--- title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 16 ianuarie 2026. Subiectul „Comerțul extern, revenirea după doi ani de cădere”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110566/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---16-ianuarie-2026--Subiectul--Comertul-extern--revenirea-dupa-doi-ani-de-cadere- event_date: 2026-01-16T11:30:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Emisiuni duration_seconds: 1570 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110566 publisher: Privesc.Eu --- # Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 16 ianuarie 2026. Subiectul „Comerțul extern, revenirea după doi ani de cădere” ## Comunicat de presă ## Exporturile Republicii Moldova Revin la Nivelul de Dinaintea Crizei din 2023 ### Exporturile se Redresează După Doi Ani și Jumătate de Scădere Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, în trimestrul III al anului 2025, la nivelul exporturilor înregistrat înainte de criza din 2023. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către **Veaceslav Ioniță**, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. --- ### Datele Exporturilor Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au ajuns din nou la 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel similar cu cel din 2022, iar pentru întreg anul este posibilă depășirea pragului de 7 miliarde de dolari. Dacă în 2020 exporturile Moldovei erau de 3,8 miliarde de dolari, acestea au crescut semnificativ până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală. ### Schimbarea Structurală a Exporturilor Un element esențial al acestei reveniri, spune expertul, îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul doi din 2025, exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. În timp ce exportul de bunuri a scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproape 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exportul de servicii a crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă din 2025. > „În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză, spre deosebire de exporturile de bunuri, care au suferit scăderi semnificative”, a spus **Veaceslav Ioniță**. ### Impactul Asupra PIB Raportat la Produsul Intern Brut, potrivit economistului, exporturile totale au atins 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au înregistrat o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au avut un aport pozitiv de plus 0,9%, consolidând rolul acestora în susținerea economiei naționale. ### Semne de Revenire și Vulnerabilități Economistul mai afirmă că, după o perioadă îndelungată de declin, exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu aproape 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, economistul atrage atenția că această revenire este vulnerabilă, întrucât este dominată de exportul de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată. --- ### Balanța Comercială și Evoluția Exporturilor de Servicii În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. De asemenea, deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari. În schimb, menționează analistul economic, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pentru prima dată valoarea anuală a exporturilor de servicii a depășit 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă, urmând să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Printre cele mai dinamice ramuri se numără serviciile de călătorii și transport de pasageri, informatica, transportul, serviciile de afaceri, construcțiile, instruirea și sănătatea. ### Concluzii Potrivit expertului, după doi ani și jumătate de declin, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei, în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Totodată, se observă și o relansare a exportului de bunuri, însă structura acestuia rămâne o vulnerabilitate majoră, fiind dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă. ## Noutăți ### Exporturile Moldovei revin la nivelul de dinainte de criză, dar cu o structură complet schimbată După o perioadă dificilă de doi ani și jumătate de declin, exporturile totale ale Republicii Moldova și-au revenit în trimestrul al treilea al anului 2025, atingând nivelul de dinaintea crizei, de 6,6 miliarde de dolari. Această veste, prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță în cadrul unei analize economice, ascunde însă o transformare structurală profundă a economiei naționale, care ridică atât oportunități, cât și semne de întrebare. Potrivit analizei, revenirea la nivel general este rezultatul a două tendințe opuse. Pe de o parte, exporturile de bunuri, care au fost în mod tradițional pilonul comerțului extern, au înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu nivelurile din 2022. Pe de altă parte, exporturile de servicii au cunoscut o expansiune explozivă, compensând în totalitate declinul din sectorul bunurilor. Această dinamică a dus la o situație fără precedent: în trimestrul al doilea din 2025, pentru prima dată în istoria țării, valoarea exporturilor de servicii a depășit-o pe cea a exporturilor de bunuri. Această schimbare structurală este una dramatică. Dacă în anii precedenți serviciile reprezentau o pondere stabilă de aproximativ 33% din totalul exporturilor, în prezent, acestea au ajuns să constituie 46%. Creșterea spectaculoasă a serviciilor a fost factorul determinant care a permis balanței comerciale totale să revină pe linia de plutire. Expertul a subliniat că, în timp ce exporturile de bunuri au scăzut cu aproximativ 780 de milioane de dolari față de vârful anterior, exporturile de servicii au crescut cu o sumă aproape identică, echilibrând balanța. „Am ajuns la același nivel ca în 2022, dar ca structură s-a schimbat enorm”, a declarat Ioniță. „La bunuri, din păcate, am rămas în urmă, la servicii, din contră, ne-am dus înainte”. Deși recuperarea cifrei totale a exporturilor este un semnal pozitiv pentru economie, această reconfigurare a comerțului extern indică o tranziție către o economie bazată mai mult pe cunoaștere și servicii. Cu toate acestea, regresul din sectorul bunurilor, în special al celor procesate, rămâne un motiv de îngrijorare care necesită o atenție sporită din partea autorităților pentru a asigura o dezvoltare economică echilibrată și sustenabilă pe termen lung. ### Paradoxul exporturilor agricole: Moldova vinde materie primă și importă produse alimentare, înregistrând un deficit istoric Creșterea exporturilor de bunuri înregistrată în a doua jumătate a anului 2025, deși aparent un semn de vitalitate economică, ascunde o vulnerabilitate majoră pentru Republica Moldova: dependența aproape totală de exportul de materii prime agricole, în detrimentul produselor procesate cu valoare adăugată. Această tendință a culminat cu o situație paradoxală și îngrijorătoare: pentru prima dată în istoria sa, țara se confruntă cu un deficit comercial în sectorul produselor agroalimentare. Analistul economic Veaceslav Ioniță a explicat că revenirea exporturilor de bunuri se datorează în proporție de 100% agriculturii. Însă, motorul acestei creșteri nu este reprezentat de produse finite, ci de materii prime precum semințele de floarea-soarelui și rapița. În același timp, exportul de ulei de floarea-soarelui, un produs procesat tradițional, s-a prăbușit. Cifrele sunt grăitoare: exporturile de ulei au scăzut de la aproximativ 376 de milioane de dolari la doar 81 de milioane, atingând un minim al ultimilor ani. Practic, Moldova a renunțat la rolul de exportator de produs finit pentru a deveni un furnizor de materie primă pentru alte țări. „Din păcate, structura și calitatea creșterii lasă de dorit. Ne-am transformat din exportatori de producție finită cu valoare adăugată înaltă în exportatori de materie primă”, a subliniat Ioniță. Această strategie economică pe termen scurt are consecințe negative profunde. Cea mai frapantă este apariția unui deficit în balanța comercială cu produse alimentare. Anul 2025 se va încheia cu un deficit de aproape 300 de milioane de dolari în acest sector, ceea ce înseamnă că Republica Moldova importă produse alimentare de o valoare mai mare decât exportă. Doar în primele trei trimestre, deficitul a atins 250 de milioane de dolari. Această situație este cu atât mai paradoxală cu cât țara are o vocație agricolă pronunțată. Această involuție structurală lovește direct în industria prelucrătoare autohtonă și subliniază necesitatea urgentă a unor politici guvernamentale care să stimuleze procesarea internă a materiilor prime. Fără o reorientare strategică spre producția cu valoare adăugată, economia rămâne vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor internaționale ale materiilor prime și pierde oportunități semnificative de dezvoltare și creare de locuri de muncă. ### Sectorul de servicii, motorul surpriză al economiei moldovenești: exporturile depășesc prognozele optimiste În contrast puternic cu dificultățile din sectorul bunurilor, exporturile de servicii ale Republicii Moldova au înregistrat o creștere „spectaculoasă” în 2025, depășind chiar și cele mai optimiste prognoze și devenind principalul motor al redresării economice. Această expansiune rapidă nu doar că a compensat declinul exporturilor de mărfuri, dar a și generat un excedent comercial care se apropie de un miliard de dolari, esențial pentru echilibrarea balanței externe a țării. Potrivit analizei expertului economic Veaceslav Ioniță, performanța sectorului de servicii este „mai mult decât bună”, cu o evoluție care a uimit analiștii. Se estimează că exporturile totale de servicii vor atinge 3,2 miliarde de dolari până la finalul anului, o cifră mult peste pragul anticipat de 3 miliarde. Creșterea este vizibilă în mai multe sub-sectoare cheie: * **IT și Servicii de Suport pentru Afaceri (BSS):** Denumite „servicii inteligente”, aceste două domenii au depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard de dolari în exporturi anuale. Doar sectorul IT se apropie de 800 de milioane de dolari, consolidându-și poziția de lider în exportul de servicii cu valoare adăugată înaltă. * **Construcții:** Un domeniu care a produs o surpriză majoră, înregistrând o dublare a exporturilor de servicii. Se anticipează că acestea vor ajunge la aproximativ 50 de milioane de dolari, semnalând apariția unui nou pol de creștere în exporturi. * **Servicii Medicale:** Un alt sector cu o performanță excepțională. Exporturile de servicii medicale au depășit deja 80 de milioane de dolari și se îndreaptă spre 90 de milioane, cu mult peste așteptările inițiale. * **Transport și Călătorii:** Acest segment rămâne cel mai mare contributor individual la exportul de servicii, susținut de transportul de pasageri și zborurile charter, deși creșterea sa s-a temperat comparativ cu alte domenii. Această explozie a sectorului de servicii are un impact macroeconomic major. Excedentul comercial generat de servicii, estimat să atingă un record de aproape 1 miliard de dolari, este vital pentru acoperirea deficitului uriaș din comerțul cu bunuri. Fără această performanță, situația economică generală a țării ar fi fost mult mai precară. Succesul acestor sectoare demonstrează potențialul Republicii Moldova de a se integra în economia globală prin servicii bazate pe cunoaștere și competențe specializate, oferind o alternativă viabilă la modelul economic tradițional.