlana Nicolaescu. **Descentralizarea serviciilor și modernizarea spitalelor raionale** Un accent deosebit în 2025 a fost pus pe descentralizarea serviciilor medicale de înaltă performanță, reducând astfel necesitatea pacienților de a se deplasa la Chișinău pentru tratamente esențiale. Secretarul de stat Ion Prisăcaru a raportat extinderea serviciilor de chimioterapie în cinci spitale raionale (Soroca, Ștefan Vodă, Hîncești, Comrat, Anenii Noi) și dotarea spitalelor raionale cu echipamente de imagistică performantă, inclusiv tomografie computerizată și radiografie digitală. De asemenea, a fost menționată finalizarea reconstrucției Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Bălți, cea mai mare din nordul țării, o investiție de 55 de milioane de lei. Programul „Farmacie în satul tău” a continuat să se extindă, asigurând accesul la medicamente în zonele rurale prin deschiderea a 72 de noi farmacii în cursul anului. Digitalizarea a marcat, de asemenea, un punct de cotitură, prin implementarea rețetei electronice compensate, a Registrului de Transplant și a sistemului informațional de evidență a resurselor umane. **Sănătate publică și prevenție** În domeniul sănătății publice, secretarul de stat Angela Paraschiv a evidențiat noua abordare în cadrul Programului Național de Imunizări, bazată pe științele comportamentale, pentru a combate dezinformarea și a crește rata de vaccinare. Totodată, a fost consolidată securitatea sanitară prin sisteme de supraveghere a rezistenței la antimicrobiene și descentralizarea tratamentului pentru HIV și hepatite virale. Au fost aprobate 56 de noi acte normative și 12 protocoale clinice, menite să crească siguranța pacientului și calitatea actului medical. **Prioritățile strategice pentru 2026** Pentru anul viitor, Ministerul Sănătății își propune obiective ambițioase, menținând medicina de familie în centrul sistemului. Ministrul Emil Ceban a anunțat investiții majore în oncologie, inclusiv un proiect de 45 de milioane de euro pentru achiziția de acceleratoare liniare necesare radioterapiei, reducând astfel timpul de așteptare pentru pacienți. „Digitalizarea va trece de la planificare la implementare accelerată, prin lansarea Dosarului Electronic de Sănătate și a aplicației 'Vocea Pacientului'. Obiectivul nostru strategic este un sistem de sănătate compatibil cu cel al Uniunii Europene”, a conchis ministrul Sănătății. În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, oficialii au clarificat și aspecte legate de simplificarea procedurii de examinare medicală pentru conducătorii auto amatori, confirmând că măsura introdusă funcționează eficient, reducând birocrația prin implicarea medicilor de familie, în timp ce șoferii profesioniști rămân supuși unor controale riguroase în cadrul comisiilor specializate. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 4, "reason": "Discursurile se concentrează pe realizări, progrese și planuri de viitor ambițioase, proiectând o imagine de succes și competență. Tonul general este constructiv, iar vorbitorii exprimă satisfacție față de munca depusă și optimism cu privire la viitorul sistemului de sănătate, în special în contextul integrării europene.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Tonul este profesional și formal, nu exprimă fericire personală. Accentul este pus pe realizările instituționale, nu pe emoții individuale." }, { "name": "Optimism", "grade": 5, "reason": "Optimismul este foarte pronunțat. Vorbitorii prezintă cu încredere prioritățile pentru 2026, investițiile planificate și obiectivele strategice, cum ar fi aderarea la UE până în 2030. Expresii precum „vom continua”, „vom lansa” și descrierea unui viitor mai bun pentru sistemul de sănătate subliniază această atitudine." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 3, "reason": "Recunoștința este exprimată în mod explicit de mai mulți vorbitori, în special de ministru, care mulțumește echipei, colegilor, partenerilor și audienței pentru prezență și colaborare („Mulțumesc tuturor pentru prezență”, „Doresc să adresez mulțumiri tuturor colegilor”)." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 1, "reason": "Deși conținutul este pozitiv, tonul general este măsurat, formal și serios. Lipsește un entuziasm vibrant sau o energie debordantă, specifică unui cadru profesional-oficial." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție nu este relevantă pentru contextul formal și profesional al unei conferințe de presă guvernamentale." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Similar cu fericirea, bucuria ca emoție personală nu este exprimată. Tonul reflectă satisfacție profesională, nu bucurie exuberantă." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii enumeră cu mândrie o listă lungă de realizări pentru anul 2025, de la modernizarea spitalelor și achiziționarea de echipamente, până la alinierea legislativă cu UE. Prezentarea acestor „rezultate concrete, măsurabile” denotă o satisfacție clară față de munca depusă." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Contextul este complet serios și formal, lipsit de orice element de amuzament sau umor." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Conferința are un scop pozitiv, de a prezenta realizări. Nu există exprimări de furie, tristețe sau alte emoții negative din partea vorbitorilor. Chiar și provocările sunt prezentate ca fiind depășite cu succes.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element în discurs care să sugereze tristețe." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și controlat, fără nicio urmă de furie sau iritare." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Discursurile proiectează încredere și control, nu frică sau incertitudine." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie sau subiect care să provoace sau să indice dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Frustrarea este sugerată doar în întrebarea unei jurnaliste referitoare la „procedurile birocratice” pentru obținerea certificatului medical auto. Totuși, vorbitorii nu exprimă frustrare, ci oferă un răspuns calm și explicativ." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de anxietate; dimpotrivă, vorbitorii par siguri pe informațiile prezentate și pe planurile de viitor." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Discursurile se concentrează pe succese și progrese, fără a exprima dezamăgire." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet irelevantă pentru contextul dat." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al evenimentului este de a transmite informații factuale și de a raporta activitatea ministerului. Prin urmare, caracterul informativ, neutru și persuasiv este dominant pe parcursul întregii înregistrări.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "O mare parte a discursurilor constă în prezentarea obiectivă de date, statistici, bugete (ex: „45 de milioane de lei”), proiecte și acte normative, menținând un ton faptic." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Acesta este scopul fundamental al conferinței. Fiecare vorbitor oferă un volum mare de informații detaliate despre realizări, strategii, investiții și planuri în domeniul sănătății, de la agenda europeană la digitalizare și modernizarea spitalelor." }, { "name": "Interogativ", "grade": 2, "reason": "Componenta interogativă este prezentă în partea finală a evenimentului, în cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, unde o jurnalistă adresează o întrebare specifică ministerului." }, { "name": "Instructiv", "grade": 1, "reason": "Discursul este de raportare și informare, nu are un scop direct instructiv (de a învăța audiența cum să facă ceva)." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii construiesc o narațiune a progresului, prezentând parcursul ministerului în 2025 ca o poveste de succes, cu provocări depășite și un drum clar înainte. Cadrul „realizări 2025 și priorități 2026” structurează această narațiune." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Prin prezentarea selectivă a succeselor și a planurilor ambițioase, vorbitorii urmăresc să convingă audiența de eficiența și viziunea ministerului, consolidând încrederea publică. Alinierea la standardele UE este folosită ca un argument persuasiv puternic." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Evenimentul este o conferință de presă oficială, iar interacțiunile sunt guvernate de un protocol strict, caracterizat prin politețe, respect și un limbaj diplomatic, adecvat statutului vorbitorilor.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este omniprezentă. Se folosesc constant formule de adresare formale („Bună ziua, stimați audiență”, „Doamnelor și domnilor”), formule de mulțumire și un ton general respectuos." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj sau atitudine grosolană." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul este manifestat față de audiență, jurnaliști, colegi și partenerii instituționali. Structura formală a evenimentului și tonul vorbitorilor demonstrează un nivel înalt de respect." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Discursul este non-conflictual și non-agresiv." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de sarcasm în discursuri." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul este serios și formal, fără elemente de umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de ironie." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Limbajul este foarte diplomatic, specific oficialilor guvernamentali. Vorbitorii aleg cuvintele cu grijă pentru a prezenta politicile într-o lumină pozitivă și pentru a sublinia colaborarea constructivă cu partenerii externi, precum Uniunea Europeană." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Conferința abordează în mod direct problema socială a sănătății publice, cu un accent deosebit pe justiția socială prin promovarea incluziunii și a accesului echitabil la servicii medicale pentru toți cetățenii, indiferent de mediul de reședință sau statut.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul folosit este atent și incluziv, evitând generalizările și demonstrând o conștientizare a diversității populației. Se menționează explicit necesitatea de intervenții adaptate pentru grupuri specifice, cum ar fi comunitatea Romă." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 5, "reason": "Incluziunea este o temă centrală. Se vorbește pe larg despre descentralizarea serviciilor (chimioterapie, servicii perinatologice), extinderea accesului în zonele rurale (proiectul „farmacia în satul tău”) și asigurarea accesului pentru „fiecare cetățean”, ceea ce face din incluziune un pilon al strategiei prezentate." }, { "name": "Diversitate", "grade": 2, "reason": "Diversitatea este recunoscută indirect prin eforturile de a oferi servicii adaptate nevoilor diferitelor regiuni și comunități, cum ar fi studiul privind vaccinarea în comunitatea Romă." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține elemente discriminatorii. Dimpotrivă, multe dintre politicile prezentate (ex: acces echitabil la servicii) au ca scop combaterea potențialelor discriminări sau inegalități în sistemul de sănătate." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este un act de advocacy. Vorbitorii susțin și promovează activ politicile ministerului, importanța investițiilor în sănătate, beneficiile digitalizării și necesitatea alinierii la standardele europene pentru binele cetățenilor." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Tema justiției sociale este fundamentală, deși termenul nu este folosit explicit. Eforturile de a reduce decalajul dintre mediul urban și rural și de a asigura acces egal la tratamente și medicamente pentru toți cetățenii sunt acțiuni concrete de justiție socială." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 3, "reason": "Sensibilitatea culturală este demonstrată explicit prin menționarea studiului privind barierele la vaccinare în comunitatea Romă, cu scopul de a crea „intervenții echitabile și adaptate cultural”." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment este o conferință de presă oficială, cu o structură clară, prezentări bazate pe date și un limbaj formal. Vorbitorii demonstrează expertiză în domeniile lor, prezintă decizii strategice și rezultate măsurabile, subliniind constant munca în echipă și colaborarea. Tonul este axat pe realizări, planuri și rezolvarea problemelor din sistemul de sănătate.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Evenimentul este extrem de profesionist. Se folosește un limbaj formal („stimată audiență”, „doamnelor și domnilor”), o structură organizată (introducere, prezentări, Q&A) și un ton respectuos. Toți vorbitorii își mențin un comportament oficial pe parcursul întregii conferințe." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii demonstrează o cunoaștere aprofundată a subiectelor, prezentând date specifice, cifre (ex: „1358 de lucrători medicali instruiți”, „peste 600 milioane de lei preconizate”), proiecte concrete (modernizarea spitalelor, digitalizare) și termeni tehnici, ceea ce reflectă un nivel înalt de competență." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Ministrul Sănătății, Emil Ceban, deschide și închide conferința, stabilește direcțiile strategice („patru priorități strategice”) și deleagă prezentările echipei sale. El își asumă viziunea pentru anul următor, demonstrând calități de lider care ghidează instituția." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Colaborarea este un laitmotiv. Ministrul menționează „o echipă largă și profesionistă”, secretarii de stat mulțumesc colegilor, și se subliniază cooperarea cu parteneri externi („Comisia Europeană”, „Agenția Internațională pentru Energie Atomică”) și inter-instituțională." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Prezentările sunt axate pe soluții la probleme existente: descentralizarea serviciilor pentru a crește accesibilitatea, instalarea de noi acceleratoare pentru a reduce listele de așteptare, simplificarea procedurilor (răspunsul la întrebarea despre permisele auto)." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Discursurile sunt pline de exemple de decizii luate: aprobarea de pachete legislative, alocarea de fonduri pentru investiții specifice (ex: tomografe, secții renovate), aprobarea noii organizări a serviciilor perinatologice și de urgență. Întreaga conferință este un raport al deciziilor și impactului lor." }, { "name": "Inovație", "grade": 4, "reason": "Se menționează numeroase inițiative inovatoare, precum digitalizarea sistemului („dosarul electronic de sănătate”), implementarea de noi tehnologii medicale („accelerator liniar de ultimă generație”), și abordări noi precum utilizarea științei comportamentale în campaniile de vaccinare." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 2, "reason": "Discursul se concentrează pe dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de sănătate, nu pe dezvoltarea personală a indivizilor. Totuși, teme precum îmbunătățirea continuă, reziliența în fața provocărilor și reflecția asupra anului trecut sunt prezente la nivel instituțional.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 4, "reason": "Tema centrală a conferinței este îmbunătățirea sistemului de sănătate. Se vorbește constant despre „modernizarea legislației”, „consolidarea capacităților”, „creșterea calității serviciilor” și alinierea la standarde superioare, ceea ce denotă un focus puternic pe progres." }, { "name": "Motivație", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii, în special ministrul în discursul final, exprimă un angajament ferm și o direcție clară pentru viitor („privind spre 2026, direcția... este una clară și coerentă”), ceea ce sugerează o motivație puternică de a continua reformele și de a atinge obiectivele propuse." }, { "name": "Inspirație", "grade": 1, "reason": "Conferința are un caracter predominant informativ și factual, nefiind concepută pentru a inspira emoțional. Cu toate acestea, prezentarea rezultatelor pozitive și a progreselor poate fi considerată o sursă de inspirație pentru profesioniștii din domeniu." }, { "name": "Reziliență", "grade": 3, "reason": "Ministrul menționează că 2025 a fost „un an cu provocări”, sugerând capacitatea de a depăși obstacole. De asemenea, se discută despre consolidarea sistemului pentru a răspunde la crize („reziliență la crize”), indicând o preocupare pentru dezvoltarea rezilienței instituționale." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Această dimensiune este complet absentă. Discuția este orientată exclusiv spre acțiuni externe, planuri și rezultate, fără nicio referire la stări interioare, introspecție sau prezență conștientă." }, { "name": "Reflecție", "grade": 4, "reason": "Evenimentul este o „conferință de sinteză”, ceea ce implică un exercițiu de reflecție asupra activității din anul 2025. Vorbitorii analizează realizările pentru a fundamenta prioritățile pentru 2026, arătând o abordare reflexivă la nivel strategic." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 2, "reason": "Accentul este pus pe dezvoltarea profesională a personalului medical, prin menționarea programelor de instruire („au fost instruiți... lucrători medicali”), nu pe dezvoltarea personală în sens larg. Se urmărește creșterea competențelor, nu evoluția personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Conferința este un exercițiu de transparență și responsabilitate publică. Vorbitorii încearcă să construiască încredere prin prezentarea de fapte și prin sublinierea angajamentului față de echitate și integritate, în special prin alinierea la normele europene.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Prezentarea este factuală, bazată pe „rezultate măsurabile”. Deși tonul este pozitiv, nu se recurge la exagerări evidente. Se menționează și nevoile rămase (ex: necesitatea a 8 acceleratoare, față de cele 4 existente/planificate), ceea ce adaugă un grad de onestitate." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Angajamentul pentru alinierea la standardele UE și menționarea aprecierilor din raportul Comisiei Europene („confirmă credibilitatea”) sunt folosite pentru a proiecta o imagine de integritate. Accentul pe transparență prin digitalizare susține, de asemenea, această idee." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment este un act de asumare a responsabilității față de public. Ministerul raportează activitatea sa. Ministrul încheie discursul subliniind „responsabilitatea față de oameni”, ceea ce face din aceasta o temă centrală și explicită." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezentate sau discutate dileme etice. Discursul se concentrează pe aspecte operaționale, strategice și legislative, evitând subiecte controversate din punct de vedere etic." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii se abțin de la a emite judecăți morale. Tonul este neutru și profesional, concentrat pe descrierea faptelor și a planurilor, fără a califica acțiunile sau persoanele în termeni morali." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Echitatea este o temă importantă. Se discută despre „asigurarea unui acces echitabil la servicii medicale”, descentralizarea serviciilor în raioane și intervenții specifice pentru grupuri vulnerabile (ex: „comunitatea romă”), demonstrând o preocupare pentru corectitudine." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Un obiectiv major al conferinței este construirea încrederii. Prin prezentarea de date concrete, rezultate verificate („recunoscute și la nivel european”) și planuri clare, ministerul încearcă să se poziționeze ca o instituție demnă de încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este extrem de formală, directă și structurată, specifică unui eveniment guvernamental. Se pune un mare accent pe claritate, folosind un limbaj elaborat și tehnic pentru a transmite informații detaliate și precise, fără ambiguități sau elemente informale.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Toți vorbitorii comunică într-un mod direct și la obiect. Realizările și planurile sunt enunțate clar, fără ocolișuri. Răspunsul la întrebarea din final este, de asemenea, direct și informativ." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Stilul indirect de comunicare este complet absent. Mesajele sunt explicite și nu lasă loc de interpretări sau subînțelesuri." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Se depune un efort considerabil pentru a asigura claritatea mesajului. Se folosesc exemple concrete, date statistice și o structură logică a prezentărilor, contribuind la o înțelegere facilă a subiectelor complexe." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Limbajul este precis și tehnic, evitând orice formă de ambiguitate. Obiectivul este de a informa, nu de a crea confuzie, deci ambiguitatea este intenționat evitată." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Există un echilibru. Discursurile ministrului sunt mai concise și strategice, în timp ce prezentările secretarilor de stat sunt mai elaborate. Per total, informația este densă, dar nu excesiv de prolixă." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Prezentările secretarilor de stat sunt foarte elaborate, intrând în detalii despre pilonii strategiei, pachete legislative, proiecte de infrastructură și standarde europene, ceea ce denotă o pregătire temeinică." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se utilizează formule de adresare oficiale, titluri complete și un limbaj specific administrației publice, corespunzător cadrului unui eveniment guvernamental." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există absolut niciun element de informalitate în discursuri. Tonul, limbajul și comportamentul sunt strict formale pe tot parcursul conferinței." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Conferința abordează explicit problema disparităților regionale în accesul la sănătate, prezentând soluții pentru a reduce decalajul dintre capitală și restul țării. De asemenea, există o conștientizare a diversității culturale, deși este un aspect secundar.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Evenimentul respectă normele culturale și protocolare standard pentru o conferință de presă în Republica Moldova, fără a ieși în evidență prin elemente culturale specifice." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 5, "reason": "Aceasta este o temă centrală. Ion Prisăcaru vorbește pe larg despre „desconcentrarea serviciilor” și investiții în „instituțiile raionale” (Bălți, Orhei, Ungheni etc.) pentru a aduce serviciile medicale mai aproape de cetățenii din afara capitalei." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Subiectul tradițiilor nu este abordat în cadrul conferinței, focusul fiind pe modernizare, legislație și infrastructură." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio referire la obiceiuri locale. Discuția se menține la un nivel național și strategic, aliniat la standarde internaționale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 2, "reason": "Există o mențiune specifică și relevantă despre realizarea unui studiu privind „barierele la vaccinare în comunitatea romă”, ceea ce indică o abordare atentă la nevoile diferitelor grupuri etnice și culturale din țară." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Tema patrimoniului cultural sau național nu este relevantă pentru subiectul conferinței și nu este menționată." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Se poate simți un sentiment subtil de mândrie legat de progresele țării, în special în contextul apropierii de UE. Afirmații precum „confirmă credibilitatea și direcția asumată de Republica Moldova” sugerează o satisfacție față de realizările naționale." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală este de a proiecta o imagine de competență și succes, consolidând încrederea publică în activitatea ministerului. Acest lucru este realizat printr-o prezentare părtinitoare (pozitivă), dar care se bazează pe date concrete și pe alinierea la un parcurs geopolitic pro-european.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 1, "reason": "Prezentarea este persuasivă, dar nu manipulatorie în sensul clasic. Se bazează pe prezentarea selectivă a informațiilor pozitive și pe argumente raționale (date, cifre), evitând apelurile emoționale sau dezinformarea." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 4, "reason": "Conferința este, prin natura sa, părtinitoare. Este un raport de auto-evaluare care subliniază exclusiv succesele și progresele, omițând eșecurile sau problemele majore. Această părtinire este inerentă formatului și servește scopului de a promova imaginea instituției." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii construiesc activ credibilitatea prin statutul lor oficial (ministru, secretari de stat), prin utilizarea de date specifice și, foarte important, prin referirea constantă la validarea externă din partea Uniunii Europene și a altor organisme internaționale." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Motivul este transparent: comunicarea publică a realizărilor pentru a demonstra eficiența, a justifica investițiile și a consolida sprijinul public pentru politicile ministerului. Este un exercițiu standard de relații publice și responsabilitate guvernamentală." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 2, "reason": "Nu se prezintă date false, dar interpretarea este unilateral pozitivă. De exemplu, se prezintă investițiile ca fiind mari, dar nu se oferă o imagine completă a deficitului de finanțare. Este o interpretare favorabilă, dar nu neapărat o denaturare." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 4, "reason": "Există o componentă puternică de promovare a direcției pro-europene. Integrarea în UE este prezentată ca obiectiv suprem și etalon al succesului. Discursul Svetlanei Nicolaescu, dedicat în întregime agendei europene, subliniază acest aspect geopolitic." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Ministerul Sănătății raportează investiții majore în modernizarea spitalelor și digitalizare în 2025 Secretarul de stat Ion Prisăcaru a prezentat un bilanț al realizărilor din 2025, subliniind eforturile de modernizare și descentralizare a serviciilor medicale, menite să aducă îngrijirile de calitate mai aproape de cetățeni. Unul dintre progresele notabile este decongestionarea serviciilor de chimioterapie, care au fost extinse în cinci instituții raionale, permițând unui număr de 35 de pacienți să beneficieze de tratament local în ultimele patru luni. Planurile pentru 2026 includ extinderea acestei rețele în raioanele Soroca, Ștefan Vodă, Hîncești, Comrat și Anenii Noi. În domeniul asistenței medicale de urgență, a fost inaugurată Unitatea de Primiri Urgente (UPU) a spitalului clinic din Bălți, cea mai mare din nordul țării, cu o investiție de 55 de milioane de lei. De asemenea, se finalizează reconstrucția blocului operator pentru urgențe din cadrul aceleiași instituții, un proiect de 12 milioane de lei. Spitalele raionale din Orhei și Ungheni au fost dotate cu tomografe computerizate, fiecare valorând aproximativ 8 milioane de lei, pentru a îmbunătăți capacitatea de diagnostic. Siguranța pacientului a fost o altă prioritate, fiind investite 60 de milioane de lei pentru procurarea și instalarea de echipamente de sterilizare în 28 de spitale din țară. Totodată, secțiile de transfuzie a sângelui au fost dotate cu dispozitive moderne pentru recoltare, stocare și procesare. Investiții semnificative au fost direcționate și către instituțiile republicane. La Institutul de Medicină Urgentă, a fost reconstruit blocul operator cu 15 săli de operație și a fost achiziționat un nou aparat de rezonanță magnetică, valoarea totală a investițiilor depășind 250 de milioane de lei. La Institutul Oncologic, a fost construit primul complex radioterapeutic, în valoare de 60 de milioane de lei, și a fost instalat un accelerator liniar suplimentar de 34 de milioane de lei, reducând astfel timpul de așteptare pentru pacienți. Programul „O farmacie în satul tău” a continuat, cu deschiderea a 72 de farmacii noi în zonele rurale, totalizând 124 de unități subvenționate de stat. În plus, Ministerul a semnat un acord de aderare la o platformă globală ce va asigura accesul la 35 de medicamente noi și sigure pentru tratamentul cancerului la copii. ### Republica Moldova aliniază legislația sanitară la standardele UE în pregătirea negocierilor de aderare Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în alinierea sistemului de sănătate la standardele europene pe parcursul anului 2025, un pas crucial în contextul pregătirii pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Secretarul general adjunct, Svetlana Nicolaescu, a subliniat că eforturile s-au concentrat pe modernizarea legislației, consolidarea capacităților instituționale și pregătirea tehnică pentru procesul de negociere. Printre realizările cheie se numără adoptarea unor pachete legislative importante, aliniate la acquis-ul comunitar. A fost revizuită legislația în domeniul controlului tutunului, cu accent pe siguranța produselor și protecția sănătății publice. De asemenea, a fost creat un cadru legislativ modern pentru domeniul medicamentelor, axat pe controlul calității și asigurarea accesului pacienților la tratamente. Aceste măsuri apropie cadrul național de practicile aplicate în statele membre ale UE. În plus, au fost elaborate două proiecte majore de lege cu relevanță strategică pentru integrarea europeană. Unul vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale, având ca scop sprijinirea mobilității și standardizarea competențelor. Cel de-al doilea proiect creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră, menită să protejeze drepturile pacienților moldoveni care accesează servicii medicale în statele UE. Ambele proiecte au fost transmise Comisiei Europene pentru consultare și urmează a fi adoptate în 2026. Cooperarea cu instituțiile europene a fost intensificată. A fost semnat un acord de cooperare cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), care întărește colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice și răspunsului la amenințări transfrontaliere. Un acord similar cu Agenția UE pentru Droguri se află în etapa finală de pregătire. Prin participarea la programul EU4Health, Republica Moldova este implicată activ în inițiative comune cu statele membre în domenii precum îngrijirile oncologice și prevenirea bolilor cronice. Aceste progrese au fost recunoscute oficial în raportul de extindere al Uniunii Europene pentru 2025, care apreciază eforturile de aliniere legislativă și consolidare instituțională, confirmând credibilitatea direcției asumate de Republica Moldova în parcursul său european. ### Ministerul Sănătății stabilește patru priorități strategice pentru 2026, cu accent pe medicina de familie și infrastructura spitalicească Ministrul Sănătății, Emilian Cevan, a prezentat viziunea și prioritățile strategice pentru anul 2026, subliniind continuarea reformelor și consolidarea sistemului medical. Agenda pentru anul viitor este structurată în jurul a patru piloni principali: fortificarea medicinei de familie, dezvoltarea infrastructurii spitalicești, digitalizarea accelerată și continuarea integrării europene. **Medicina de familie** rămâne prioritatea centrală, cu scopul de a asigura fiecărui cetățean acces real la servicii medicale de calitate aproape de locul de trai. În acest sens, se va pune accent pe extinderea programelor de screening oncologic la nivel național, respectarea calendarului de imunizări și dezvoltarea serviciilor de reabilitare și îngrijiri paliative. **Dezvoltarea infrastructurii spitalicești** va continua cu accent pe spitalele regionale și instituțiile strategice. Ministrul a anunțat o investiție de 45 de milioane de lei pentru achiziția unui nou accelerator liniar de ultimă generație, destinat tratamentelor oncologice de înaltă precizie. De asemenea, în parteneriat cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, va fi lansat un proiect de patru ani, în valoare de 4,5 milioane de euro, pentru modernizarea serviciilor de diagnostic și tratament la Institutul Oncologic. Bugetul total pentru reconstrucția și eficientizarea energetică a spitalelor în 2026 va depăși 600 de milioane de lei. **Digitalizarea** este considerată o necesitate fundamentală pentru eficientizarea sistemului. Planurile pentru 2026 includ lansarea dosarului electronic al pacientului, modernizarea sistemelor informaționale din spitale și lansarea aplicației „Vocea Pacientului”, un instrument de feedback direct. Aceste măsuri urmăresc reducerea birocrației și transparentizarea actului medical. **Integrarea europeană** va continua prin armonizarea legislației, implementarea standardelor europene de calitate și siguranță și pregătirea tehnică pentru negocierile de aderare. Pentru a susține aceste priorități, au fost planificate creșteri bugetare semnificative. Fondurile pentru asistența medicală primară vor crește cu 14%, ajungând la peste 3,9 miliarde de lei. Bugetul pentru asistența spitalicească va fi majorat cu 5,8%, iar cel pentru asistența medicală urgentă prespitalicească va crește cu peste 31%. De asemenea, suma alocată pentru medicamentele compensate va crește cu 19,3%, atingând un buget total de 1,4 miliarde de lei. ## Transcriere Bună ziua, stimată audiență. Bine ați venit la conferința de sinteză a Ministerului Sănătății pentru anul 2025. Pentru început, cuvânt de deschidere îi este oferit ministrului Sănătății, domnul Emil Ceban. [Emil Ceban] Mulțumesc. Bună dimineața. Mulțumesc tuturor pentru prezență. 2025 reprezintă un an de muncă asiduă pentru sistemul de sănătate, cu rezultate care se datorează unei echipe largi și profesioniste din cadrul Ministerului Sănătății și al instituțiilor din subordine. În cele ce urmează, secretarii de stat vor prezenta principalele realizări din domeniul pe care le coordonează. Vorbim despre rezultatele măsurabile, despre decizii cu impact și despre pași făcuți pentru a consolida funcționarea sistemului de sănătate, atât la nivel central, cât și în teritoriu. 2025 a fost un an cu provocări, dar și cu progrese importante față de sistemul de sănătate. Vă invit să urmăriți prezentările secretarilor de stat. Vă rog. [Moderator] În continuare, despre implementarea agendei europene în domeniul sănătății și pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, va vorbi secretarul general adjunct, doamna Svetlana Nicolaescu. [Svetlana Nicolaescu] Bună ziua, doamnelor și domnilor, stimați colegi. În anul 2025, Ministerul Sănătății a continuat implementarea consecventă a agendei europene în domeniul sănătății. Ne-am concentrat pe modernizarea legislației, pe consolidarea capacităților instituționale, dar și pe pregătirea pentru procesul de negocieri de aderare, în beneficiul cetățenilor și în cooperare cu Uniunea Europeană. Un prim pilon a fost alinierea legislației naționale la standardele europene în domenii cu impact direct asupra sănătății publice. În acest sens, au fost adoptate pachete legislative importante, precum este legislația revizuită în domeniul controlului tutunului, orientată spre siguranța produselor, dar și protecția sănătății publice, precum și un cadru legislativ modern în domeniul medicamentelor, axat pe controlul calității și accesul pacienților la tratamente. Aceste măsuri apropie cadrul național de practicile aplicate în statele europene. Totodată, am început în acest an să construim și cadrul legal pentru domenii noi, care sunt domenii specifice cooperării cu Uniunea Europeană, prin elaborarea a două proiecte majore de legi cu relevanță strategică pentru integrarea europeană. Unul din aceste pachete vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și este menit pentru a sprijini mobilitatea profesională și standarde unitare de competență. Celălalt pachet legislativ creează cadrul pentru asistență medicală transfrontalieră și este menit să protejeze drepturile pacienților care accesează servicii medicale în statele europene. Aceste proiecte au fost transmise Comisiei Europene spre consultare și urmează să fie adoptate în anul 2026, ca parte a pregătirii pentru etapa de negocieri de aderare. Este important să menționăm că, pe lângă legile adoptate în anul 2025, au fost aprobate și o serie de reglementări tehnice aplicabile diferitor categorii de produse și domenii, de la apă potabilă și produse cosmetice până la aspecte de sănătate ocupațională. Aceste măsuri completează cadrul legislativ și contribuie la protejarea sănătății publice în linie cu standardele europene. Important să menționăm că, în contextul avansării reformelor, în anul 2025 am marcat și finalizarea procesului de screening, inclusiv pentru domeniul sănătății. Acest pas important ne-a permis să trecem la următoarea etapă și anume elaborarea poziției de negociere, care a fost prezentată Comisiei Europene și va sta la baza negocierilor tehnice de aderare din anul 2026. În paralel, am continuat să consolidăm cooperarea cu instituțiile europene din domeniul sănătății și am făcut-o într-un mod mai structurat. Această cooperare s-a intensificat printr-un dialog constant, prin schimburi tehnice, dar și vizite de nivel înalt și a contribuit la integrarea treptată a Moldovei în mecanismele europene de sănătate publică. Un rezultat concret în acest sens este semnarea în anul 2025 a acordului de cooperare cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care întărește colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice și răspunsul la amenințările transfrontaliere. Totodată, un nou acord de cooperare cu Agenția Uniunii Europene pentru Droguri se află la etapa finală de pregătire și acesta urmează să ofere un cadru mai clar de cooperare cu țările Uniunii Europene în domeniul politicilor privind drogurile. La fel, prin participarea activă la programul european EU for Health, Republica Moldova este implicată activ în inițiative comune cu statele membre, inclusiv în domenii precum îngrijirile oncologice, prevenirea bolilor cronice, dar și consolidarea capacităților de răspuns la riscuri de sănătate publică. Aceste progrese realizate în domeniul sănătății au fost recunoscute și la nivel european. Ele sunt reflectate în raportul de extindere al Uniunii Europene pentru anul 2025, care apreciază eforturile de aliniere legislativă, dar și consolidare instituțională și confirmă credibilitatea direcției asumate de Republica Moldova. În încheiere, doresc să adresez mulțumiri tuturor colegilor din cadrul Ministerului Sănătății, precum și instituțiilor din sistemul de sănătate, care sunt implicate constant în acest efort comun. Progresele din anul 2025 sunt rezultatul muncii de echipă, al profesionalismului și al angajamentului constant pentru reformă. Adevărat, agenda europeană în domeniul sănătății este un proces complex. Cu toate acestea, Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene, în beneficiul cetățenilor. Iar rezultatele obținute confirmă că avansăm constant și cu determinare pe drumul integrării europene, menținând ritmul necesar pentru atingerea obiectivului național de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2030. Vă mulțumesc. [Moderator] Urmează secretarul de stat, domnul Ion Prisăcaru, care va prezenta modernizarea și descentralizarea serviciilor medicale în anul 2025. [Ion Prisăcaru] Vă mulțumesc frumos. Bună ziua. Menționez că pe parcursul anului 2025, eforturile noastre au fost direcționate în continuare pentru a crește calitatea serviciilor medicale și de a le aduce cât mai aproape de locul de trai al beneficiarilor. Astfel, pe lângă modernizarea instituțiilor medicale din Chișinău, au fost direcționate resurse pentru organizarea prestării unor servicii medicale absolut noi în instituțiile raionale, care până acum erau disponibile de fapt doar în instituțiile medicale din capitală. În acest sens, una din realizările importante a fost deconcentrarea serviciilor de chimioterapie în cinci instituții raionale, în care deja 35 de pacienți în ultimele doar patru luni au beneficiat de acest tratament, iar pentru anul 2026 este planificată extinderea rețelei acestor centre de tratament prin chimioterapie în spitalele raionale din Soroca, Ștefan Vodă, Hîncești, Comrat, Anenii Noi. A fost aprobată prin ordin al Ministerului Sănătății noua organizare a serviciului perinatologic, care definește structura serviciului din Republica Moldova, sistemul de referire, dar și criteriile de spitalizare în centre perinatale din nivelele I, II și III. Dar și echiparea acestora s-a produs în 2025 cu dispozitive necesare pentru a asigura nașterea în condiții de siguranță. Referitor la asistența medicală de urgență, a fost aprobată noua organizare a serviciului în cadrul spitalelor prin instituirea unităților de primiri urgențe de tip A, B, C, dar și a camerelor de gardă, în funcție de capacitatea și specificul instituției spitalicești, astfel ca ajutorul medical urgent să fie acordat corespunzător gravității cazului, cu metode moderne de diagnostic și terapii intensive. În 2025 a fost inaugurată unitatea de primiri urgențe a Spitalului Clinic Bălți, cea mai mare din nordul țării, cu un buget alocat de 55 de milioane de lei, dar și este în finalizare reconstrucția blocului operator pentru urgențe din cadrul spitalului cu 10 săli de operații, cu o valoare de 12 milioane de lei, în același timp cu instruirea personalului din cadrul instituției de către experți cu acreditare internațională pentru acordarea asistenței medicale în cazul pacienților critici cu traumatisme asociate. Unitatea primiri urgențe din Spitalul Raional Orhei a fost dotată cu tomografie computerizată, radiografie digitală. La fel, deja în următoarele zile va fi pus în funcțiune tomografia computerizată din cadrul spitalului raional Ungheni, proiecte care valorează câte 8 milioane fiecare. La fel, a fost achiziționat sistem de radiografie digitală în spitalele raionale Anenii Noi, Telenești, Basarabeasca, în sumă de 5 milioane de lei, pentru a asigura examinarea pacienților de urgență din camerele de gardă. Totodată, au fost implementate măsuri esențiale de creștere a siguranței pacientului prin procurarea și instalarea echipamentelor de sterilizare în 28 de spitale. Valoarea totală a dispozitivelor achiziționate fiind de 60 de milioane de lei, dar și crearea subdiviziunilor speciale de control al infecțiilor asociate asistenței medicale și managementul calității medicale în fiecare instituție. Iar secțiile de transfuzie a sângelui din spitale au fost dotate cu dispozitive noi pentru recoltarea sângelui, frigidere speciale de stocare a sângelui, dispozitive de dezghețare rapidă a plasmei, incubatoare de trombocite. În spitalele de nivel republican din Chișinău, au fost reconstruite capital și dotate cu tot echipamentul necesar blocul operator cu 15 săli de operații și Centrul Național de Epileptologie din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, dar și a fost achiziționat un nou aparat de rezonanță magnetică, însumând investiții de 250 milioane de lei. A fost construită secția consultativă a Spitalului Clinic Republican, un proiect de 58 de milioane de lei, extins blocul operator de la Institutul Cardiologic și instalat un angiograf nou, în sumă totală de peste 17 milioane de lei. A fost construit de la zero primul complex radioterapeutic la Institutul Oncologic, în sumă de 60 de milioane de lei, care a permis instalarea unui accelerator liniar suplimentar, cu un cost de 34 milioane de lei, iar pentru anul 2026 sunt prevăzute resurse financiare pentru procurarea unui accelerator liniar cu posibilități de stereotaxie și radiochirurgie. Astfel vom avea deja patru acceleratoare liniare din cele minim opt necesare conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Reamintesc că, de fapt, până în anul 2022 era disponibil doar un singur echipament de acest tip, iar rândurile pentru tratamentul radioterapeutic depășeau cinci-șase luni. Acum, acestea nu depășesc deja două luni. Tot la Institutul Oncologic a fost deschisă secția de diagnostic și tratament hibrid cu dispozitive medicale în valoare de peste 40 milioane de lei, care permite intervenții minim invazive, posibilitatea preluării materialului pentru diagnostic morfologic cu precizie în cancere anume cu localizări foarte dificile, care până acuma nu era posibil de efectuat în Republica Moldova. Precum și reparate alte zeci de secții de geriatrie, paliație, terapie, chirurgie, instalate lifturi, reparate blocuri alimentare în spitalele raionale și republicane, stații de asistență medicală urgentă în sumă de peste 250 milioane de lei. Creșterea accesului la medicamente și dispozitive medicale continuă prin intermediul proiectului "Farmacie în satul tău", cu alte 72 de farmacii subvenționate din bugetul de stat, deschise pe parcursul anului 2025 în zonele rurale, totalizând deja 124 de farmacii pentru locuitorii satelor care până acum erau nevoiți de fapt să parcurgă zeci de kilometri pentru a procura un medicament sau a-l primi gratuit prin mecanismul de medicamente compensate. Iar un pas important a fost semnarea acordului de aderare la platforma globală pentru accesul la medicamente pentru tratamentul cancerului la copii, care va aduce în țară o serie de 35 de medicamente noi, sigure și eficiente, destinate hematologiei și oncologiei pediatrice. Anul 2025 a prezentat de fapt și un punct decisiv pentru transformarea digitală a sistemului de sănătate, prin trecerea de la inițiative punctuale la reforme structurale. Un pas esențial realizat a fost aprobarea Programului Național pentru Digitalizare și Inovare în Sănătate 2025-2030, care oferă pentru prima dată un cadru strategic unitar pentru dezvoltarea sistemelor informaționale și registrelor din domeniul sănătății, aliniat obiectivelor de integrare europeană. A fost modernizat sistemul e-rețetă, elaborat registrul de transplant. În 10 instituții medicale a fost pilotat sistemul informațional de evidență a resurselor umane din sectorul sănătății, ca prim pas spre o evidență a personalului medical la nivel național. A fost testat sistemul informațional de monitorizare și evaluare a infecției HIV și tuberculozei. Și tot pe parcursul acestui an a fost elaborată arhitectura viitorului sistem de e-sănătate, care stabilește cadrul tehnic și funcțional pentru dezvoltarea unui ecosistem digital integrat, interoperabil și centrat pe pacient. Mulțumesc frumos. [Moderator] Cu un discurs este invitată secretarul de stat, doamna Angela Paraschiv, care va aborda subiectul "Anul 2025: implementarea accelerată a Strategiei de Sănătate 2030 și consolidarea sistemului de sănătate din Republica Moldova". [Angela Paraschiv] Mulțumesc. Într-adevăr, pe parcursul anului 2025, ne-am focusat pe implementarea Strategiei Sănătate 2030, care de fapt ghidează reforma sistemului de sănătate din Republica Moldova și, inclusiv, ne-am concentrat pe aplicarea coerentă a pilonilor strategici ai acestei strategii, în deplină aliniere cu standardele Uniunii Europene. Astfel, la pilonul 1, ce ține de îmbunătățirea stării de sănătate a populației și prevenirea bolilor, aici ne-am focusat pe prevenția și reducerea poverii bolilor care pot fi evitate. În acest context, Ministerul Sănătății, pentru prima dată, a integrat în cadrul Programului Național de Imunizări un plan de intervenții bazat pe știința comportamentală, astfel ca să creștem încrederea populației în vaccinare, în linie cu practicile Uniunii Europene. Totodată, ne-am focusat pe consolidarea capacității profesionale. La fel, a fost o prioritate pentru noi să fortificăm cunoștințele personalului medical. În acest context, au fost instruiți 1358 de lucrători medicali din cadrul școlilor și grădinițelor în domeniul imunizării, dar inclusiv în domeniul nutriției și domeniul igienei. Totodată, 35 de manageri din sănătate publică și neonatologi au fost instruiți în domeniul infodemiei pentru a combate miturile ce țin de vaccinare. A fost implementată inițiativa de ascultare socială și combaterea dezinformării, inclusiv prin dialog direct cu mass-media. Totodată, a fost realizat un studiu privind barierele la vaccinare în comunitatea romă, care a pus de fapt și bazele unor intervenții echitabile și adaptate cultural. În domeniul nutriției a fost realizat studiul național privind alimentația sugarului și copilului mic și a fost inițiat planul național de schimbare socială și comportamentală pentru anii 2025-2028. Totodată, a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru prima bancă de lapte uman și a fost actualizat cadrul normativ, care inclusiv a fost aliniat la Codul internațional de marketing al substituenților laptelui matern. La pilonul 2, ce ține de securitatea sanitară, sănătate publică și reziliență la crize, acest pilon vizează capacitatea statului de a preveni, detecta și a răspunde la amenințările de sănătate publică și în acest context au fost realizate progrese esențiale. A fost instituit sistemul național de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene, ce vizează bacteriile și fungii. Totodată, a fost menționată crearea sistemului național de tratament HIV și hepatită virală, inclusiv descentralizarea tratamentului de a infecției HIV și a hepatitelor virale în regiunile Republicii Moldova. A fost operaționalizat sistemul informațional pentru infecția HIV și tuberculoză, care astăzi ne permite să monitorizăm pacienții din momentul depistării primare a infecției și pe parcursul vieții. Inclusiv, a fost descentralizată aplicarea tratamentului antirabic în municipiul Chișinău, aprobarea cadrului procedural pentru amenințări transfrontaliere grave la adresa sănătății, în concordanță cu cerințele Uniunii Europene. La fel, a fost inițiat studiul național de seroprevalență pentru febrele hemoragice, cum este Crimeea și Congo, Hantavirus, dar inclusiv și pentru infecția ce ține de leptospiroză, pentru a vedea care este situația la nivel național și a implementa acte normative de prevenire și control pentru aceste infecții. La capitolul vaccinării împotriva gripei, trebuie să menționăm că a fost crescut numărul de doze. Actualmente au fost distribuite 240.000 de doze de vaccin antigripal, toate au fost administrate, comparativ cu anii precedenți unde au fost procurate 200.000 de doze. Totodată, ținem să menționăm că în acest an a fost inițiată evaluarea externă comună, care vizează evaluarea capacității țării de a răspunde la urgențele de sănătate publică și capacitatea țării de a gestiona o criză sanitară, astfel ca să putem identifica care sunt barierele, dar și lacunele în implementarea Regulamentului Sanitar Internațional în Republica Moldova. La pilonul 3, ce ține de infrastructură, laboratoare și capacitate instituțională, aici activitățile s-au focusat pe consolidarea infrastructurii critice și a instituțiilor de sănătate publică. Astfel, în anul 2025, rețeaua de laboratoare a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a fost consolidată și integrată în rețele europene și inclusiv cele globale. Trebuie să menționăm că laboratorul de secvențiere genomică a fost desemnat coordonator PulseNet pentru Europa de Est și Asia Centrală, iar Laboratorul Național de Gripă și-a menținut statutul de Centru Național de Gripă, care este recunoscut de către Organizația Mondială a Sănătății. La fel, laboratoarele în infecții cu risc sporit - hepatite, infecțiile asociate asistenței medicale, rezistența antimicrobiană, dar și cele chimice - au fost acreditate conform standardelor Uniunii Europene, dar inclusiv și standardelor internaționale ISO. În paralel, a fost investit semnificativ în infrastructura fizică pentru a susține capacitățile Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Au fost renovate blocurile instituționale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, îmbunătățind condițiile de muncă și funcționalitatea laboratoarelor. Inclusiv au fost renovate și modernizate centrele de sănătate publică din Bălți și Cahul, consolidând capacitatea regională de supraveghere, prevenire și intervenție rapidă în sănătate publică. La fel, au fost inițiate măsuri de renovare a altor trei centre de sănătate publică și construcția unui depozit modular pentru păstrarea reactivelor în cadrul laboratoarelor. Pilonul 4, este important să menționăm și calitatea serviciilor medicale și siguranța pacientului. În acest context, pe parcursul acestui an, au fost elaborate, dar și actualizate în total 56 de documente normative. Și aici vorbim despre 12 protocoale clinice naționale noi în domenii prioritare cum este traumatologia, neurologia pediatrică, sănătatea mentală, boli infecțioase, alergologia, dermatologia și sănătatea mamei și a copilului, șase protocoale clinice standardizate pentru asistența medicală primară, dar și inclusiv pentru îngrijirea maternă. A fost aprobat standardul de desemnare a laboratoarelor naționale de referință în domeniul maladiilor transmisibile, cinci ghiduri practice, inclusiv în domeniul intervenției psihologice integrate, prevenirea și controlul infecțiilor în asistența medicală primară și ambulatorie, managementul riscurilor biologice și imunizări, 25 de protocoale clinice noi care au fost revizuite și patru standarde medicale naționale. La fel este important să menționăm și revizuirea regulamentului privind evaluarea și acreditarea în sănătate. A fost elaborat și planul de acțiuni privind siguranța pacienților pentru anii 2026-2030. Este un plan elaborat în premieră pentru Republica Moldova și au fost organizate audituri medicale externe în domenii prioritare. La pilonul 5, ce ține de medii sigure, reducerea factorilor de risc și protecția sănătății, Ministerul Sănătății a consolidat cadrul normativ privind calitatea apei potabile, dar și materialele care vin în contact cu apa potabilă, produsele biocide, siguranța alimentelor, instruirea igienică obligatorie și controlul tutunului și reglementarea țigaretelor electronice. Astfel, prin implementarea consecutivă a tuturor pilonilor Strategiei Sănătate 2030, anul 2025 confirmă o reformă solidă, orientată spre prevenție, securitate sanitară și calitate. Republica Moldova construiește un sistem de sănătate mai sigur, mai echitabil și mai rezilient, aliniat cu standardele Uniunii Europene. Pentru următorul an, ne propunem să continuăm cadrul normativ cu alinierea la Uniunea Europeană prin transpunerea legislației privind protecția lucrătorilor contra agenților cancerigeni, mutageni, azbest, dar inclusiv actualizarea și reglementările privind tutunul, produsele conexe și țigările electronice, apa pentru îmbăiere, produsele cosmetice, materialele plastice care vin în contact cu alimentele. Inclusiv, trebuie să menționăm și elaborarea și aprobarea Planului Național de Prevenire, Pregătire și Răspuns la Urgențele de Sănătate Publică pentru anii 2026-2030 și fortificarea cadrului normativ în domeniul sănătății ocupaționale privind examenele medicale profilactice, modernizarea cadrului normativ privitor la bolile profesionale, sistemul informațional în sănătatea ocupațională. Dar inclusiv să menționăm și elaborarea Strategiei Naționale Antidrog și Adicții pentru anii 2026-2032. Mulțumesc. În continuare, ministrul Sănătății, domnul Emil Ceban, va prezenta prioritățile Ministerului Sănătății pentru anul 2026. [Emil Ceban] Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc. Prezentările secretarilor de stat au arătat clar că 2025 a fost un an al muncii consistente, al investițiilor strategice și al reformelor asumate. Am avut provocări reale, dar și rezultate concrete, măsurabile, care au contribuit la consolidarea funcționării sistemului de sănătate, atât la nivel central, cât și în teritoriu. Privind spre 2026, direcția Ministerului Sănătății este una clară și coerentă. Ne concentrăm pe patru priorități strategice care vor ghida toate politicile, investițiile și deciziile noastre. Medicina de familie rămâne prioritatea noastră centrală. În 2026 vom continua consolidarea serviciilor de asistență medicală primară, astfel încât fiecare cetățean să aibă acces real la servicii medicale de calitate, aproape de locul de trai. Ne propunem extinderea programelor de screening oncologic la nivel național, respectarea și consolidarea calendarului național de imunizări, dezvoltarea serviciilor de reabilitare, îngrijiri paliative și servicii comunitare, acces mai bun la servicii pentru persoanele cu nevoi speciale și pentru familiile acestora. Investițiile în medicina primară înseamnă prevenție, diagnostic timpuriu și un sistem mai eficient și mai sustenabil. A doua direcție strategică este dezvoltarea infrastructurii spitalicești cu accent pe spitalele regionale și pe instituțiile strategice. Spitalele regionale nu sunt doar proiecte de construcție, ele sunt proiecte de securitate medicală care vor asigura servicii de urgență performante, blocuri operatorii moderne, diagnostic de nivel înalt și tratamente sigure, independent de regiunea în care locuiește pacientul. În anul 2026, statul va investi 45 de milioane de lei pentru achiziția unui accelerator liniar de ultimă generație, care va permite tratamente oncologice mai precise, iar împreună cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică vom lansa un proiect de patru ani, în valoare de circa 45 de milioane de euro, pentru dezvoltarea serviciilor moderne de diagnostic și tratament în Institutul Oncologic. Astfel, tot în anul 2026, pacienții să poată beneficia, în premieră în Republica Moldova, de tratament prin iod radioactiv, fără a mai fi nevoiți să plece peste hotare. În 2026 vom continua investițiile în modernizarea spitalelor republicane și raionale, în echipamente de înaltă performanță și în extinderea capacităților oncologice, inclusiv prin procurarea de noi acceleratoare liniare. Peste 600 de milioane de lei sunt preconizate pentru lucrări de reconstrucție, eficientizare energetică și achizițiile echipamentelor medicale pentru continuarea modernizării instituțiilor medicale și asigurarea unui acces echitabil la servicii medicale pentru toți beneficiarii. Pentru asigurarea bunei funcționări a prestatorilor de servicii medicale, în scopul acordării asistenței medicale oportune și calitative populației, subprogramul "Asistență medicală primară" va constitui peste 3 miliarde 907 milioane de lei, cu o creștere de 14% față de bugetul aprobat în anul 2025. Subprogramul "Asistență medicală spitalizată de ambulatoriu" va beneficia în sumă cu 95,330 milioane de lei mai mult față de anul 2025 sau cu 5,38% față de nivelul finanțării anului trecut. Pentru subprogramul "Asistență medicală urgentă prespitalicească", această sumă va fi mărită cu peste 31% față de anul 2025. Pentru subprogramul "Servicii destinate compensării medicamentelor și dispozitivelor medicale", se estimează o sumă care crește cu 19,3% față de anul 2025. Pentru anul 2026 este planificat un buget de 1,4 miliarde de lei pentru medicamente și dispozitive medicale compensate. O altă prioritate majoră este digitalizarea, care nu mai este o opțiune, ci o necesitate. În 2026 vom trece de la planificare la implementare accelerată, prin aprobarea și lansarea dosarului electronic de sănătate, modernizarea sistemelor informaționale din medicina primară și spitale, lansarea aplicației "Vocea pacientului" ca instrument de politici publice bazate pe feedback real al pacienților, pilotarea certificatului medical digital și a telemedicinei. Digitalizarea înseamnă mai puțină birocrație pentru medici, mai mult timp pentru pacienți și mai multă transparență pentru sistemul de sănătate. Obiectivul nostru strategic este un sistem de sănătate compatibil cu cel al Uniunii Europene. În anul 2026 vom continua armonizarea legislației europene, implementarea standardelor moderne de calitate și siguranță a pacientului, pregătirea pentru negocierea de aderare în domeniul sănătății, integrarea Republicii Moldova în rețelele și mecanismele europene de sănătate publică. În încheiere, vreau să subliniez că 2026 va fi un an al implementării, al consolidării sistemului de sănătate, al consolidării reformelor începute și al responsabilității față de oameni. Avem direcția, avem cadrul strategic și avem o echipă profesionistă. Rămânem deschiși dialogului, transparenței și colaborării cu toți partenerii noștri. Vă mulțumesc pentru atenție și vă dorim un an nou cu multă, multă sănătate. Mulțumim. [Moderator] A venit timpul pentru sesiunea de întrebări și răspunsuri adresate de reprezentanții mass-media, cu referire la realizările cheie ale Ministerului Sănătății pentru anul 2025. Poftim. [Ana Revenco, TRM Moldova] Ana Revenco, TRM Moldova. În 2023, Ministerul Sănătății a anunțat că examinarea medicală a conducătorilor auto va fi simplificată și că certificatul medical va putea fi obținut rapid de la medicul de familie. Au trecut mai bine de doi ani și mulți cetățeni se confruntă în continuare cu procedurile birocratice și cu trimiterea către alte instituții. Dacă ați putea să ne spuneți care este motivul pentru care procedura nu a putut fi simplificată și ce măsuri concrete intenționează Ministerul Sănătății să adopte în acest sens? [Emil Ceban] Mulțumesc. Mulțumesc. Răspunde secretarul de stat, domnul Ion Prisăcaru. [Ion Prisăcaru] Mulțumesc, domnule ministru. Mulțumesc de întrebare. Într-adevăr, a fost simplificată procedura. Actele normative au fost modificate astfel ca persoanele care își doresc un permis de conducere și au nevoie de acest certificat referitor la starea de sănătate să îl obțină mult mai simplificat. Vorbim anume de categoria de șoferi amatori, nu de cei profesioniști, unde rigorile au rămas aceleași, dar categoria celor amatori obțin printr-o procedură simplificată de la medicul de familie, care în baza anamnezei și datelor clinice pe care le obține în timpul consultației sau la necesitate, într-adevăr, dacă consideră necesar medicul de familie, ar putea face referire la un medic specialist sau a consulta, inclusiv dacă persoana se află la evidență pentru anumite patologii, și doar în aceste cazuri de diagnostic suspect sau necesitate de examinări suplimentare, de fapt persoana, solicitantul este referit către servicii suplimentare. În rest, medicul de familie eliberează acest certificat fără a fi necesară trecerea unei comisii speciale complexe cum erau până atunci. Dar pentru șoferii profesioniști, procedura a rămas aceeași. [Ana Revenco, TRM Moldova] Dacă ați putea să ne spuneți câți conducători auto au beneficiat de această procedură simplificată și ce acțiuni de informare sunt implementate ca oamenii să cunoască că pot beneficia de această procedură? [Ion Prisăcaru] La sigur nu avem date câți conducători au solicitat, cu atât mai mult procedura este simplificată. Este ca o simplă consultație, eliberarea în vederea eliberării acestui certificat medical, respectiv nu este o evidență cumva diferită față de acordarea serviciilor medicale în asistența medicală primară, cu excepția, iarăși mă refer la cei profesioniști, unde este o evidență strictă acolo. Totodată, atunci în 2023 când a fost modificat cadrul normativ, a fost informată societatea despre aceasta. Dacă se consideră necesar, am putea să facem o informare repetată pentru ca fiecare să cunoască despre acest lucru. [Moderator] Mai sunt întrebări? Conferința de presă a luat sfârșit. Vă mulțumim.