---
title: "Conferința de presă organizată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de totalizare a activității instituției pentru anul 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110550/Conferinta-de-presa-organizata-de-Ministerul-Dezvoltarii-Economice-si-Digitalizarii-de-totalizare-a-activitatii-institutiei-pentru-anul-2025
event_date: 2025-12-30T09:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1, holul central (intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1791
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110550
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferința de presă organizată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de totalizare a activității instituției pentru anul 2025

## Comunicat de presă

## Creștere economică solidă și digitalizare accelerată: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării prezintă rezultatele strategice ale anului 2025

**Chișinău, 30 decembrie 2025** – Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a prezentat astăzi bilanțul activității pentru anul 2025, raportând o creștere economică de 2,7% și progrese semnificative în integrarea europeană și transformarea digitală a țării. În cadrul conferinței de totalizare, oficialii au subliniat tranziția Republicii Moldova de la o economie bazată pe consum la una orientată spre investiții, inovație și producție, anunțând totodată intrarea în vigoare a unor reforme majore începând cu 1 ianuarie 2026, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming în Uniunea Europeană și noul regim fiscal pentru liber-profesioniști.

Anul 2025 a marcat o stabilizare și o accelerare a creșterii economice, în pofida provocărilor regionale. Potrivit datelor prezentate, motoarele acestei creșteri au fost sectorul agricol, cu o majorare de 15%, urmat de construcții (+8%) și industrie (+3%). Aceste rezultate confirmă eficiența politicilor de reorientare economică și deschiderea piețelor externe.

„Anul 2025 a demonstrat o accelerare a creșterii economice în urma unei stabilizări necesare. Cifrele confirmă teoriile lansate la începutul mandatului despre necesitatea reorientării economiei Republicii Moldova. Integrarea în Uniunea Europeană rămâne prioritatea zero, iar faptul că 68,1% din exporturile noastre merg către piața comunitară demonstrează că suntem tot mai conectați la economia europeană”, a declarat Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării în cadrul conferinței.

**Investiții record și sprijin pentru antreprenori**

Un punct central al raportului l-a constituit capitolul investițiilor. În primele nouă luni ale anului, volumul investițiilor a atins cifra de 16,7 miliarde de lei. O tendință pozitivă remarcată este creșterea cu 50% a reinvestițiilor comparativ cu anul precedent, însumând 215 milioane de dolari, fapt ce denotă încrederea mediului de afaceri în stabilitatea economică a țării.

Prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), statul a susținut peste 1.000 de beneficiari, valoarea investițiilor generate ridicându-se la 7,8 miliarde de lei. De asemenea, programul guvernamental „373” a continuat să ofere acces la finanțare avantajoasă pentru companiile locale.

**Digitalizarea și securitatea cibernetică**

Ministerul a raportat un avans considerabil în digitalizarea serviciilor publice, 75% dintre acestea fiind acum disponibile online. Mai mult, 80% din interacțiunile dintre mediul privat și stat au loc în format digital, reducând birocrația și costurile pentru antreprenori. În contextul global al creșterii amenințărilor cibernetice, instituția a pus un accent sporit pe reziliența cibernetică, protejând infrastructura critică și datele cetățenilor.

**Noutăți majore pentru 2026: Roaming la tarife naționale și „Legea freelancerilor”**

Conferința a servit și ca platformă pentru anunțarea intrării în vigoare, de la 1 ianuarie 2026, a două măsuri cu impact major pentru cetățeni și economie:

1.  **Eliminarea tarifelor de roaming în UE:** Cetățenii moldoveni vor vorbi la tarife naționale în spațiul Uniunii Europene, o măsură ce marchează un pas concret de integrare în Piața Unică.
2.  **Legea freelancerilor:** Noul cadru legal simplifică radical activitatea liber-profesioniștilor. Aceștia vor beneficia de o procedură de înregistrare simplificată și un regim fiscal transparent, cu un impozit unic de 15% (până la un anumit plafon de venituri), fără obligația de a ține contabilitate complexă sau de a prezenta rapoarte birocratice.

„Începând cu 2026, ne propunem să implementăm aproximativ 150 de acțiuni de reformă. Aderarea la zona unică de plăți în euro (SEPA) și noile facilități pentru comerțul electronic vor transforma modul în care facem business. Vrem ca Republica Moldova să devină un hub de inovație și stabilitate în regiune”, a conchis oficialul.

**Despre Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării**

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) este organul central de specialitate al administrației publice care elaborează și promovează politica statului în domeniul economiei, infrastructurii calității, tehnologiei informației și comunicațiilor. Misiunea instituției este de a asigura o creștere economică sustenabilă, de a susține mediul de afaceri prin reducerea birocrației și de a accelera transformarea digitală a societății și a serviciilor publice din Republica Moldova.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este dominat de un ton pozitiv, concentrându-se pe realizări economice, creștere și perspective optimiste pentru viitor. Vorbitorul prezintă date și prognoze favorabile, subliniind succesul politicilor implementate și construind o imagine a progresului și a încrederii în viitorul economic al țării.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși tonul general este pozitiv, acesta se manifestă mai degrabă ca satisfacție profesională decât ca fericire exuberantă. Vorbitorul menține o atitudine formală, specifică contextului, fără a exterioriza emoții personale puternice de fericire."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 5,
        "reason": "Optimismul este sentimentul cel mai proeminent. Vorbitorul descrie constant un \"trend pozitiv de creștere\", o \"accelerare a creșterii economice\" și prezintă prognoze favorabile (creștere de 2,7% în 2025, 2,8% în 2026). Chiar și provocările, precum creșterea industrială mică, sunt reîncadrate ca o \"relansare\", demonstrând o viziune plină de speranță."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul își începe discursul exprimând mulțumiri clare și directe: \"Vreau să încep prin a mulțumi tuturor celor care pe perioada 2025 au contribuit la creșterea economică\". El menționează antreprenorii, cetățenii, echipa sa și partenerii, ceea ce denotă o recunoaștere formală a eforturilor comune."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 2,
        "reason": "Există un entuziasm controlat, profesional. Pasiunea pentru proiectele prezentate, cum ar fi noua lege a freelancerilor sau oportunitățile de investiții, este vizibilă în încrederea și convingerea cu care sunt descrise, deși tonul general rămâne formal."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment nu este prezent în discurs, contextul fiind unul strict profesional și formal."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 1,
        "reason": "Similar cu fericirea, bucuria este prezentă la un nivel redus, manifestându-se ca satisfacție profesională. Expresia \"cifrele sunt la fel de frumoase\" sugerează o plăcere derivată din rezultatele pozitive, dar fără o exteriorizare emoțională puternică."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 4,
        "reason": "Satisfacția este un sentiment puternic pe parcursul întregii prezentări. Vorbitorul se arată mulțumit de cifrele de creștere economică, de volumul investițiilor (o \"sumă impunătoare\"), de creșterea exporturilor și de succesul programelor pentru IMM-uri, prezentând aceste realizări cu mândrie."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de umor sau amuzament, menținând un ton serios și formal, adecvat unei conferințe de presă guvernamentale."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 0,
    "reason": "Prezentarea este construită exclusiv pe aspecte pozitive și realizări. Chiar și atunci când sunt menționate dificultăți din trecut (pandemia, războiul), scopul este de a evidenția reziliența și succesul actual, eliminând orice urmă de negativitate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de tristețe în discurs."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este calm și controlat, fără nicio urmă de furie sau iritare."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este orientat spre încredere și predictibilitate, fără a exprima frică sau incertitudine."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun comentariu sau ton care să sugereze dezgust."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se manifestă frustrare. Chiar și aspectele mai puțin performante sunt prezentate într-o lumină constructivă."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorul proiectează încredere și control, fără a lăsa să se întrevadă anxietate legată de viitorul economic."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși recunoaște că creșterea industrială de 3% este \"destul de mică\", vorbitorul evită un ton de dezamăgire, reîncadrând-o imediat ca o \"relansare\" și o bază pentru viitor."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul discursului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Scopul principal al evenimentului este de a transmite informații factuale și de a prezenta un raport de activitate. Prin urmare, discursul este în mare parte informativ, structurat și bazat pe date concrete, ceea ce îi conferă un caracter predominant contextual și neutru în livrare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși mesajul general este optimist, prezentarea datelor și a statisticilor (de exemplu, cifrele de pe slide-uri) se face într-un mod obiectiv și factual, având un caracter neutru în livrarea informației brute."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este scopul fundamental al conferinței. Întregul discurs este dens în informații: date macroeconomice (creștere PIB, investiții), detalii despre integrarea europeană, statistici de export și explicații detaliate ale noilor legi. Răspunsurile din sesiunea Q&A sunt, de asemenea, pur informative."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 2,
        "reason": "Acest aspect este prezent exclusiv în a doua parte a evenimentului, sesiunea de întrebări și răspunsuri, unde jurnaliștii adresează întrebări, iar ministrul răspunde. Discursul ministrului în sine nu este interogativ."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul adoptă un rol de educator, în special când explică noua lege a freelancerilor. El detaliază procedura de înregistrare, regimul fiscal și beneficiile, cu scopul clar de a instrui publicul despre cum funcționează noul sistem."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Ministrul construiește o narațiune coerentă a succesului economic. Povestea este despre cum Republica Moldova, după o perioadă de dificultăți, a intrat pe un \"trend pozitiv de creștere\" datorită reformelor, reorientându-se de la o economie de consum la una bazată pe producție și inovație."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul încearcă activ să convingă publicul (investitori, cetățeni) de succesul guvernării și de oportunitățile existente. Prezentarea beneficiilor legii freelancerilor sau sublinierea creșterii reinvestițiilor sunt tehnici persuasive menite să genereze încredere și să încurajeze anumite comportamente."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Interacțiunea este caracterizată de un nivel înalt de profesionalism, respect și politețe. Vorbitorul folosește un limbaj formal și se adresează tuturor participanților într-o manieră diplomatică și curtenitoare, reflectând normele sociale ale unui eveniment oficial.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este manifestată constant, de la salutul formal de la început (\"Dragi cetățeni, dragi reprezentanți...\"), la folosirea expresiei \"Cu permisiunea dumneavoastră\" și la urările de la final. Atitudinea este exemplară din punctul de vedere al curtoaziei."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există absolut niciun element de grosolănie sau lipsă de respect în discurs."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul arată un respect profund față de audiență, parteneri și colaboratori. Adresarea formală, tonul calm și mulțumirile adresate echipei și altor instituții (\"mulțumesc echipei ministerului nostru\") demonstrează o atitudine respectuoasă."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este non-conflictual și calm pe tot parcursul prezentării și al sesiunii Q&A, lipsit de orice formă de agresivitate."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este serios și factual, fără a conține sarcasm."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și natura serioasă a subiectelor abordate exclud prezența umorului."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio urmă de ironie în discurs."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 3,
        "reason": "Abordarea diplomatică este evidentă în sesiunea Q&A. De exemplu, la întrebarea despre permisele de conducere, el clarifică rolul limitat al ministerului său, dar oferă totuși un răspuns relevant legat de digitalizare, evitând să critice sau să pășească pe teritoriul altei instituții."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul abordează indirect mai multe probleme sociale și economice, precum economia informală, protecția socială și dezvoltarea regională, prezentându-le însă prin prisma soluțiilor și a politicilor menite să le rezolve. Accentul cade pe advocacy pentru reforme cu impact social pozitiv.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de orice formă de instigare la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 2,
        "reason": "Limbajul este formal, neutru și atent formulat, respectând normele de comunicare oficială. Adresarea este generală și incluzivă (\"Dragi cetățeni, dragi reprezentanți...\"), ceea ce denotă o conformare la standardele de corectitudine politică."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Inclusivitatea este un principiu de bază al politicilor prezentate. Legea freelancerilor, de exemplu, este descrisă ca o măsură de a oferi \"accesul deplin la protecție socială\" unui segment anterior vulnerabil. De asemenea, se adresează tuturor cetățenilor și antreprenorilor, promovând o dezvoltare largă."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Diversitatea nu este o temă centrală, dar este menționată implicit prin referirea la cele 40 de tipuri de activități pentru freelanceri sau la diversificarea piețelor de export, sugerând o abordare care ia în calcul o varietate de sectoare și oportunități."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține elemente discriminatorii. Dimpotrivă, politicile propuse, precum cea pentru freelanceri, au ca scop eliminarea inechităților și asigurarea unui tratament egal în ceea ce privește protecția socială."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 4,
        "reason": "Ministrul este un avocat fervent al agendei guvernamentale. El promovează activ beneficiile integrării europene (\"prioritate zero\"), ale digitalizării și ale noilor reforme legislative, argumentând constant în favoarea acestora pentru a convinge publicul de justețea și eficiența lor."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 2,
        "reason": "Conceptul de justiție socială este un pilon al argumentației pentru legea freelancerilor. Prin asigurarea accesului la pensii, concedii și indemnizații pentru o categorie de muncitori din economia informală, reforma este prezentată ca o măsură de echitate socială."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul respectuos și formal este adecvat contextului cultural al unui eveniment oficial. Recunoașterea partenerilor internaționali (UE, FMI) se face într-o manieră care denotă sensibilitate și respect pentru relațiile diplomatice."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul discurs este structurat ca un raport de activitate profesional, axat pe prezentarea de date, rezultate și planuri strategice. Vorbitorul menține un ton formal și se concentrează pe obiectivele și performanța ministerului, demonstrând o abordare orientată spre sarcini și rezultate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul folosește un limbaj formal, se adresează politicos audienței și jurnaliștilor, și își structurează discursul logic, susținut de o prezentare vizuală. Tonul este serios și adecvat unei conferințe de presă ministeriale."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Demonstrează o cunoaștere aprofundată a datelor economice (creștere de 2,7% a PIB-ului, ponderi sectoriale), a politicilor (integrarea europeană, legea freelancerilor) și a contextului internațional (parteneri FMI, UE), răspunzând detaliat la întrebări."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Prezintă o viziune strategică clară pentru economia țării, axată pe inovație, producție și integrare europeană. Își asumă direcția ministerului și stabilește obiective concrete pentru 2026, mulțumind echipei pentru efortul depus."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Subliniază în mod repetat colaborarea cu partenerii de dezvoltare (FMI, UE), alte ministere, sectorul privat și propria echipă, menționând că succesul este un efort comun. Exemplu: \"mulțumesc echipei ministerului nostru, echipei Consiliului Economic... tuturor ministerelor și agențiilor\"."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Abordează direct probleme precum economia informală și birocrația, propunând soluții concrete precum legea freelancerilor și pachetul de debirocratizare. Explică rațional cauzele unui aparent indicator negativ (balanța comercială)."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul se concentrează pe deciziile luate în 2025 și impactul acestora (programe de suport, reorientare economică), precum și pe deciziile viitoare pentru 2026, argumentând raționalitatea și beneficiile acestora pentru cetățeni și mediul de afaceri."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 4,
        "reason": "Tema inovației este centrală, menționând explicit trecerea la o economie bazată pe \"inovații și producție\". Digitalizarea serviciilor, legea freelancerilor și dezvoltarea parcurilor IT sunt prezentate ca măsuri inovatoare."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul nu se concentrează pe dezvoltarea personală a individului, ci pe dezvoltarea economică și socială a țării. Totuși, teme precum reziliența economică, motivația pentru investiții și reflecția asupra rezultatelor anuale sunt prezente într-un context colectiv.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul se axează pe îmbunătățirea la nivel macroeconomic și administrativ a țării, nu pe dezvoltarea personală a individului. Se vorbește despre creștere economică și eficientizarea statului."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 2,
        "reason": "Încearcă să motiveze actorii economici prin prezentarea unui climat pozitiv, a oportunităților de finanțare (programele ODA) și a beneficiilor noilor legi, încurajând investițiile și formalizarea activităților."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 1,
        "reason": "Viziunea unei Moldove europene, digitale și prospere are un potențial inspirațional, dar prezentarea este mai mult faptică și tehnică decât emoțională sau menită să inspire la nivel personal."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 3,
        "reason": "Tema este prezentă în context economic și de securitate. Vorbitorul menționează stabilizarea economiei după pandemie și războiul din Ucraina și subliniază importanța rezilienței cibernetice."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Conceptul nu este prezent în discurs."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Întregul eveniment este un exercițiu de reflecție asupra activității din anul 2025 (\"sesiune de totalizare\"), analizând rezultatele obținute pentru a fundamenta planurile de viitor."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul nu este abordat."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 3,
    "reason": "Vorbitorul încearcă să proiecteze o imagine de guvernare responsabilă, transparentă și echitabilă, construind încredere prin prezentarea de date verificabile și prin promovarea unor politici care vizează corectitudinea socială și economică.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Prezintă date concrete și cifre, menționând confirmarea acestora de către parteneri externi (FMI). Recunoaște o greșeală minoră pe un slide (\"Greșeala mea\"), ceea ce adaugă un grad de transparență."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 3,
        "reason": "Proiectează o imagine de integritate a guvernării prin accentul pus pe transparență (digitalizare), lupta cu economia informală și crearea unor reguli clare și egale pentru toți actorii economici."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Conferința însăși este un act de asumare a responsabilității față de public. Ministrul raportează despre activitatea instituției și își asumă angajamente pentru viitor în beneficiul cetățenilor și al economiei."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt discutate dileme etice."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul evită judecățile morale, concentrându-se pe argumente economice, tehnice și de eficiență administrativă."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Prezintă noile măsuri, precum legea freelancerilor, ca fiind menite să creeze un sistem mai echitabil, în care toți contribuie la sistemul social și beneficiază de protecție, eliminând inechitățile."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul discurs este construit pentru a spori încrederea în politicile economice ale guvernului. Utilizarea datelor, citarea partenerilor internaționali și a ratingurilor de credit sunt strategii menite să consolideze credibilitatea."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și clar. Vorbitorul utilizează un limbaj structurat și elaborează pe subiecte complexe pentru a asigura înțelegerea, menținând un nivel înalt de profesionalism pe tot parcursul conferinței.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este directă și la obiect. Afirmațiile sunt clare, iar răspunsurile la întrebări sunt punctuale, fără ocolișuri."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Stilul indirect este absent. Mesajele sunt transmise explicit."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul depune eforturi pentru a fi clar, explicând concepte complexe (regimul fiscal pentru freelanceri) și folosind o prezentare vizuală pentru a structura informația."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este caracterizat de precizie, folosind numeroase date și cifre. Ambiguitatea este evitată în mod activ."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși discursul este lung, fiecare idee este prezentată într-un mod relativ concis. Răspunsurile la întrebări sunt concentrate pe subiect."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Subiectele cheie, precum investițiile, comerțul extern sau noile legi, sunt elaborate cu detalii, context și date statistice pentru a oferi o imagine completă."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, corespunzător statutului vorbitorului și naturii evenimentului. Se folosesc formule de adresare formale și un limbaj tehnic, dar accesibil."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Aproape inexistentă, cu excepția unor momente minore, cum ar fi urările de final de an (\"La mulți ani\"), care sunt uzuale în acest context și perioadă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul este ancorat în contextul regional al Republicii Moldova, cu referiri clare la parcursul european și la impactul evenimentelor din vecinătate (războiul din Ucraina). De asemenea, manifestă o mândrie națională moderată legată de progresele înregistrate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 3,
        "reason": "Evenimentul respectă normele culturale ale unei conferințe de presă guvernamentale din spațiul est-european, incluzând raportarea formală a activității și urările de sărbători la final."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 3,
        "reason": "Contextul regional este prezent prin menționarea războiului din Ucraina ca factor de impact și, mai ales, prin accentul puternic pe integrarea în Uniunea Europeană ca direcție strategică a Republicii Moldova."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu sunt abordate tradiții specifice, cu excepția practicii generale de a face bilanțul la final de an."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul nu este abordat."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 1,
        "reason": "Tema este atinsă tangențial prin discuțiile despre atragerea diasporei și colaborarea cu parteneri din diverse țări (UE, Turcia, Ucraina)."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul nu este abordat."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 3,
        "reason": "Se manifestă un ton de mândrie moderată față de realizările economice și progresele țării, prezentând creșterea economică și avansul digital ca pe un succes național."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală a discursului este de a promova imaginea și politicile guvernului, fiind un act de comunicare politică. Acest lucru implică un grad ridicat de părtinire și o selecție a informațiilor pentru a susține o narațiune de succes, consolidând în același timp credibilitatea prin surse externe și promovând o agendă geopolitică clară.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Prezentarea este unilaterală, concentrată pe succese, dar folosește date și argumente pentru a convinge, fiind mai degrabă un act de persuasiune specific comunicării politice decât o manipulare înșelătoare."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este în mod inerent părtinitor, având scopul de a prezenta politicile guvernului actual ca fiind de succes și corecte. Rezultatele pozitive sunt atribuite direct viziunii și acțiunilor guvernării."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "În calitatea sa de ministru, vorbitorul este o sursă oficială și credibilă. Credibilitatea este întărită prin referințe la instituții internaționale (FMI) și agenții de rating, care validează extern afirmațiile."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția principală este de a comunica publicului realizările ministerului, de a construi încredere în politicile guvernamentale și de a promova agenda pentru anul următor. Este un exercițiu de comunicare politică și relații publice."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul oferă o interpretare specifică și pozitivă a datelor (de ex., balanța comercială negativă ca semn al investițiilor). Aceasta este o perspectivă selectivă, menită să susțină o narațiune de succes, dar nu neapărat o denaturare a faptelor."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 3,
        "reason": "Accentul puternic și constant pe beneficiile integrării europene (\"prioritate zero\", sursa majoritară de investiții și piață de export) servește unei agende geopolitice clare de aliniere pro-europeană a Republicii Moldova."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Economia Moldovei înregistrează o creștere de 2,7% în 2025, semnalând o redresare post-criză

Republica Moldova încheie anul 2025 cu o creștere economică estimată la 2,7%, un semnal clar de redresare după perioadele de instabilitate cauzate de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina, a anunțat marți ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cadrul unei conferințe de presă de totalizare. Cifra, confirmată de parteneri internaționali precum Fondul Monetar Internațional, indică o accelerare a activității economice și o depășire a stagnării din anii precedenți.

Potrivit ministrului, această performanță a fost susținută de evoluții pozitive în sectoare cheie. Agricultura a fost principalul motor, cu o creștere impresionantă de circa 15%, beneficiind de condiții climatice favorabile. Sectorul construcțiilor a contribuit, de asemenea, semnificativ, cu o expansiune de 8%, în timp ce industria a înregistrat o creștere de 3%. Aceste date, a subliniat oficialul, reflectă o reorientare strategică a economiei naționale de la un model bazat preponderent pe consum la unul axat pe inovație și producție. Deși creșterea industrială de 3% este considerată modestă, ea reprezintă o relansare importantă față de valorile de bază din anii 2023-2024.

Un indicator notabil al acestei dinamici pozitive a fost trimestrul al treilea al anului 2025, când economia a marcat o creștere robustă de 5,2%. Această performanță trimestrială a consolidat tendința generală de creștere și a făcut posibilă atingerea prognozei anuale. În context, ministrul a menționat că investițiile în Republica Moldova au crescut semnificativ, cu intrări nete de capital de 213 milioane de dolari în primele șase luni, o triplare față de aceeași perioadă a anului 2024. Mai mult, reinvestițiile companiilor deja prezente pe piață au atins 215 milioane de dolari, o creștere de 50%, demonstrând o încredere sporită în mediul de afaceri local.

Pentru anul 2026, prognozele preliminare indică o continuare a trendului ascendent, cu o creștere economică estimată la 2,8%, urmând ca în anii 2027-2028 aceasta să se stabilizeze în jurul valorii de 3,6% anual. Guvernul își propune să susțină această traiectorie prin alocarea a 55% din bugetul pentru 2026 către investiții, elaborarea de noi proiecte și implementarea reformelor menite să stimuleze în continuare dezvoltarea economică a țării.

### O nouă lege a freelancerilor din 2026: Impozit unic de 15% și protecție socială completă

Începând cu 1 ianuarie 2026, freelancerii din Republica Moldova vor beneficia de un nou regim fiscal și juridic simplificat, menit să scoată din economia informală mii de specialiști și să le ofere protecție socială completă. Noua legislație, prezentată pe larg de ministrul Dezvoltării Economice, introduce un impozit unic de 15% pentru veniturile anuale de până la 1,2 milioane de lei, o măsură menită să înlocuiască actualul sistem bazat pe patenta de întreprinzător, considerat depășit și lipsit de beneficii sociale.

Noul cadru legislativ se adresează persoanelor fizice care desfășoară 40 de tipuri de activități economice, de la designeri și consultanți IT la meșteșugari și alți profesioniști independenți. Procedura de înregistrare a fost simplificată radical: activitatea va putea fi începută în baza unei simple notificări online, depusă prin intermediul serviciilor publice digitale, fără a necesita deplasări la ghișee sau documentație complexă. Odată înregistrați, freelancerii vor fi scutiți de obligația de a ține contabilitate sau de a depune rapoarte fiscale și statistice, interacțiunea cu statul fiind redusă la minimum.

Principalul avantaj al noii legi este impozitul unic de 15%, care va acoperi toate contribuțiile necesare: impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale (pensie) și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală. Astfel, spre deosebire de deținătorii de patentă, freelancerii vor beneficia de protecție socială deplină, având dreptul la pensie, indemnizații și concedii plătite. Veniturile care depășesc plafonul de 1,2 milioane de lei vor fi impozitate cu 35%.

Potrivit ministrului, reforma are ca obiective majore reducerea birocrației, combaterea economiei informale și creșterea atractivității Republicii Moldova pentru specialiștii care doresc să activeze independent. Prin garantarea accesului la sistemul public de pensii și sănătate, autoritățile speră să ofere un cadru predictibil și transparent, care să încurajeze conformarea voluntară și să asigure un viitor stabil pentru un segment tot mai numeros al populației active. Această lege este văzută ca un pas important către modernizarea relației dintre stat și contribuabil, aliniată la noile realități ale pieței muncii.

### Adio, tarife de roaming: Moldova se alătură spațiului „Roam Like at Home” al UE de la 1 ianuarie 2026

Cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în statele membre ale Uniunii Europene nu vor mai plăti tarife suplimentare pentru serviciile de roaming începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, care a confirmat că țara va adera la regimul european „Roam Like at Home”.

Această măsură reprezintă un pas concret și extrem de important în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, aducând un beneficiu direct și tangibil pentru toți cetățenii. În esență, de la data menționată, tarifele pentru apelurile telefonice, mesajele text (SMS) și datele mobile utilizate în timpul călătoriilor în țările UE vor fi identice cu cele plătite pe teritoriul național. Astfel, se elimină costurile suplimentare, adesea piperate, care erau aplicate până acum de operatorii de telefonie mobilă.

„Beneficiul va fi resimțit direct în portofelul cetățenilor”, a subliniat ministrul, explicând că regulile aplicate vor fi exact similare cu cele din interiorul Uniunii Europene. Această liberalizare a tarifelor de roaming este rezultatul negocierilor purtate de autoritățile de la Chișinău cu instituțiile europene și face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri de aliniere la standardele și piața unică a UE. Decizia vine să faciliteze comunicarea pentru sutele de mii de moldoveni care călătoresc în spațiul comunitar pentru muncă, studii, turism sau pentru a-și vizita rudele, contribuind la consolidarea legăturilor economice, sociale și culturale.

Implementarea regimului „Roam Like at Home” marchează o nouă etapă în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, oferind cetățenilor săi aceleași drepturi de care se bucură și cetățenii europeni în materie de telecomunicații. Măsura este așteptată să aibă un impact pozitiv major, încurajând mobilitatea și eliminând o barieră financiară importantă în calea liberei circulații.

## Transcriere

Se aude bine? Da?

Dragi cetățeni, dragi reprezentanți ai mediului de afaceri, dragi reprezentanți ai mass-media, vă doresc un bine sosit în incinta clădirii Guvernului pentru o mică sesiune de totalizare a 2025 în cazul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Vreau să încep prin a mulțumi tuturor celor care pe perioada 2025 au contribuit la creșterea economică a Republicii Moldova, toți antreprenorii, toți cetățenii, toți care și-au pus umărul.

Țin să mulțumesc echipei Ministerului nostru, echipei Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru, tuturor ministerelor și agențiilor care au contribuit la creștere economică, dar și au făcut posibilă o realizare a rezultatelor care sunt într-adevăr marcante. Cu permisiunea dumneavoastră, voi folosi și unele prezentări din cadrul anului 2025.

Și vreau să încep cu o mică retrospectivă a anului 2025 din punct de vedere al evoluției macroeconomice. Pentru 2025, până la sfârșitul anului, 12 luni, propunem cel puțin din prognozele pe care le avem și care au fost confirmate inclusiv de către partenerii noștri de dezvoltare internațională, inclusiv Fondul Monetar Internațional, o creștere de circa 2,7%.

O creștere care demonstrează o accelerare a creșterii economice în urma unei stabilizări pe o perioadă destul de îndelungată din cauza tuturor factorilor obiectivi din ultimii ani, în primul rând pandemia și în al doilea rând războiul din Ucraina. Dacă să ne referim la anumite cifre concrete, care sunt încă în proces de confirmare pentru anul 2025, despre creșterea de care vorbeam de la bun început, se aude?, care vorbeam de la bun început, este datorată în primul rând sectorului agricol, cu circa 15% creștere, construcții cu circa 8% creștere și industrie cu circa 3% creștere.

Nimic altceva decât confirmarea ideilor și teoriilor pe care le-am lansat de la bun început despre necesitatea reorientării economiei Republicii Moldova de la una de consum la una de inovații și una de producție. Da, circa 3% creștere în industrie este destul de mică pentru noi, pentru acest an, dar este o relansare în comparație cu valorile de bază, dacă ne uităm în anul 2024-2025.

Cunoaștem că trimestrul trei, de exemplu, a fost marcat de o creștere de 5,2% a economiei Republicii Moldova, care de fapt face posibilă și o altă axiomă de care vorbeam eu anterior, despre trendul pozitiv de creștere a Republicii Moldova. Acum, cu permisiunea dumneavoastră, mă voi referi la anumite componente dedicate activității noastre sau noi pe care le dedicăm.

În primul rând, după cum cunoașteți, este vorba despre integrarea europeană a Republicii Moldova, o prioritate zero, motiv pentru care suntem în continuare disponibili și vom face practici concertate, eforturi concertate cu toate ministerele și agențiile din Republica Moldova, dar și sectorul privat pentru a avansa agenda europeană a Republicii Moldova în beneficiul cetățenilor, în beneficiul mediului de afaceri.

Noi, cei de la minister, avem nouă capitole de negocieri în raport cu Uniunea Europeană. La fel, suntem responsabili de un cluster, grupul tematic Piața Internă. Și dacă să ne referim exclusiv doar la relațiile cu Uniunea Europeană, cifrele din 2025 sunt la fel de frumoase cum și altele de care vorbeam anterior.

Avem un export de 68,1% doar în statele membre ale Uniunii Europene și la fel, începând cu 2025, suntem parte la SEPA, zona unică de plăți în euro. Pe ansamblu, 2026 va fi un an la fel de dornic în a implementa acțiuni de reformă. Avem circa 150 de activități pe care trebuie să le implementăm în Republica Moldova.

Majoritatea dintre ele, după cum spuneam, din punct de vedere al grupurilor tematice și al capitolelor de negocieri, ne revin nouă, celor de la Ministerul Economiei. Motiv pentru care, în acest an, am lansat un apel către toți partenerii noștri, atât din sectorul guvernamental, neguvernamental, bilateral, multilateral, de a asista ministerul și prin intermediul ministerului alte ministere și agenții din Republica Moldova pentru a îndeplini toate acțiunile pe care le avem pentru perioada 2026, pentru că 2026 o să fie un an foarte și foarte important în acest sens.

Investițiile. Una din întrebările frecvente pe care le-am auzit întotdeauna în cadrul interviurilor, în cadrul discuțiilor, în cadrul discuțiilor cu mediul de afaceri, în cadrul discuțiilor cu partenerii noștri străini, investiții. Pentru că, cum spuneam, ne dorim ca Republica Moldova să crească la un model economic bazat pe investiții și pe inovare. Cifrele iarăși sunt destul de vorbitoare pentru anul 2025.

Per total, în nouă luni, pentru că suntem în proces de a valorifica și ultimele luni din 2025, am avut investiții de 16,7 miliarde de dolari. Ce este important sunt cifrele din partea stângă, pentru că ele ne demonstrează un fapt că companiile din Republica Moldova reinvestesc. Dacă ne uităm la prima parte, avem intrări nete de capital doar pe șase luni, le-am calculat pentru moment, de 233 de milioane de dolari, o creștere de trei ori în comparație cu aceeași perioadă a anului 2024.

Reinvestiții avem 215 milioane de dolari, o creștere de 50% în comparație cu 2024. Iarăși, mă voi repeta, dar investițiile și reinvestițiile sunt importante pentru creșterea Republicii Moldova. Cunoașteți că în 2026 ne propunem ca circa 55% din bugetul din 2026 să fie destinat investițiilor, elaborarea proiectelor de investiții, implementarea acestora, cu un impact pozitiv asupra cetățenilor, dar și a mediului de afaceri.

Ce este important, că proveniența de capital a majorității este de 85% din statele membre ale Uniunii Europene. Deci vedem că credibilitatea Republicii Moldova sporește. 85% vin din statele membre UE. La fel, avem anumite categorii de stabilități financiare în partea dreaptă a acestui slide și vedem categoriile de la S&P Global Ratings, Moody's și Fitch Ratings, care toți sunt la nivel de BB+, B3, fapt care stabilește o predictibilitate și o dezvoltare predictibilă, dar și durabilă pe viitor.

Pentru prima dată, de exemplu, S&P Global Ratings a evaluat Republica Moldova și stabilitatea financiară din Republica Moldova. Nu mă voi axa pe domeniul financiar, pe domeniul bancar, dar este ceva foarte frumos pentru stabilitatea din Republica Moldova și pentru credibilitatea pe extern a Republicii Moldova. Vorbind de investiții, cunoașteți despre depunerea dosarelor începând cu septembrie 2025, când a fost lansat procesul de către Comisia Europeană împreună cu Republica Moldova, care va dura până în 4 iunie 2026.

Primele dosare fiind deja evaluate la număr 45 de dosare depuse de investiții în Republica Moldova, cu data de 10 decembrie fiind primul val, al doilea val fiind 10 martie și al treilea val fiind 4 iunie. Deci avem o perioadă de șase luni când companiile atât din Republica Moldova, dar și din statele membre ale Uniunii Europene vor putea depune dosare pentru implementarea proiectelor de investiții. Fiecare dintre aceste dosare va fi examinat separat și fiecare dintre aceste dosare, companii, investiții pot beneficia de o anumită asistență din partea partenerilor de dezvoltare, din partea Uniunii Europene în primul rând și să investească în Republica Moldova începând cu o sumă de la 10 milioane de euro în sus.

Comerț extern și export, un alt capitol din portofoliul ministerului nostru. E vorba despre o creștere semnificativă a exportului către Uniunea Europeană, 68,1%, cu 4,4 în comparație cu anul precedent, dar la fel 60% din totalitatea exporturilor Republicii Moldova, vedem drapelele statelor respective, trei dintre care sunt membri ai Uniunii Europene: România, Italia, Cehia, dar și Turcia plus Ucraina, care contribuie la 60% din absorbția exporturilor din Republica Moldova.

Totalitatea de companii care au exportat până în prezent sunt de 2200 din Republica Moldova, deci companii ale Republicii Moldova, care au exportat pe piețele din Uniunea Europeană, dar și alte piețe noi în dezvoltare și constituie circa 70% din totalul de exportatori din Republica Moldova. Cert, pe perioada 2026, dar și pe perioada mai îndelungată, ne propunem deschiderea noilor piețe de desfacere pentru producția Republicii Moldova, pentru că unul din atuurile noastre este calitatea.

Vorbim atât de produse agroalimentare, de origine animală, neanimală, vorbim despre exportul de servicii, IT, de exemplu, vorbim despre exportul de utilaj, vorbim despre exportul de echipamente. La capitolul investiții, inclusiv pentru export, a contribuit și circa, în ultimul trimestru, trei, 26% creștere în producția de echipamente și utilaje. Fapt care iarăși demonstrează că economia Republicii Moldova, puțin câte puțin, se reorientează spre inovare și producție.

Întreprinderi mici și mijlocii, care de fapt sunt și răspinării ai economiei Republicii Moldova, care sunt un grup țintă de importanță majoră pentru noi. Datele pe care le avem pe acest slide se referă la programele care sunt implementate de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului din Republica Moldova, patru la număr. Date care sunt colectate pentru perioada 2025.

Vedem că programul 373, de exemplu, până în prezent are 1007 beneficiari, garanțiile financiare au fost eliberate pentru 469 de indivizi, cinci de portofolii, finanțarea prin programul FACEM 41 de beneficiari și susținerea financiară nerambursabilă 731 de proiecte, 687 de beneficiari. Cifrele vorbesc de la sine, dar cu mult mai importantă este cifra care este în mijlocul acestui site. Prin intermediul programelor implementate de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, valoarea investițiilor companiilor din Republica Moldova pentru moment s-a ridicat la 7 miliarde 846 de mii 716 lei.

Deci este o sumă impunătoare și sunt doar sumele pentru 2025 până în prezent, pentru că din programele care le vedeți, aceste patru pe slide, mai avem resurse financiare disponibile pentru a susține întreprinderile mici și medii din Republica Moldova. La fel, pentru viitor vom elabora și noi programe de asistență a întreprinderilor din Republica Moldova. Aici trebuie să menționez și programul de ajutor de stat, care este implementat de către ministerul nostru prin intermediul unei instituții create din cadrul ministerelor și agențiilor, o comisie interministerială. Pentru moment avem semnate deja 18 contracte cu companii din Republica Moldova care au depus dosarele în perioada respectivă și avem încă câteva companii pentru a încheia primul val.

Din 2026, bineînțeles că vom veni cu un nou program de ajutor de stat care va fi implementat de către minister, Comisia interministerială sau oricare alt organ pe care ni-l vom propune pe viitor.

Digitalizarea și reziliența cibernetică este un alt domeniu din portofoliul ministerului nostru. Digitalizarea reprezintă o prioritate în contextul și rezilienței cibernetice, pentru că prin digitalizare asigurăm o transparență, prin digitalizare asigurăm retragerea din zona gri a companiilor care activează acolo, prin digitalizare și securitate cibernetică asigurăm reziliența Republicii Moldova către oricare pericol din afară, care, bineînțeles, că le-am văzut în special pe perioada anului 2025.

Eu dădeam niște cifre anterior, că toate statele din lume, din cauza atacurilor cibernetice pe perioada 2025, companii, au avut de suferit în valoare de circa 10,5 trilioane de dolari, companiile din lume. O companie mică și medie ar suferi la 200.000 de dolari, ceea ce este practic falimentar pentru o entitate de asemenea talie. 75% avem deja din toate serviciile oferite de către guvern către mediul de afaceri digitalizate, complet operabile și, după cum vedem, o altă cifră, 80% deja dintre interacțiuni dintre sectorul privat și stat au loc online.

Ne propunem mai departe să digitalizăm, dar vorbesc puțin mai târziu despre planurile pentru 2026, dar sunt niște cifre care, într-adevăr, vorbesc despre pregătirea noastră de a deveni un scut cibernetic în cazul Europei de Est.

Mă voi referi puțin pentru 2026, pentru că au parvenit mai multe întrebări din partea mediului de afaceri, de cei interesați, dar și din partea sectorului public, despre noile modificări la legislație, cunoscută generic Legea freelancerilor, care intră în vigoare din 1 ianuarie 2026. Pe această cale, cu permisiunea dumneavoastră, fac o mică incursiune, de fapt, în prevederile acestor legi, pentru că nu e vorba doar de o lege, e vorba de modificarea mai multor acte legislative, inclusiv Codul fiscal.

Care este obiectivul? Este regim fiscal simplificat pentru freelancerii din Republica Moldova. Subiecții sunt persoanele fizice. Până în prezent, noi cunoaștem că s-a operat foarte mult, s-a activat în baza unei patente de întreprinzător. Mergem cu o altă generație de reglementări. Anterior, spuneam că noi trebuie să ne gândim deja la niște reglementări care sunt inteligente, reglementări care aduc riscuri minime, dar și costuri minime, atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat.

Aceste modificări, generic numite Legea freelancerilor, este cunoscută prin faptul că persoanele individuale – sunt 40 de activități economice, am pus doar câteva pe acest slide ca o ilustrație – pot activa independent în baza unei proceduri foarte simplificate de înregistrare și plus a unui regim fiscal simplificat.

Deci, care este procedura de a începe activitatea în baza legislației freelancer? Este destul de simplificată, pentru că începe doar cu o notificare și cu o declarație pe proprie răspundere a persoanei care dorește să aibă o muncă, nu știu, un designer, de exemplu, da? Validarea are loc automat de Agenția Servicii Publice și după aia evidența de stat și se atribuie un cod în baza căruia persoana poate activa.

Sunt și alte posibilități, bineînțeles, că tu poți s-o faci online. Pentru o perioadă anumită, poți s-o faci și fizic, dacă nu ai disponibilitatea online, dar sunt și două instrumente, de exemplu, EVO sau prin intermediul băncilor, de a aplica și de a depune dosarul pentru activitate de întreprinzător în baza acestor legi. Cel mai important este de fapt regimul fiscal, pentru că va fi un impozit unic, doar de 15%, până la o sumă de afaceri de 1,2 miliarde de lei, suma care depășește va fi impozitată cu 35%.

Este impozit unic, avem o experiență deja apropo din parcurile noastre digitale IT, așa. Aici vorbim despre impozitul pe venit, contribuții de asigurări sociale și primele de asigurare obligatorii de asistență medicală. Deci, persoana care va activa în baza legislației freelancer va fi protejată atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere medical. Beneficiile le vom vedea puțin mai târziu, dar important este că toată activitatea este transparentă, în baza unui cont bancar deschis, dedicat, și cu toate cerințele care sunt stabilite prin legi. După cum vedeți, ultimul aliniat, e vorba despre lipsa obligației deținerea contabilității și nu se depun rapoarte fiscale sau statistice. Deci, o simplificare maxim posibilă pentru persoanele care doresc să întreprindă aceste tipuri de activități.

Beneficiile, deci, accesul deplin la protecție socială, deci e vorba și de pensie, e vorba și de indemnizații, e vorba și de concedii. Pentru că, din păcate, cei care până în prezent activau în bază de patentă de întreprinzător, nu beneficiau de nimic din acestea, majoritatea nefiind acoperite. Birocrația și economia informală, pentru că foarte mulți din cei care activează în prezent, activează informal, motiv pentru care, drept consecință, la o perioadă anumită, avem sesizări din cauza lipsei de pensii, din cauza imposibilității de a demonstra contribuția la fondul social, fondul medical și așa mai departe.

Și, bineînțeles, că atractivitatea Republicii Moldova pentru anumite tipuri de activități, pentru anumite tipuri de persoane fizice care doresc să îndeplinească anumite activități în Republica Moldova. Eu mă voi opri aici, pentru că îmi dau seama că sunt mai multe întrebări, dar vreau să reiterez că Ministerul Economiei, în continuare, în 2026, va implementa programele sale prioritare care și le-a stabilit, în beneficiul cetățenilor, dar și în beneficiul mediului de afaceri.

Prioritar pentru 2026, pe lângă faptul că avem implementarea legii freelancerilor, pe lângă faptul că avem implementarea unui nou pachet care a fost votat ieri în lectura a doua de debirocratizare a regulilor de joc stat-mediu de afaceri, deci cu simplificarea actelor permisive, până la 100 de acte permisive, fie fiind lichidate, fie fiind simplificate, vom implementa și această lege. Ne propunem digitalizarea completă să fie atinsă la sfârșit de an 2026-2027 pentru tot sectorul privat.

La fel, sigur că nu uităm și de cetățeni, pentru că serviciile acordate de către stat cetățenilor, la fel, urmează să fie digitalizate în continuare. O altă prioritate sunt programele de ajutor de stat care vor fi implementate în continuare în 2026, dar vom veni și cu niște reguli clare de joc, reieșind din impactul asupra creșterii economice. Și o altă prioritate, bineînțeles, că fiind productivitatea internă, creșterea productivității interne, dar și exportul sporit al mărfurilor din Republica Moldova către piețele din Uniunea Europeană, dar și noi piețe de desfacere.

Pentru că la moment suntem în discuții cu mai multe autorități din alte state pentru a pătrunde și pe piețele respective cu produsele din Republica Moldova. Mă voi opri aici și sunt bucuros pentru orice întrebare și să continuăm tot așa. Mersi. Da.

[Alexandru Statu] Alexandru Statu, Moldova 1. Domnule ministru, vă rog să ne spuneți care sunt prognozele dumneavoastră economice pentru anul care vine, 2026, primele estimări pe care le vedeți și în ce sectoare ar fi mai bine de investit?

[Minister] Mai bine de investit. Bun. Prognozele sunt unele care au fost, prognozele sunt unele care au fost stabilite nu numai de către noi la nivel de minister, Ministerul Finanțelor, dar împreună cu partenerii de dezvoltare, au fost confirmate de fapt și de către Fondul Monetar Internațional. O creștere de circa două, de la 2,8% pe perioada 2026, dar în continuare 27-28, vedem o creștere de circa 3,6% anual, inclusiv 27-28. Sectoarele vor continua, bineînțeles, că sectorul agroalimentar, pentru că anul 2025 a fost unul benefic din punct de vedere climateric, și exporturile, producția agricolă, fie de origine animală, dar și în special de origine neanimală, vor continua, piețele Uniunii Europene, dar și alte piețe, cum spuneam.

Creșterea productivității în baza industrializării continuă. Da, cum spuneam, 3% creștere industrială care a contribuit la PIB-ul din 2025 este una mică, dar ne propunem să fie una și mai mare, inclusiv prin atragerea investițiilor. Pentru că de să auzim întrebarea "uite, balanța este negativă la import-export". Trebuie să ținem cont de un simplu fapt, pentru că cei care spun că este negativă, nu continuă gândul până la sfârșit.

În Republica Moldova, în perioada 2025, s-a importat foarte mult utilaj, s-a importat foarte mult material de construcție, pentru că noi creștem investițiile, inclusiv prin construcții, prin producție în Republica Moldova. Nu e vorba numai de mărfuri de larg consum. Unde să investim? Nu știu, de exemplu, noi creștem în 2026 ODA, ne propunem să o creștem pe o perioadă medie într-o bancă de dezvoltare. De ce nu piața de capital? Piața de capital rămâne prioritară pentru noi, pentru că este la o etapă incipientă.

Știți că în 2025, în decembrie, a fost înregistrată Bursa de Valori din Republica Moldova, împreună cu Bursa de Valori din București. Bursa de Valori care, fiind deja înregistrată, a depus actele pentru obținerea licenței din partea CNPF și va continua activitatea cu acte în regulă undeva din, sper, mai-iunie, în dependență deja de procesele de eliberare a licenței. Dar vedem și o creștere a interesului din partea sectorului financiar bancar, dar și nebancar, de exemplu, companiile de, pardon, de asigurări, care deja participă în piața de capital.

[Alexandru Statu] Și o să vă rog și o claritate să ne oferiți ce ține de legea freelancerilor, doar care ați spus că vor activa în continuare în bază de patentă categoriile sau vor trebui să se adopte, să spunem, cei care și-au luat patenta pentru anul viitor. Ce vor face?

[Minister] Păi, este la libera, este la discreția fiecărei persoane ce să facă, dar Legea freelancerilor vine cu un cadru juridic și instituțional cu mult mai benefic, cu mult mai clar, predictibil, dar și transparent. Pentru că, cum spuneam eu, din păcate, cei care dețin patenta de întreprinzător nu beneficiază de o protecție completă din partea statului, pentru că nu contribuie la bugetele sociale, nu contribuie la bugetele medicale, nu au beneficiul de a avea un concediu plătit, în comparație cu cei care vor activa în baza legii freelancerilor.

[Journalist] Mădălina Șamba, Agenția de presă IPN. Din 1 ianuarie 2026, Republica Moldova aderă la spațiul de roaming european. Vă rog să ne spuneți ce se schimbă, ce schimbări vor resimți de fapt cetățenii și care sunt beneficiile?

[Minister] Da, într-adevăr este o altă noutate frumoasă care decurge din 2025. Din 1 ianuarie, noi, cei care deținem pachete celulare din Republica Moldova, nu vom achita costuri extra, cum le achităm până în 31 decembrie, fiind în roaming în statele membre ale Uniunii Europene. Deci vor fi aplicate regulile exact similare din cadrul Uniunii Europene. Deci tarifele vor fi similare cu cele din Uniunea Europeană. Nu e din Republica Moldova, pentru că care sunt mai mari la moment. Deci, cum vor se resimți cetățenii? Din propriul său portofel, fie electronic, nu știm pentru că trebuie să vedem în dependență de țară. Eu nu vă pot spune, din păcate, cifrele exacte, dar vă promit că revin atunci. Da.

[Journalist] Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova din 2026 va avea un nou model de permis de conducere. Cum se încadrează această strategie națională de digitalizare a serviciilor publice?

[Minister] Da, permisele de conducere vor fi noi. Nu sunt în cadrul, deci gestionarea permiselor, eliberarea permiselor nu are loc în cadrul Ministerului nostru. Noi putem, eu, cel puțin, din cadrul Ministerului și echipa noastră putem spune despre anumite etape premergătoare obținerii permisului de conducere, aplicarea prin utilizarea tuturor procedurilor digitale. La fel, deoarece vine vorba despre digitalizare, cunoașteți că EVO în Republica Moldova, de EVO, programul EVO pot beneficia doar cetățenii Republicii Moldova.

Noi ne propunem digitalizarea și recunoașterea reciprocă a semnăturilor digitale pentru cetățenii noștri din cadrul Uniunii Europene, care dețin fie dublă cetățenie, fie fiind doar ai Republicii Moldova, care inclusiv vor putea aplica pentru anumite acte permisive, dar și pentru permise de conducere în cazul ăsta. Deci mergem în continuare cu aceeași pași rapizi, inclusiv pentru facilitarea atragerii diasporei și revenirea diasporei. Inclusiv în conturi bancare, inclusiv deschiderea afacerii, în toate domeniile de interes care sunt în Republica Moldova. Noi apropo am observat un interes sporit din partea profesioniștilor IT care doresc o revenire, dar și a Horeca.

[Minister] Domnul ministru, la ce se referă că este un domeniu oficial greu de digitalizat, nu se aduce o valoare mai mare?

[Minister] Eu nu pot spune că ne confruntăm cu probleme grele. Sunt domenii care țin de securitatea statului, de exemplu, da? Unde nu ne putem, prin definiție, doar a tăia și a digitaliza totul. Trebuie să fie o coordonare foarte strânsă dintre toate autoritățile din Republica Moldova. Pentru că noi ne cunoaștem, din păcate, trecutul, istoricul, când foarte multe s-au făcut cu un scop nobil, de exemplu, de simplificare. Dar sunt diferite, dar în primul rând este vorba despre securitatea statului.

Alte întrebări? Atât. Atunci, iarăși, mersi mult pentru atenție. Un an nou cât mai împlinit alături de cei dragi, alături de familie. Multă, multă, multă sănătate, pace, iar tot ce ține de prosperitate, să fie ca un satelit împrejurul nostru pe perioada anului 2026. La mulți ani și ne vedem deja în 2026 cred că.

Cu vești bune, apropo, pentru că vă promit, împreună cu echipa din minister facem niște calcule care vor fi economiile sectorului privat în urma tuturor modificărilor operate în decembrie 2025, prin digitalizare și prin reducerea poverii administrative asupra mediului de afaceri, prin reducerea actelor permisive sau lichidarea acestora. Până în moment, de fapt, sectorul privat a resimțit undeva la 3 miliarde, pardon, 3 milioane de lei, dar astea sunt niște sume preventive.

În ianuarie ne întâlnim și cu o analiză pe fiecare dintre aceste acte permisive și digitalizate, voi veni cu noi vești. Mersi mult și la mulți ani. Mersi.