--- title: "Conferință de presă susținută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, privind domeniul justiției" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110551/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-Presedinta-Republicii-Moldova--Maia-Sandu--privind-domeniul-justitiei event_date: 2025-12-30T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 154, Președinția Republicii Moldova" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 1178 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă susținută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, privind domeniul justiției ## Comunicat de presă ## Maia Sandu solicită extinderea evaluării extraordinare a judecătorilor și măsuri legislative urgente pentru stoparea tergiversării dosarelor **Chișinău, 30 decembrie 2025** – Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut astăzi o conferință de presă în care a cerut Parlamentului și Guvernului acțiuni ferme pentru accelerarea reformei justiției. Șefa statului a solicitat extinderea mecanismului de vetting (evaluare externă extraordinară) pentru a include și judecătorii din prima instanță care au examinat cauze de corupție începând cu anul 2017, denunțând totodată tergiversarea intenționată a dosarelor de rezonanță, inclusiv a celor legate de frauda bancară. În cadrul discursului său, Președinta a salutat adoptarea recentă de către Parlament a Legii nr. 333 privind sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc, dar a subliniat că eforturile de curățare a sistemului trebuie intensificate. Maia Sandu a atras atenția asupra faptului că, deși există progrese în anumite zone ale justiției, o parte dintre judecători și procurori continuă să colaboreze cu grupurile criminale, folosind tactici procedurale pentru a amâna sentințele până la prescrierea faptelor. „Din păcate, există în continuare zone ale sistemului în care actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt. Unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor și putem presupune că o fac cu scopul de a obține beneficii ilegale”, a declarat Maia Sandu. Președinta a prezentat o serie de date alarmante privind durata examinării dosarelor de mare corupție și crimă organizată. Printre exemplele invocate se numără un dosar vizând un grup criminal organizat, aflat în instanță de 11 ani, și un altul privind traficul de droguri, care trenează de 7 ani. De asemenea, șefa statului a menționat dosarele privind frauda bancară din 2013, 2018 și anii următori, care sunt încă blocate în proceduri, subliniind ridicolul situațiilor în care, într-un interval de trei ani, sunt audiați doar trei martori. Pentru a contracara aceste practici, șefa statului a solicitat Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Parlamentului să revizuiască mecanismul de vetting. Președinta propune lărgirea categoriilor de subiecți supuși evaluării externe, astfel încât să fie incluși toți judecătorii din prima instanță care, din 2017 până în prezent, au gestionat dosare de corupție și acte conexe. Un alt punct critic abordat în cadrul conferinței a fost problema persoanelor condamnate care părăsesc teritoriul Republicii Moldova înainte de pronunțarea sentinței definitive, folosind adesea regiunea transnistreană pentru a se ascunde. Maia Sandu a cerut Guvernului îmbunătățirea cadrului legal pentru a preveni eschivarea de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurilor de dare în căutare. Referitor la mandatele actuale din sistemul de autoadministrare judecătorească, Maia Sandu și-a exprimat susținerea pentru menținerea Ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) până la finalizarea reformelor structurale, argumentând că prezența executivului este încă necesară pentru a asigura ireversibilitatea schimbărilor. „Reforma justiției este foarte importantă și pentru funcționarea statului, și pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană. Dacă măsurile întreprinse până acum se dovedesc insuficiente, trebuie să mergem mai departe, să corectăm, să accelerăm și să amplificăm această reformă”, a conchis Președinta Republicii Moldova. **Contextul Reformei** Reforma justiției și combaterea corupției reprezintă pilonii centrali ai mandatului președintei Maia Sandu și condiționalități esențiale în parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Procesul de evaluare extraordinară (vetting) a judecătorilor și procurorilor a fost lansat pentru a elimina din sistem persoanele cu probleme de integritate și averi nejustificate, fiind sprijinit de partenerii externi de dezvoltare și monitorizat de Comisia Europeană. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Discursul are un ton predominant serios și critic. Emoțiile pozitive sunt exprimate rar și cu intensitate redusă, fiind limitate la recunoașterea eforturilor celor onești din sistem și la o determinare optimistă că reformele vor continua, în ciuda obstacolelor majore.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nicio expresie de fericire nu este prezentă. Tonul este grav, concentrat pe problemele sistemice și corupție, ceea ce exclude această emoție." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Un optimism temperat este vizibil în determinarea de a continua reformele. Afirmații precum „trebuie să mergem înainte cu măsuri ferme” și „reformele vor continua” sugerează o încredere în succesul final al eforturilor, deși contextul general este negativ." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Președinta exprimă explicit recunoștință și apreciere față de „oamenilor onești din sistem, judecători și procurori care își fac munca cu responsabilitate”, recunoscând efortul acestora în pofida presiunilor." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este ferm și hotărât, dar lipsit de entuziasm. Acțiunile propuse sunt prezentate ca o necesitate sobră, nu ca o inițiativă entuziastă." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Discursul este de natură politică și instituțională, concentrat pe justiție și corupție. Nu există elemente care să indice emoția de dragoste." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Subiectul conferinței – eșecurile și corupția din sistemul de justiție – este unul grav, iar tonul președintei este serios și îngrijorat, fără momente de bucurie." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "O satisfacție minimă este sugerată de mențiunea că „în unele zone ale justiției, lucrurile au început să funcționeze mai bine”. Totuși, aceasta este imediat umbrită de criticile dure la adresa problemelor majore care persistă." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și subiectul serios al conferinței de presă exclud complet prezența amuzamentului sau a umorului." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 4, "reason": "Discursul este dominat de emoții negative, generate de starea gravă a sistemului de justiție. Președinta exprimă o frustrare intensă față de tergiversarea dosarelor, dezamăgire față de inacțiunea unor instituții și dezgust față de corupția sistemică, folosind un limbaj direct și exemple concrete pentru a-și susține punctul de vedere.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 1, "reason": "Deși tonul general este grav, emoția dominantă este frustrarea și determinarea, nu tristețea. Există o gravitate care ar putea fi interpretată ca o formă de tristețe față de starea națiunii, dar nu este explicită." }, { "name": "Furie", "grade": 2, "reason": "Furia este prezentă într-o formă controlată, ca indignare. Afirmația că unii judecători „admit intenționat tergiversări” și „colaborează cu infractorii” denotă o furie reținută față de aceste abuzuri." }, { "name": "Frică", "grade": 1, "reason": "Frica este sugerată prin menționarea repetată a „riscurilor majore” ca justiția să nu fie înfăptuită și a impactului corupției „asupra securității naționale”, indicând o teamă pentru stabilitatea statului." }, { "name": "Dezgust", "grade": 3, "reason": "Dezgustul este evident în descrierea modului în care sistemul este manipulat. Exemplele de dosare amânate de peste 10 ani și menționarea faptului că unii actori „încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt” transmit un sentiment puternic de repulsie morală." }, { "name": "Frustrare", "grade": 4, "reason": "Aceasta este una dintre cele mai puternice emoții exprimate. Frustrarea este evidentă în fața întârzierilor deliberate („un dosar... este examinat de 11 ani”), a lipsei de acțiune a CSM și a sentimentului de neputință: „Nu putem asista neputincioși la aceste abuzuri”." }, { "name": "Anxietate", "grade": 2, "reason": "Anxietatea reiese din „semnalele tot mai îngrijorătoare privind sabotarea” și riscul ca eforturile de reformă să fie insuficiente. Preocuparea pentru parcursul european, condiționat de reforma justiției, adaugă la acest sentiment." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 4, "reason": "Dezamăgirea este exprimată foarte clar. Președinta menționează că speranțele legate de autocurățarea sistemului nu s-au materializat („vedem că acest lucru nu se întâmplă suficient”) și își exprimă direct „dezamăgirea” față de nivelul de pregătire al unor noi candidați la funcția de judecător." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă din discurs." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 4, "reason": "Discursul este structurat ca o declarație politică urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, având un scop principal informativ și persuasiv. Președinta folosește date concrete și un limbaj formal pentru a informa publicul și pentru a argumenta necesitatea unor măsuri legislative urgente.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 2, "reason": "Deși subiectul este încărcat emoțional, limbajul și tonul sunt în mare parte formale și controlate, specifice unei declarații prezidențiale. Se evită un limbaj personal sau excesiv de emoțional." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Componenta informativă este extrem de puternică. Președinta prezintă o lege nouă (nr. 333), oferă date specifice despre durata dosarelor de rezonanță (11 ani, 9 ani, din 2013 etc.) și explică propunerile concrete de modificare a legislației." }, { "name": "Interogativ", "grade": 2, "reason": "Stilul interogativ este prezent în întrebările retorice adresate publicului („Cine sancționează asemenea comportamente?”) și, predominant, în a doua parte a conferinței, unde jurnaliștii adresează întrebări directe." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Discursul are o componentă instructivă clară, președinta solicitând explicit acțiuni din partea altor instituții: „solicit Guvernului”, „solicit Parlamentului... să analizeze... și să inițieze de urgență măsuri”." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Președinta construiește o narațiune a luptei dintre forțele reformatoare și un „sistem vechi, corupt” care se opune schimbării. Exemplele de cazuri eșuate funcționează ca mini-narațiuni care ilustrează eșecul sistemic." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Întregul demers este unul persuasiv. Scopul principal este de a convinge opinia publică și actorii politici de necesitatea absolută a înăspririi reformelor în justiție, folosind argumente bazate pe dovezi (tergiversările) pentru a justifica măsurile radicale." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 3, "reason": "Atitudinea generală este una de profesionalism și diplomație, conformă cu statutul de șef de stat. Se menține un ton politicos și respectuos, chiar și atunci când se formulează critici extrem de dure la adresa sistemului judiciar. Nu există elemente de agresivitate, sarcasm sau grosolănie.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 4, "reason": "Politețea este constantă pe parcursul întregii conferințe. Se folosesc formule de adresare formale („Doamnelor și domnilor”), se mulțumește la final, iar răspunsurile către jurnaliști sunt formulate într-un mod respectuos." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de grosolănie. Criticile, deși aspre, sunt formulate într-un limbaj instituțional și nu vizează persoane în mod direct, ci practici și probleme sistemice." }, { "name": "Respect", "grade": 3, "reason": "Se manifestă respect față de public, presă și față de judecătorii și procurorii onești. În același timp, criticile vehemente la adresa practicilor corupte indică o lipsă de respect justificată pentru acele acțiuni, nu pentru persoanele în sine." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 1, "reason": "Tonul este ferm și asertiv, dar nu agresiv. Critica este dură, dar este livrată cu o atitudine controlată, politică, menită să sublinieze gravitatea situației, nu să atace personal." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Subiectul este prea grav pentru a permite utilizarea sarcasmului. Tonul este serios și direct." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de umor. Contextul este formal, iar problemele discutate sunt de o importanță critică pentru stat." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Discursul este direct și lipsit de ironie. Mesajul este transmis clar, fără subînțelesuri ironice." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Diplomația este vizibilă în special în sesiunea de Q&A. De exemplu, la întrebarea despre Vlad Filat, răspunsul este unul diplomatic, prin pasarea responsabilității către instituțiile abilitate, evitând un comentariu direct care ar putea crea complicații." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este centrată pe o problemă socială și politică fundamentală: corupția din sistemul de justiție și lupta pentru justiție socială. Discursul este un act de advocacy pentru reforme profunde, prezentând eșecul justiției ca o amenințare la adresa statului de drept și a bunăstării cetățenilor.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține elemente care să incite la ură. Critica este direcționată către un sistem și către fapte de corupție, nu către un grup social sau etnic." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Discursul nu se concentrează pe norme de corectitudine politică, ci pe probleme concrete de legalitate, corupție și funcționare a statului." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Tema inclusivității nu este abordată în acest discurs, care are un focus strict pe domeniul justiției." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Problematica diversității nu face parte din subiectul acestei conferințe de presă." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Discursul nu abordează și nu conține elemente de discriminare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Președinta acționează ca un avocat puternic al reformei justiției și al luptei anticorupție. Întregul discurs este un apel la acțiune și o pledoarie pentru necesitatea unor măsuri ferme și imediate în acest domeniu." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 5, "reason": "Tema centrală a discursului este justiția socială. Prin evidențierea eșecului sistemului de a pedepsi corupția la nivel înalt și prin cererea de măsuri care să asigure că „se face dreptate”, președinta plasează lupta pentru un sistem judiciar funcțional în centrul contractului social." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Subiectul conferinței nu implică aspecte de sensibilitate culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este axată pe sarcini profesionale: analiza stării justiției, identificarea problemelor, propunerea de soluții legislative și administrative concrete și direcționarea altor instituții ale statului (Parlament, Guvern, CSM) să acționeze. Tonul este formal și orientat spre rezultate.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Discursul este structurat, formal și folosește terminologie juridică și instituțională specifică (CSM, CSP, vetting, termen de prescripție). Președinta prezintă o agendă clară și răspunde la întrebări în limitele rolului său, demonstrând un nivel înalt de profesionalism." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Demonstrează o înțelegere profundă a problemelor sistemului de justiție, citând legi specifice (Legea 333), detalii ale cazurilor (ani de tergiversare, număr de martori), roluri instituționale (CSM, Guvern) și contextul internațional (aderarea la UE, Comisia de la Veneția)." }, { "name": "Lideriat", "grade": 5, "reason": "Președinta nu doar descrie o problemă, ci direcționează activ răspunsul statului. Formulează solicitări directe („solicit Guvernului”, „solicit Parlamentului”), stabilește o direcție clară pentru reformă („trebuie să mergem și mai departe”) și adoptă o poziție publică fermă pentru a impulsiona schimbarea." }, { "name": "Colaborare", "grade": 3, "reason": "Deși critică anumite instituții (CSM), face un apel explicit la colaborare între Parlament, Guvern și alte autorități într-un grup de lucru („în cadrul unui grup de lucru”) pentru a găsi soluții, încadrând reforma ca un efort colectiv." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Esența discursului este rezolvarea problemelor. Identifică problema (corupția și tergiversările judiciare), analizează cauzele acesteia (colaborarea cu infractorii, sabotajul) și propune soluții specifice și pe mai multe planuri (extinderea vetting-ului, simplificarea procedurilor pentru persoanele date în urmărire)." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Susține și justifică decizii care au fost sau trebuie luate (aprobarea noii legi, extinderea mandatului ministrului în CSP, extinderea vetting-ului). Prezintă o justificare clară pentru aceste decizii, demonstrând un proces decizional asumat." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Soluțiile propuse, cum ar fi extinderea procesului de vetting, nu sunt concepte complet noi, dar aplicarea lor într-un mod mai larg și mai hotărât pentru a debloca sistemul din Moldova reprezintă o abordare inovatoare și decisivă a unei probleme persistente." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discursul este în întregime axat pe reforma instituțională și sistemică, nu pe creșterea personală, motivație sau mindfulness. Temele abordate țin de politici publice și guvernanță, fiind complet lipsite de elemente de dezvoltare personală.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Discuția se referă la îmbunătățirea unui sistem (justiția), nu la auto-îmbunătățirea personală. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea individuală." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Conferința nu are ca scop motivarea personală a audienței, ci informarea și justificarea unor acțiuni politice și administrative." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Tonul este unul pragmatic și ferm, concentrat pe probleme și soluții, nu pe inspirarea indivizilor la nivel personal." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Reziliența nu este discutată ca o trăsătură personală, ci, cel mult, implicit, ca o necesitate a statului de a depăși corupția." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Subiectul conferinței este complet deconectat de concepte precum mindfulness sau introspecție personală." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția prezentată este una instituțională și politică asupra stării justiției, nu o reflecție personală sau introspectivă." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Conținutul audio nu conține niciun element legat de dezvoltarea personală, fiind strict axat pe probleme de stat." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 5, "reason": "Discursul este, în esență, un apel moral și etic pentru justiție. Contrastează actorii onești cu cei corupți și încadrează reforma ca o luptă pentru integritate, responsabilitate și corectitudine în aparatul de stat.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 5, "reason": "Președinta laudă în mod repetat „oamenii onești din sistem” și îi contrastează cu cei corupți. Întreaga problemă este prezentată ca o lipsă de onestitate și o necesitate de a o restabili, onestitatea fiind o valoare centrală a discursului." }, { "name": "Integritate", "grade": 5, "reason": "Cuvântul „integritate” este folosit explicit („consolidarea integrității judecătorilor”). Scopul declarat al vetting-ului și al reformelor este de a asigura integritatea sistemului judiciar. Este un pilon fundamental al mesajului transmis." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Președinta denunță „iresponsabilitatea unor actori din justiție” și cere tragerea la răspundere. De asemenea, își demonstrează propriul simț al responsabilității ca șef de stat, abordând direct această problemă dificilă și cerând acțiune." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Discursul ridică implicit dileme etice: cât de departe ar trebui să meargă statul în reformarea unei puteri fundamentale? Este etic ca o figură politică (ministrul justiției) să fie în CSP pentru a impulsiona reforma, chiar dacă ridică semne de întrebare privind influența politică?" }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este o serie de judecăți morale. Acțiunile judecătorilor corupți sunt condamnate ferm ca o trădare a datoriei („colaborează cu infractorii”, „admit intenționat tergiversări”). Se face o delimitare clară între bine și rău în contextul serviciului public." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Scopul final exprimat este corectitudinea și justiția pentru cetățeni și stat. Frustrarea provine din lipsa de corectitudine, unde infractorii scapă de pedeapsă din cauza corupției sistemice. Apelul la reformă este un apel la un proces echitabil." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Subtextul discursului este erodarea încrederii publice în sistemul de justiție. Reformele au ca scop refacerea acestui sistem pentru a fi din nou demn de încredere. Președinta se poziționează ca un actor de încredere, angajat să rezolve problema." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este formal, direct și structurat, adecvat unei conferințe de presă prezidențiale pe o temă de stat de o asemenea gravitate. Mesajul este transmis cu claritate și fermitate.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Președinta este foarte directă în critici („unii judecători admit intenționat tergiversări”) și în solicitări („Solicit Guvernului”). Problemele sunt prezentate fără menajamente, ceea ce conferă discursului un caracter incisiv." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Deși evită să numească anumiți judecători corupți, din motive legale, critica sa la adresa „unor judecători” și a „zonelor din sistem” este foarte țintită. Stilul general nu este indirect, ci mai degrabă specific în limitele prudenței juridice." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Mesajul este excepțional de clar. Discursul este structurat logic: problemă, dovezi, soluție propusă, apel la acțiune. Folosește exemple concrete (11 ani pentru un dosar) pentru a face problema abstractă a corupției tangibilă pentru public." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Președinta este deliberat neambiguă cu privire la probleme și la direcția necesară a reformei. Singura „ambiguitate” este evitarea, necesară din punct de vedere legal, a numirii persoanelor, dar ținta criticilor sale este clară." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Discursul principal este bine structurat, dar și cuprinzător, deci nu este excesiv de scurt. Își alocă timp pentru a oferi multiple exemple pentru a-și construi argumentația. Răspunsurile din sesiunea de întrebări și răspunsuri sunt, în general, concise." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Elaborează punctele de vedere cu date specifice, exemple și referințe juridice. Nu doar afirmă că există o problemă, ci explică de ce este o problemă cu dovezi detaliate, ceea ce face argumentul său robust și bine fundamentat." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Limbajul, tonul și cadrul sunt extrem de formale. Folosește formula „Doamnelor și domnilor”, se adresează jurnaliștilor în mod formal și utilizează un limbaj precis și oficial pe tot parcursul conferinței." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj informal, argou sau ton colocvial. Întreaga comunicare se menține într-un registru strict formal." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Discursul este foarte specific contextului politic și juridic al Republicii Moldova, făcând referire la instituțiile, problemele și realitățile geopolitice specifice ale acesteia, în special la regiunea transnistreană.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 1, "reason": "Discursul se concentrează pe norme juridice și politice, nu pe norme culturale sau tradiții în sens larg." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 4, "reason": "Menționarea specifică a regiunii transnistrene („Regiunea transnistreană”) ca rută de evadare pentru infractori este un punct cheie. Aceasta este o problemă regională și geopolitică unică pentru Moldova, care afectează direct funcționarea justiției." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Subiectul este guvernanța modernă și legea, nu tradițiile culturale. Nu există referințe la acest aspect." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio mențiune despre obiceiuri locale. Discuția se menține la nivel instituțional și de stat." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Subiectul conferinței nu este legat de multiculturalism. Nu sunt abordate teme legate de diversitatea etnică sau culturală." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Discursul nu are legătură cu patrimoniul cultural sau istoric. Se concentrează pe probleme contemporane de guvernanță." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 1, "reason": "Deși scopul este construirea unui stat mai bun, ceea ce ar putea fi legat de mândria națională, tonul este mai degrabă unul de frustrare și determinare de a repara un sistem defect, decât un apel la mândrie națională." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 5, "reason": "Intenția este clară: de a informa publicul despre o problemă critică, de a justifica acțiunile reformiste ale guvernării și de a exercita presiune publică asupra sistemului judiciar și a altor organisme de stat pentru a accelera și a aprofunda aceste reforme.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 1, "reason": "Folosește o retorică puternică și exemple selective pentru a construi un caz convingător, ceea ce reprezintă persuasiune, nu manipulare. Intenția sa este transparentă: dorește ca reformele să reușească, iar argumentele sunt prezentate ca fiind factuale." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 3, "reason": "Ca șef de stat dintr-o mișcare politică pro-reformă și pro-europeană, poziția sa este în mod inerent partizană împotriva „sistemului vechi și corupt”. Ea este în mod clar părtinitoare în favoarea reformelor pe care le susține, dar le încadrează în interesul statului." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "În calitate de Președinte, vorbind într-o conferință de presă formală și citând date specifice despre dosare, credibilitatea sa în acest context este foarte ridicată. Ea este sursa primară pentru direcția politică a guvernării în acest domeniu." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția sa este declarată explicit: curățarea sistemului de justiție, combaterea corupției și avansarea parcursului european al Moldovei. Motivul este de a depăși rezistența la aceste reforme din interiorul sistemului însuși." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Președinta este cea care prezintă informațiile, deci nu interpretează greșit o sursă, ci creează narațiunea. Interpretarea sa asupra motivelor tergiversărilor este prezentată ca o deducție logică („putem presupune”), nu ca un fapt dovedit." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 1, "reason": "Deși menționează armata rusă din Transnistria ca un factor care permite infractorilor să scape, aceasta este o parte mică a discursului. Accentul principal este pe reforma internă. Mențiunea este mai mult o constatare a unei realități geopolitice decât propagandă." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Maia Sandu anunță extinderea evaluării judecătorilor pentru a combate tergiversarea dosarelor de corupție Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat o nouă etapă în reforma justiției, menită să combată tergiversarea intenționată a dosarelor de mare corupție. Într-o conferință de presă susținută marți, șefa statului a promulgat legea care extinde evaluarea externă extraordinară (vetting-ul) pentru a include și o categorie de judecători de la prima instanță. Măsura vine ca răspuns la întârzierile extreme înregistrate în sistem, unde unele dosare de rezonanță stagnează de peste un deceniu. ### Dosare blocate de 11 ani Șefa statului a oferit exemple concrete pentru a ilustra gravitatea problemei: un dosar vizând un grup criminal organizat se află în instanță de 11 ani, un altul de delapidare a averii străine tot de 11 ani, iar un dosar legat de frauda bancară este examinat din 2013. „Aceste exemple sunt o dovadă clară că unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor și putem presupune că o fac cu scopul de a obține beneficii ilegale”, a declarat președinta. Ea a subliniat ritmul extrem de lent al proceselor, menționând un caz în care în trei ani au fost audiați doar trei martori. ### Extinderea Vetting-ului Noua lege, adoptată de Parlament, prevede includerea în procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor de la prima instanță care, începând cu anul 2017, au examinat sau examinează dosare de corupție și acte conexe. Această măsură este văzută ca esențială pentru a sparge rețelele de sabotaj din sistem. Mai mult, președinta Sandu a cerut Parlamentului, Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să meargă și mai departe. Ea a solicitat crearea unui grup de lucru care să analizeze de urgență lărgirea și mai mult a categoriilor de judecători supuși evaluării externe sau accelerarea procedurilor interne de evaluare a performanței. ### O reformă necesară pentru parcursul european Președinta a argumentat că, deși perturbatoare pe termen scurt, extinderea evaluării este preferabilă paraliziei actuale, în care dosare importante riscă să se încheie fără finalitate din cauza expirării termenului de prescripție. „Dacă măsurile întreprinse până acum se dovedesc insuficiente, trebuie să mergem mai departe. Să corectăm, să accelerăm și să amplificăm această reformă”, a concluzionat Maia Sandu, subliniind că reforma justiției este crucială atât pentru funcționarea statului, cât și pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. ### Președinția cere măsuri legislative urgente pentru a opri fuga condamnaților în regiunea transnistreană Președinta Maia Sandu a tras un semnal de alarmă cu privire la o problemă tot mai frecventă: utilizarea regiunii transnistrene ca refugiu pentru persoanele care încearcă să se sustragă de la justiție. În cadrul unei conferințe de presă, șefa statului a cerut Guvernului și Parlamentului să intervină de urgență cu modificări legislative pentru a bloca această portiță de scăpare. ### Evadare înainte de sentință Problema, așa cum a fost descrisă de președintă, constă în faptul că persoane care își așteaptă sentința în dosare penale părăsesc teritoriul controlat de autoritățile constituționale și se refugiază în stânga Nistrului înainte de pronunțarea unei decizii finale. Procedurile actuale de dare în căutare sunt considerate ineficiente și prea lente, oferind suficient timp pentru ca persoanele vizate să dispară. „Regiunea transnistreană este folosită tot mai des pentru eschivarea de la ispășirea pedepsei”, a afirmat Sandu. Ea a subliniat că aceste întârzieri procedurale pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și, astfel, se pierde șansa ca justiția să fie înfăptuită. ### Soluții legislative propuse Pentru a contracara acest fenomen, Președinția solicită Guvernului să îmbunătățească cadrul legal existent. Printre măsurile propuse se numără simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, astfel încât aceasta să poată fi inițiată imediat după pronunțarea sentinței și a măsurii de arest. Scopul este de a elimina fereastra de oportunitate dintre condamnare și momentul în care autoritățile pot acționa pentru reținerea persoanei. ### Contextul geopolitic al problemei Într-un răspuns oferit jurnaliștilor, Maia Sandu a adăugat o dimensiune geopolitică problemei, afirmând că o simplă interdicție de a părăsi țara este insuficientă în contextul actual. Ea a menționat direct că persoanele care fug în regiunea transnistreană se ascund „într-un spațiu protejat de armata rusă care se găsește ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”. Această declarație subliniază modul în care conflictul înghețat și prezența militară străină subminează direct statul de drept și eforturile de combatere a criminalității și corupției în Republica Moldova. Astfel, o problemă de justiție internă capătă implicații de securitate națională și internațională, necesitând soluții care să țină cont de această realitate complexă. ### Maia Sandu apără menținerea controlului politic în reforma justiției: 'Sistemul nu reușește să facă ordine' Președinta Maia Sandu a apărat decizia Parlamentului de a prelungi mandatul Ministrului Justiției în calitate de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) până în 2028, argumentând că o supraveghere politică este încă necesară deoarece sistemul judiciar nu a demonstrat capacitatea de a se auto-reforma. Declarația, făcută în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, dezvăluie strategia politică a guvernării în fața rezistenței la schimbare din interiorul justiției. ### Guvernul, motorul reformei Întrebată despre decizia care contravine unui angajament anterior de a depolitiza CSP-ul până în 2026, șefa statului a susținut măsura, afirmând că „reformele nu s-au încheiat și motorul reformelor este Guvernul, inclusiv Ministerul Justiției, și nu sistemul per se”. Ea a justificat această poziție prin eșecul organelor de autoadministrare de a face ordine în sistem, un eșec care, în opinia sa, a necesitat extinderea vetting-ului. „Tocmai am discutat despre faptul că sistemul nu reușește, prin autoadministrare, să facă ordine până la capăt”, a precizat Sandu. Totuși, ea a salutat faptul că noua lege limitează competențele ministrului în chestiunile disciplinare din cadrul CSP. ### Îngrijorări privind capacitatea instituțiilor Discuția a scos la iveală și îngrijorări profunde privind capacitatea instituțiilor cheie de combatere a corupției. Referindu-se la o eventuală fuziune între Procuratura Anticorupție (PA) și PCCOCS, președinta a exprimat rezerve, menționând slăbiciunea instituțională. Ea a subliniat numărul foarte mic de procurori de la PA care au trecut până acum evaluarea externă. „Mi-e greu să-mi imaginez cum putem să avem o procuratură puternică dintr-un număr mic de oameni”, a spus ea. Mai mult, președinta a vorbit despre o problemă sistemică și mai gravă: calitatea slabă a candidaților care doresc să intre în sistem. Ea și-a exprimat dezamăgirea față de ultima propunere de candidați la funcția de judecător venită de la CSM, afirmând că „gradul de pregătire a celor care vor să intre în sistem nu este unul care să ne bucure”. Potrivit ei, o mare parte dintre cei care aspiră la funcții de judecători și procurori „nu sunt foarte pregătiți”, ceea ce indică o criză de resurse umane calificate și integre, esențială pentru succesul pe termen lung al reformei justiției. ## Transcriere Doamnelor și domnilor, urmează conferința de presă susținută de președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Doamna președintă, aveți cuvântul. [Maia Sandu] Bună dimineața. Ieri, Parlamentul a adoptat Legea numărul 333 privind sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și al procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție. Am văzut mai multe reacții pe marginea acestei inițiative și vreau să îmi expun și eu punctul de vedere, în special în contextul ultimelor evoluții din sistemul de justiție. În ultimii ani, am făcut mai multe eforturi pentru a curăța și a reforma justiția și pentru a asigura condiții mai eficiente de combatere a corupției. Cred că putem spune că în unele zone ale justiției, lucrurile au început să funcționeze mai bine, s-au îmbunătățit, inclusiv datorită faptului că o parte dintre judecători și procurori își fac lucrul onest, în conformitate cu legea, nu se eschivează de la responsabilitate. Dar, din păcate, există în continuare zone ale sistemului în care actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt. E suficient să ne uităm la durata examinării dosarelor, mai ales a celor de rezonanță. Vreau să aduc doar câteva exemple din informația care este disponibilă public. Un dosar care vizează un grup criminal organizat este examinat în instanță deja de 11 ani. Au mai rămas doar patru ani până la expirarea termenului de prescripție, așa cum s-a întâmplat în cazul dosarului Landromat. Un alt dosar, la fel, care vizează un grup criminal organizat, acuzat de trafic de droguri, se află în instanță de șapte ani. Un alt dosar pe un caz de delapidare a averii străine se află în instanță de 11 ani. Un alt caz similar, un dosar care se află în instanță de nouă ani. Dosare pe frauda bancară și spălare de bani. Un dosar cu privire la escrocheriile de la Banca de Economii se examinează în instanță din 2013. Alte dosare care vizează frauda bancară, din 2018, din 2019, din 2020, din 2021, din 2022 și tot așa. Într-un dosar, în trei ani, au fost audiați doar trei martori. În alt dosar, în cinci ani, au fost audiați cinci martori. Concluziile vi le faceți dumneavoastră. Dar, după mine, aceste exemple sunt o dovadă clară că unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor și putem presupune că o fac cu scopul de a obține beneficii ilegale. Ce se întâmplă cu aceste cazuri? Cine sancționează asemenea comportamente? Nu am văzut reacții ferme din partea organelor de autoadministrare. CSM-ul ar fi trebuit să ia atitudine mai serioasă față de aceste cazuri. Când am început curățenia în sistem, am sperat că dacă facem evaluarea extraordinară în instituțiile cheie din justiție, ulterior, evaluarea ordinară va completa acest efort. Vedem că acest lucru nu se întâmplă suficient. Schemele de sabotaj și de corupție din sistemul justiției nu au dispărut. Avem semnale tot mai îngrijorătoare privind sabotarea și eschivarea de către unii judecători din primele instanțe de la examinarea cauzelor importante pentru țară, contând pe faptul că nu vor fi supuși exercițiului de vetting, adică evaluare externă extraordinară. Din cauza iresponsabilității unor actori din justiție, există riscuri majore că nu va exista finalitate pe unele episoade ale dosarului frauda bancară. Nu putem asista neputincioși la aceste abuzuri. Trebuie să mergem înainte cu măsuri ferme, astfel încât să avem o justiție integră și eficientă, iar combaterea corupției să producă rezultate. De aceea, cred că inițiativa legislativă a Parlamentului, adoptată ieri, este una potrivită. Prin inițiativa Parlamentului, s-a propus includerea în procesul de evaluare extraordinară și a unor judecători din prima instanță, adică a celor care din 2017 au examinat sau examinează dosare de corupție și acte conexe corupției. Eu cred că trebuie să mergem și mai departe, mai ales că și raportul de extindere din 2025 al Comisiei Europene recomandă modificarea legislației pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie a tuturor judecătorilor specializați în anticorupție, inclusiv a celor din colegiul specializat din prima instanță, de către comisia de evaluare externă relevantă. Așa cum ziceam, eu cred că trebuie să mergem și mai departe și, în acest sens, solicit Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să analizeze, în cadrul unui grup de lucru, și să inițieze de urgență măsuri privind revizuirea mecanismului de vetting în vederea lărgirii categoriilor de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare și/sau accelerarea procedurilor interne ale colegiului din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în evaluarea performanței judecătorilor. Reforma justiției este foarte importantă și pentru funcționarea statului, și pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană. Dacă măsurile întreprinse până acum se dovedesc insuficiente, trebuie să mergem mai departe, să corectăm, să accelerăm și să amplificăm această reformă. Și asta vom face. Încă o problemă pe care vreau să o abordez, o problemă urmărită și discutată pe larg în societate în aceste zile, este despre faptul că persoane care își așteaptă sentința părăsesc teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de pronunțarea acesteia. Regiunea transnistreană este folosită tot mai des pentru eschivarea de la ispășirea pedepsei. Și procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente, pentru că presupun termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și, astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției și să se facă dreptate. În acest sens, solicit Guvernului îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței. La final, vreau să recunoaștem și să apreciem efortul oamenilor onești din sistem, judecători și procurori care își fac munca cu responsabilitate, în pofida presiunilor din partea grupărilor corupte. Dar e nevoie ca toți judecătorii și toți procurorii să aibă un comportament corect, în toate instituțiile și la toate nivelurile. De aceea, reformele vor continua. Vă mulțumesc. [Moderator] Mersi. Acum vom prelua și câteva întrebări din partea colegilor din presă. Invit TV8. [Sergiu Gurdăiș] Bună ziua, Sergiu Gurdăiș, TV8. Doamnă președintă, v-ați referit la cei care reușesc să fugă în regiunea transnistreană. Cereți îmbunătățirea cadrului existent și simplificarea procedurii de dare în căutare. Totuși, ei fug până la darea unei sentințe și atunci ce facem? [Maia Sandu] Exact în acest sens solicit Guvernului și Parlamentului să vină cu soluții, pentru că am văzut câteva cazuri când cei care erau vizați de un dosar sau altul aveau interdicția de a părăsi țara, dar această interdicție nu este suficientă. În condițiile Republicii Moldova, când avem o zonă care nu este, o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale, și vedem cum acolo, și nu doar în regiunea transnistreană, pentru că cei mai mulți care se ascund acolo se ascund nu doar în regiunea transnistreană, ei se ascund în spațiul protejat de armata rusă care se găsește ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. De aceea vreau ca Guvernul, și bineînțeles cu Parlamentul și în consultare cu alte instituții, să țină cont de aceste riscuri foarte specifice Republicii Moldova și să vină cu soluții concrete. [Moderator] Vă mulțumim. Pro TV. [Iulia Pascari] Iulia Pascari, Pro TV. Doamnă Sandu, vreau să vă întreb despre condamnarea lui Vlad Filat în Franța și, deci, și el a fost dat în căutare internațională prin Interpol. Ce urmează să întreprindă autoritățile și când va fi o decizie finală? Pentru că cei de la poliție spun că procurorii trebuie să ia o decizie dacă va fi reținut sau nu. Procuratura Generală pasează spre Ministerul Justiției, iar Ministerul Justiției spune că trebuie să fie o decizie finală a instanței și nu oferă un răspuns clar. [Maia Sandu] Președinția nu are prerogative în acest sens. De aceea, răspunsurile trebuie să le obțineți în continuare de la Ministerul Justiției. Și eu cred că răspunsul pe care l-ați exprimat și dumneavoastră acuma este corect, că se așteaptă decizie finală. [Moderator] Platforma Politic, vă rog. [Eduard Măciac] Eduard Măciac, Politic Media. Doamnă președintă, vreau să vă întreb cum vedeți dumneavoastră decizia de ieri a Parlamentului de a prelungi mandatul ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor. Moldova s-a angajat ca până în 2026 ministrul Justiției să plece din CSP pentru a, să spunem, nu avea o influență politică. S-a decis prelungirea mandatului până în 2028, acolo cu anumite competențe mai reduse, legate de disciplină și, cum vedeți faptul că ministrul Justiției va rămâne până în 2028 în CSP? [Maia Sandu] Eu susțin această decizie pentru că reformele nu s-au încheiat și motorul reformelor este Guvernul, inclusiv Ministerul Justiției, și nu sistemul per se. Tocmai am discutat despre faptul că sistemul nu reușește să prin autoadministrare să facă ordine până la capăt în sistem și de aceea e nevoie acuma de extinderea evaluării externe extraordinare. În rest, cred că este o idee bună și faptul că Parlamentul a decis să reducă sau să limiteze rolul ministrului Justiției în raport cu situațiile disciplinare care se examinează. Dar pe reforme, e nevoie în continuare de leadership-ul Guvernului, pentru că Guvernul și autoritățile sunt cele care promovează aceste reforme. [Eduard Măciac] Da, și o întrebare: cum vi se pare sau cum vedeți dumneavoastră, în calitate de președinte, mersul dosarului cu Vladimir Plahotniuc? Asistăm la prezența unor martori, procurorii tatonează terenul. Cum vedeți? [Maia Sandu] Dumneavoastră înțelegeți că eu nu am cum să comentez pe un dosar concret, unul sau altul. Am discutat aici despre exemple de tergiversare a dosarelor, informație publică. Despre asta putem să discutăm cu toții și să ne facem concluzii. Despre cum se desfășoară un caz sau altul care se examinează în instanță, nu putem să comentăm, pentru că aceste lucruri vor fi folosite împotriva justiției. [Eduard Măciac] Dar faptul că se extinde lista de judecători care urmează să fie supuși evaluării externe, nu va trena cumva în timp? Pentru că asistăm la extinderea la altor complete, până acum erau cei din anticorupție, se vorbește și despre extinderea în domeniul colegiilor penale. Deci asta va crea o, să spunem, o tergiversare în sistem, de sau cum? [Maia Sandu] Nu cred că această tergiversare va fi mai mare decât cea despre care am vorbit mai devreme, pentru că fără evaluare externă extraordinară, pe cazuri de rezonanță, de importanță națională, cu impact asupra securității naționale, vedem din 2013, vedem 11 ani, vedem 10 ani și tot așa. Deci, sigur că întotdeauna o reformă presupune și niște incomodități, o anumită stare de ajustare și de identificare a soluțiilor pe termen scurt. Dar dacă nu am avea aceste situații cu dosare amânate timp de mai mult de 10 ani în așteptarea expirării termenului de prescripție, pentru că asta se încearcă. Acolo unde avem peste 10 ani, e foarte clar că judecătorii nu fac altceva decât să aștepte, și ei și potențialii inculpați, să aștepte expirarea termenului de prescripție. E mai bine să avem unu, doi, trei ani de, cum să zic eu, schimbări în sistem, dar după aia să ne asigurăm că lucrurile merg așa cum scrie legea, decât să asistăm la un proces care se numește tergiversarea la nesfârșit și să vedem cum cei care sunt vinovați de abuzuri majore în raport cu statul Republica Moldova și cetățenii săi sunt scoși basma curată, pur și simplu prin lipsă de acțiune. [Jurnalistă] Dar o întrebare de concretizare. Procesul ăsta de lărgire a judecătorilor care urmează să fie evaluați, vă referiți ca să fie evaluați toți judecătorii sau sunt anumite categorii? La care vă referiți? [Maia Sandu] Așa cum am citit din lege, legea care a fost aprobată ieri se referă la categoria de judecători din prima instanță, pentru că știți că până acum evaluarea a avut loc la CSJ, la Curțile de Apel, la CSM, evident CSP, în cazul procurorilor. Acum se vorbește de judecători din prima instanță care, începând cu anul 2017, au examinat sau continuă să examineze dosare de corupție sau acte conexe corupției. Eu propun, solicit, dacă vreți, Guvernului și Parlamentului să examineze extinderea acestei liste, dar acest lucru să se facă într-un proces consultativ și pentru a vedea câți trebuie să fie evaluați prin această formulă de evaluare externă extraordinară sau în ce măsură se pot combina aceste două forme de evaluare extraordinară și de evaluare ordinară pe care trebuie să o facă instituțiile de autoadministrare. Deci, pentru că putem să avem și o asemenea formulă, dar cred că acest lucru trebuie să-l decidă sau să-l propună Guvernul în consultare cu toate părțile interesate. Dar pentru moment, toți cei care se ocupă de examinarea cazurilor de corupție din prima instanță trebuie să treacă această evaluare, pentru că aici vedem un risc major. [Jurnalist] Și o ultimă întrebare de precizare, vă rog. Vrem să vă întrebăm cum vedeți deznodământul la o posibilă fuzionare a Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS, așa-numita lege PACO. Fondul Monetar Internațional ne-a sugerat pe undeva că să fortificăm Procuratura Anticorupție, să lăsăm lucrurile așa. Vă întreb cum vedeți, va fi posibilă o fuziune a acestor instituții sau nu? [Maia Sandu] Am văzut punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, care e cel mai important aici. Din punctul meu de vedere, instituțiile sunt în continuare slabe. Nu știu care este numărul de procurori care a trecut vetting-ul la Procuratura Anticorupție, dar se pare că e... câțiva, 15 oameni sau ceva de tipul ăsta, nu am ultima informație. Și mi-e greu să imaginez cum putem să avem o procuratură puternică dintr-un număr mic de oameni. Și să știți că este o problemă și intrarea în sistem, pentru că noi, pe de o parte, sistemul se descotorosește de oameni corupți, și asta este bine, pe de altă parte, trebuie să vedem oameni noi care să intre în sistem. Și o să vă împărtășesc dezamăgirea mea când am văzut ultima propunere venită de la CSM pe judecători, pentru că gradul de pregătire a celor care vor să intre în sistem nu este unul care să ne bucure. Nu generalizăm, dar din păcate, o mare parte dintre cei care vor să devină judecători și procurori nu sunt foarte pregătiți. Și aici avem mult de lucru. Deci, mă întorc la întrebarea dumneavoastră. Sigur că noi ne dorim instituții puternice, mai ales atunci când este vorba de combaterea corupției, dar ele trebuie să fie în primul rând curate, pentru că cu procurori corupți și cu judecători corupți vedem că se fac mai multe daune țării decât se produc rezultate. Și doi, trebuie să avem oamenii ăștia cu care să construim două procuraturi sau una puternică. Deci e un subiect care se discută, dar repet, am văzut care este punctul de vedere al Comisiei de la Veneția și o să discutăm în continuare cu experții. [Moderator] Vă mulțumesc. Aici conferința de presă se încheie. Să aveți o zi bună! [Maia Sandu] Mulțumesc și eu, o zi bună.