---
title: "Conferință de presă susținută de președintele Fracțiunii parlamentare „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, și vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăieșu, cu tema „Colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Senatul României”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110588/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedintele-Fractiunii-parlamentare--Democratia-Acasa---Vasile-Costiuc--si-vicepresedintele-Senatului-Romaniei--Laur
event_date: 2026-01-16T10:00:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova"
region: All
category: Conferințe
duration_seconds: 1063
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de președintele Fracțiunii parlamentare „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, și vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăieșu, cu tema „Colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Senatul României”

## Comunicat de presă

## Parlamentari din România și Republica Moldova propun crearea „Fondului Moldova” de 500 de milioane de euro pentru investiții strategice și integrare economică

**Chișinău, 16 Ianuarie 2026** – Consolidarea relațiilor bilaterale și accelerarea integrării economice dintre cele două maluri ale Prutului au constituit temele centrale ale conferinței de presă comune susținute vineri la Chișinău. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Fracțiunii parlamentare „Democrația Acasă”, condusă de Vasile Costiuc, și o delegație a senatorilor români din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), condusă de vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăieșu. În cadrul întâlnirii, oficialii au prezentat o serie de inițiative legislative menite să sincronizeze agendele celor două parlamente, punctul central fiind lansarea proiectului „Fondul Moldova”.

Discuțiile s-au axat pe necesitatea unei abordări pragmatice a relației dintre București și Chișinău, depășind stadiul declarațiilor simbolice. Liderii prezenți au subliniat că actualul context geopolitic și de securitate impune soluții concrete pentru sprijinirea economiei Republicii Moldova și pentru facilitarea parcursului său european prin mecanisme de integrare directă cu România.

Cea mai importantă propunere lansată în cadrul conferinței a fost prezentată de senatorul Sorin Lavric și vizează înființarea „Fondului Moldova”. Această inițiativă legislativă, depusă deja în Parlamentul României, propune crearea unui vehicul de investiții cu un capital inițial de 500 de milioane de euro.

„Propunem transformarea ajutorului internațional de dezvoltare într-un efort investițional coerent și orientat strategic. Fondul Moldova va fi listat la Bursa de Valori de la București și va funcționa conform regulilor de guvernanță corporativă, asigurând transparență totală. Obiectivul este finanțarea companiilor românești și moldovenești, achiziția de titluri de stat emise de Guvernul de la Chișinău și cofinanțarea proiectelor comune de infrastructură”, a declarat senatorul Sorin Lavric în timpul intervenției sale.

Vasile Costiuc, președintele Fracțiunii „Democrația Acasă”, a salutat prezența delegației române și a evidențiat importanța unei agende legislative sincronizate. Oficialul de la Chișinău a punctat că riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova rămân ridicate și că singura soluție viabilă pe termen lung este o apropiere accelerată de structurile euro-atlantice prin intermediul României.

În completarea dimensiunii economice, prim-vicepreședintele AUR, profesorul Dan Dungaciu, a adus în discuție cei trei piloni esențiali ai colaborării strategice: identitatea, economia și securitatea. Acesta a atras atenția asupra necesității de a aborda deschis subiectul reunificării naționale, considerat „elefantul din cameră” în discuțiile diplomatice actuale.

„Nu putem ignora realitatea identitară și de securitate. Avem nevoie de pilonul identitar, avem nevoie de pilonul economic – iar Fondul Moldova este răspunsul concret – și, nu în ultimul rând, de pilonul de securitate. România trebuie să ofere un sprijin substanțial și structural Republicii Moldova, dincolo de retorica politică obișnuită”, a precizat Dan Dungaciu, care a profitat de ocazie pentru a lansa și o nouă lucrare despre schimbările din ordinea mondială.

Vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăieșu, a reiterat angajamentul ferm al partenerilor din România pentru susținerea parcursului democratic al Chișinăului. Delegația a transmis un mesaj de unitate, subliniind că prezența lor la Chișinău, în contextul Zilei Culturii Naționale, marchează dorința de a construi poduri nu doar culturale, ci și economice și politice solide.

De asemenea, în cadrul conferinței s-a discutat și despre ridicarea interdicției de intrare în Republica Moldova pentru liderul AUR, George Simion, participanții exprimându-și speranța că anul 2026 va aduce o normalizare a dialogului politic la nivel înalt între administrațiile prezidențiale de la București și Chișinău.

**Despre Fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă”**

Fracțiunea „Democrația Acasă” este o formațiune politică din Republica Moldova, axată pe promovarea valorilor democratice, a transparenței în administrație și a apropierii strategice de România și Uniunea Europeană. Partidul pledează activ pentru reforme structurale și pentru combaterea corupției, având ca obiectiv principal integrarea europeană a Republicii Moldova.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul conține elemente de optimism puternic legate de viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova, în special în ceea ce privește proiectul de reunificare. Se exprimă recunoștință pentru colaborare și sprijin, iar tonul general, deși serios, este plin de speranță și entuziasm pentru agenda politică comună.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul general este serios și politic, nu unul de fericire explicită. Se folosesc formule de politețe și urări („La mulți ani”), dar acestea sunt convenționale și nu indică o stare de fericire pronunțată."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt foarte optimiști cu privire la proiectul lor politic. Ei prezintă planuri concrete, cum ar fi „Fondul Moldova”, și vorbesc despre „reunificare” ca despre un obiectiv realizabil și benefic, care va accelera integrarea și va rezolva problemele de securitate. Limbajul este orientat spre viitor și plin de încredere în succesul demersului."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 3,
        "reason": "Vasile Costiuc mulțumește explicit partenerilor din România pentru „asistența pe care ne-au oferit-o în toți acești ani”. De asemenea, Laurențiu Plăieșu mulțumește Partidului Democrația Acasă pentru deschidere. Recunoștința pentru sprijin și colaborare este un element prezent în discursuri."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii, în special cei din delegația AUR, manifestă un entuziasm vizibil pentru agenda lor unionistă. Ei descriu proiectele cu pasiune și convingere, prezentând o viziune proactivă și energică pentru viitorul comun."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 2,
        "reason": "Dragostea este exprimată într-un sens patriotic și naționalist. Utilizarea termenilor precum „frați”, „națiune română” și „românitate” sugerează o afecțiune profundă pentru identitatea națională comună, care stă la baza întregului lor demers politic."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 1,
        "reason": "Evenimentul este o conferință de presă cu o agendă politică serioasă. Deși există elemente pozitive, nu se manifestă o stare de bucurie, ci mai degrabă una de determinare și solemnitate."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o notă de satisfacție în discursul lui Vasile Costiuc atunci când menționează că „am stabilit prioritățile și agenda sincronizată” și că evenimentul este „efectul acordului semnat” cu AUR, indicând atingerea unor prime obiective ale colaborării."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 1,
        "reason": "O singură notă de amuzament ironic este prezentă în discursul lui Dan Dungaciu, care menționează cărțile sale despre Donald Trump „arestate” la vamă, sugerând absurditatea situației."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente, dar controlate, manifestându-se ca frustrare și indignare față de obstacolele politice (interdicția lui George Simion) și dezamăgire față de atitudinea autorităților de la Chișinău, considerate reticente la cauza unionistă. Aceste emoții servesc la consolidarea mesajului politic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 1,
        "reason": "Vasile Costiuc exprimă direct regretul, afirmând că sunt „supărați că nu este alături de noi” președintele AUR, George Simion. Este o tristețe punctuala, legată de o situație specifică."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 2,
        "reason": "Vasile Costiuc folosește cuvântul „indignați” pentru a descrie reacția la interdicția aplicată lui George Simion, ceea ce denotă o formă de furie controlată sau revoltă față de o decizie considerată nedreaptă."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 1,
        "reason": "Se menționează „riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova” și „situația foarte dificilă” din punct de vedere geopolitic. Acestea stabilesc un context de îngrijorare, dar vorbitorii nu exprimă frică personală, ci prezintă aceste riscuri ca probleme ce necesită soluții, precum reunificarea."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există înregistrări audio care să indice dezgust. Tonul este critic, dar nu atinge acest nivel emoțional."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "Se simte o frustrare față de atitudinea autorităților de la Chișinău. Dan Dungaciu critică politicienii care ignoră pilonul identitar și văd România doar ca pe un „bancomat”, iar Vasile Costiuc își exprimă speranța că președintele Sandu „va schimba retorica”, indicând o nemulțumire actuală."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 1,
        "reason": "Laurențiu Plăieșu menționează că ne aflăm „într-o situație geopolitică, economică, foarte dificilă”, ceea ce induce o stare de anxietate legată de contextul regional instabil, folosită pentru a justifica urgența demersurilor lor."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 2,
        "reason": "Dezamăgirea este evidentă în criticile aduse guvernării de la Chișinău, atât în privința interdicției lui Simion, cât și în ceea ce Dan Dungaciu descrie ca fiind o abordare „nepoliticoasă” și periculoasă a relației cu România, concentrată doar pe economie."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio dovadă de gelozie în discursuri."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Conferința este un act politic fundamental persuasiv și informativ. Scopul principal este de a convinge publicul de necesitatea și beneficiile agendei unioniste, informând în același timp despre pașii concreți (acorduri, proiecte). Caracterul neutru este aproape inexistent, deoarece fiecare informație este prezentată pentru a susține o anumită ideologie.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este puternic încărcat ideologic și politic. Folosirea unor termeni precum „al doilea stat românesc” sau „reunificare” face ca tonul să fie partizan și departe de a fi neutru."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Unul dintre scopurile principale ale conferinței este de a informa. Se oferă detalii despre colaborarea parlamentară, se prezintă delegația, se anunță proiectul „Fondul Moldova” cu detalii despre valoarea și scopul acestuia, și se comunică agenda comună."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt declarative și afirmative. Nu se pun întrebări, cu excepția celor retorice, care au un scop persuasiv, cum ar fi provocarea lui Dan Dungaciu de a găsi o soluție de securitate mai bună decât reunificarea."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Anumite segmente au un caracter instructiv. Petrișor Peiu explică mecanismul financiar al „Fondului Moldova”, iar Dan Dungaciu structurează discursul pe trei piloni (identitar, economic, securitar), oferind o lecție despre ierarhia corectă a acestora din perspectiva sa."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorii construiesc o narațiune politică coerentă despre un „destin național” comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, care trebuie împlinit prin reunificare. Nu este o poveste, ci un cadru narativ ideologic."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment este un exercițiu de persuasiune. De la argumentele economice și de securitate, la apelurile la identitatea și istoria comună, fiecare cuvânt este menit să convingă audiența de justețea și necesitatea cauzei unioniste."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 3,
    "reason": "Atitudinea generală este una de politețe formală, specifică unui eveniment public. Totuși, această politețe este combinată cu o asertivitate politică puternică și critici directe la adresa guvernării de la Chișinău, ceea ce reduce nivelul de diplomație și introduce elemente de confruntare politică.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii respectă eticheta unei conferințe de presă, folosind formule de salut („Bună ziua, Doamne ajută”), mulțumiri („Vă mulțumim pentru prezență”) și un limbaj formal în adresarea către public și între ei."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 1,
        "reason": "Limbajul nu este grosolan, dar criticile sunt tăioase. A descrie atitudinea unor politicieni ca fiind una de a privi România ca pe un „bancomat” este o critică dură, deși nu o insultă directă."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 3,
        "reason": "Se manifestă respect între membrii delegației și față de partenerii politici prezenți. Respectul pentru autoritățile Republicii Moldova este însă condiționat și subminat de critici și de contestarea implicită a statalității separate."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este ferm și asertiv, dar nu agresiv în sensul de violent verbal. Este o confruntare de idei politice, exprimată cu putere, dar care se menține în limitele unui discurs civilizat."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Sarcasmul este prezent punctual în intervenția lui Dan Dungaciu, care comentează ironic despre sechestrarea cărților sale la vamă, folosind acest incident pentru a-și întări argumentul politic."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 1,
        "reason": "Umorul este aproape absent. Singurul moment este ironia subtilă a lui Dan Dungaciu, care poate fi interpretată ca o formă de umor sec. Contextul este prea serios pentru umor."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 1,
        "reason": "Ironia este folosită de Dan Dungaciu când vorbește despre „arestarea” cărților despre Donald Trump la vama moldovenească, subliniind o situație pe care o consideră absurdă și contraproductivă."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși se vorbește despre colaborare, discursul nu este pe deplin diplomatic. Critica directă la adresa președintelui țării gazdă și folosirea unor termeni care neagă statalitatea separată a Moldovei („al doilea stat românesc”) sunt gesturi care contravin practicii diplomatice standard."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este un exemplu clar de advocacy politic pentru o cauză naționalistă (unionismul). Acest demers este, prin definiție, exclusivist, concentrându-se pe unitatea unui singur grup etnic și lingvistic, și manifestă o sensibilitate redusă față de identitatea de stat a Republicii Moldova și diversitatea sa internă. De asemenea, ridică problema unei discriminări politice percepute.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este naționalist, dar nu instigă la ură sau violență împotriva altor grupuri. Accentul este pus pe unirea celor considerați „frați”, nu pe atacarea unor dușmani."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorii sfidează în mod deliberat corectitudinea politică a discursului diplomatic, referindu-se la Republica Moldova ca la „al doilea stat românesc”. Aceasta este o declarație politică menită să afirme o viziune ideologică, ignorând protocolul oficial."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Mesajul este profund exclusivist, fiind adresat aproape în totalitate celor care se identifică drept români. Nu există nicio mențiune sau deschidere către minoritățile etnice din Republica Moldova sau către cetățenii care susțin o identitate moldovenească distinctă."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Conceptul de diversitate este complet absent. Întreaga conferință este construită pe ideea de omogenitate națională și unificare identitară, nu pe celebrarea sau gestionarea diversității."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorii acuză autoritățile de la Chișinău de discriminare politică, susținând că interdicția aplicată lui George Simion se datorează mesajelor sale unioniste. Astfel, ei se poziționează ca victime ale unei nedreptăți bazate pe convingeri politice."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment este un act de advocacy. Fiecare argument – economic, de securitate, cultural – este adus în sprijinul unei singure cauze: unirea Republicii Moldova cu România. Este scopul central și declarat al conferinței."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși nu se folosește termenul, ideea de „reunificare” este prezentată ca un act de justiție istorică pentru națiunea română, reparând o diviziune considerată nedreaptă. Totuși, nu se încadrează în definiția modernă a justiției sociale, care se concentrează pe drepturi și echitate pentru grupuri marginalizate."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul manifestă o sensibilitate redusă față de identitatea de stat a Republicii Moldova și față de cetățenii care nu se identifică cu proiectul unionist. A numi Chișinăul „al doilea oraș românesc ca mărime” ignoră statutul său de capitală a unui stat suveran, ceea ce poate fi perceput ca lipsă de respect."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 4,
    "reason": "Conferința este structurată profesional, având o agendă clară axată pe sarcini politice și legislative. Vorbitorii, în calitatea lor de demnitari, discută despre colaborare parlamentară, propun proiecte concrete precum „Fondul Moldova” și abordează probleme strategice de securitate și economie, demonstrând un focus pe atingerea unor obiective specifice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul se desfășoară într-un cadru formal, specific unei conferințe de presă. Vorbitorii folosesc titluri oficiale („domnul vicepreședinte”, „domnul senator”), prezintă o agendă structurată și mențin un ton protocolar, adecvat statutului lor de reprezentanți parlamentari."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii demonstrează cunoștințe în domeniile politic, economic și de securitate, referindu-se la proiecte legislative specifice („Fondul Moldova”), la dinamici geopolitice („riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova”) și la modele de integrare economică (modelul german)."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Vasile Costiuc și Laurențiu Plăieșu conduc conferința, stabilesc agenda („am stabilit prioritățile și agenda sincronizată”) și își articulează viziunea politică, propunând direcții clare de acțiune și colaborare, cum ar fi continuarea dialogului la Chișinău și București."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este centrată pe tema colaborării dintre Parlamentul Republicii Moldova și Senatul României. Se menționează explicit „agenda sincronizată”, „dialogul bilateral” și parteneriatul cu Partidul Democrația Acasă, subliniind un efort comun."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii identifică probleme specifice, precum „riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova” și integrarea economică lentă, și propun soluții concrete, cum ar fi proiectul „Fondul Moldova” și chiar „reunificarea națională ca una din soluțiile mai rapide”."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul indică faptul că s-au luat deja decizii în urma dialogului bilateral („Am stabilit prioritățile și agenda sincronizată”) și se conturează un plan de acțiune pentru viitor, demonstrând un proces activ de luare a deciziilor."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Propunerea „Fondului Moldova” este prezentată ca o abordare inovatoare, ce urmărește „instituționalizarea unei forme de investiții românești în Republica Moldova”, transformând ajutorul pentru dezvoltare într-un „efort investițional coerent”."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este aproape în totalitate axat pe obiective politice, naționale și strategice, nu pe dezvoltarea individului. Singurele elemente conexe sunt motivația și inspirația de natură naționalistă, care vizează un colectiv, nu o persoană.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul se concentrează pe îmbunătățirea relațiilor inter-statale și a situației economice și de securitate a Republicii Moldova, nu pe dezvoltarea personală a indivizilor."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 3,
        "reason": "Există o motivație politică și națională puternică, centrată pe idealul „reunificării națiunii române” și pe consolidarea legăturilor dintre cele două state. Această motivație este motorul acțiunilor propuse."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul, în special prin referirile la „destinul național” comun și la idealul reunificării, are potențialul de a inspira audiența care împărtășește aceste viziuni unioniste."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre reziliență în sensul de depășire a dificultăților personale. Tematica este strict politică și geopolitică."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Conferința este orientată spre acțiune politică externă și planificare strategică, fără elemente de introspecție sau mindfulness."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorii reflectează asupra stării actuale a relațiilor și a contextului geopolitic, ceea ce îi conduce la concluzia că sunt necesare abordări noi, precum „Fondul Moldova” sau discutarea reunificării ca soluție de securitate."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema centrală este dezvoltarea națională și statală, nu cea personală."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul este încărcat de judecăți morale, prezentând agenda unionistă ca fiind un imperativ moral și etic. Se critică acțiunile oponenților politici (interdicția lui G. Simion) ca fiind imorale și incorecte, construind o dihotomie între „bine” (cauza lor) și „rău” (opoziția la aceasta).",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii își prezintă în mod direct și deschis obiectivul politic final, acela al „reunificării națiunii române”, fără a-l ascunde sub alte formulări."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul este construit în jurul unui principiu central – unitatea națională – pe care vorbitorii îl prezintă drept fundamentul acțiunilor lor, sugerând o coerență între valori și propunerile politice."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii își asumă o responsabilitate politică față de viitorul Republicii Moldova, propunând soluții pe care le consideră necesare pentru securitatea și prosperitatea acesteia, cum ar fi parteneriatele economice și discuția despre reunificare."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Se ridică o dilemă etică și politică în legătură cu interdicția aplicată lui George Simion, descrisă ca fiind nepotrivită între „frați”, și se critică reținerea cărților la vamă, sugerând un abuz de putere."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 4,
        "reason": "Se emit judecăți morale clare: unitatea națională este un ideal pozitiv, în timp ce acțiuni precum interdicția lui George Simion sau reținerea cărților sunt prezentate ca fiind greșite și „nepoliticoase”."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii critică ceea ce consideră a fi o nedreptate – interdicția președintelui AUR, George Simion – și propun un model de „repartizare într-un procentaj corespunzător” a funcțiilor într-un viitor stat unificat, apelând la un principiu de corectitudine."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 3,
        "reason": "Se fac eforturi pentru a construi încredere, în special prin proiectul „Fondul Moldova”, care este descris ca fiind „transparent”, unde „toată lumea va ști... unde se duc acești bani”, pentru a asigura publicul de buna-credință a demersului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și clar. Vorbitorii își expun ideile într-un mod structurat, elaborând pe marginea proiectelor propuse, cu scopul de a transmite un mesaj politic puternic și neambiguu.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajele sunt transmise fără ocolișuri, în special obiectivul final al „reunificării”. Critica la adresa președintelui Maia Sandu privind interdicția lui George Simion este, de asemenea, directă și explicită."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 2,
        "reason": "Critica la adresa autorităților moldovene este uneori formulată indirect, sub forma unei speranțe: „Sperăm că în anul 2026, doamna președinte Maia Sandu va schimba retorica”, ceea ce atenuează tonul confruntațional, dar păstrează mesajul critic."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Ideile principale – colaborare, proiectul „Fondul Moldova”, securitate și reunificare – sunt articulate clar și repetate de mai mulți vorbitori pentru a asigura înțelegerea lor de către public."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este în mare parte lipsit de ambiguitate, cu obiective și propuneri formulate explicit. Intențiile politice sunt prezentate direct."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Anumiți vorbitori, precum Petrișor Peiu, prezintă concis proiecte specifice („Fondul Moldova”), explicând mecanismul și obiectivele acestuia într-un mod structurat și la obiect."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursurile, în special cel al lui Dan Dungaciu, structurează argumentația pe paliere teoretice („identitar, economic, de securitate”), iar Petrișor Peiu elaborează pe larg mecanismul „Fondului Moldova”, oferind detalii despre funcționarea acestuia."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul general este formal, specific unei conferințe de presă. Se folosesc titluri oficiale („domnul vicepreședinte”, „domnul senator”), iar limbajul este protocolar și respectuos."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Există rare momente de informalitate, cum ar fi expresia „nu stă bine fraților să se certe între ei”, care folosește un limbaj mai apropiat, afectiv, pentru a sublinia legătura dintre cele două state."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga conferință este construită pe fundamentul identității culturale și naționale comune românești. Tema centrală este legătura dintre cele „două state românești”, iar acțiunile propuse sunt justificate prin prisma patrimoniului comun și a unui sentiment puternic de mândrie națională.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este fundamentat pe norma culturală a unei identități comune. Menționarea explicită a „Zilei Culturii Române” ca motiv al vizitei și referirea la „frați” subliniază această bază culturală comună."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși se subliniază unitatea, se recunoaște existența a două entități statale distincte („cel de-al doilea stat românesc”, „cele două legislative de pe ambele maluri ale Prutului”), o diferență regională și politică pe care proiectul lor își propune să o anuleze."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 4,
        "reason": "Vizita este plasată sub egida unei tradiții culturale importante – „sărbătorirea Zilei Culturii Române” – folosind acest eveniment simbolic pentru a-și legitima și întări mesajul politic."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția nu se axează pe obiceiuri locale specifice, ci pe un cadru cultural național larg, comun ambelor state."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul promovează o viziune mono-culturală, axată exclusiv pe „românitate” și „națiunea română”. Nu există nicio referire la multiculturalism sau la alte grupuri etnice din Republica Moldova."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul argument pentru colaborare și reunificare se bazează pe un patrimoniu comun: limbă, cultură și istorie. Se vorbește despre „frați” și „destin național”, concepte ce trimit la o moștenire comună."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul general este unul de mândrie națională. Expresii precum „cel de-al doilea stat românesc” sau „reunificarea națiunii române” sunt menite să evoce și să consolideze un sentiment de mândrie și apartenență națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Evenimentul are o intenție politică foarte clară și partizană: promovarea agendei unioniste a partidelor AUR și Democrația Acasă. Discursul poate fi interpretat ca o formă de propagandă geopolitică, folosind tactici de persuasiune pentru a-și atinge obiectivele ideologice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 3,
        "reason": "Se folosește un limbaj cu încărcătură emoțională („frați”, „destin național”) și se prezintă reunificarea ca fiind răspunsul la „problema de securitate a Republicii Moldova”, o simplificare ce poate fi interpretată ca o tactică de a convinge publicul prin apel la emoție și frică."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Evenimentul este în mod evident partizan, fiind organizat de partidele AUR și Democrația Acasă. Discursul promovează agenda politică a acestor partide și critică direct sau indirect oponenții politici, precum președintele Maia Sandu."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii sunt demnitari (senatori, deputați), ceea ce le conferă credibilitate formală. Totuși, partizanatul lor puternic și agenda unionistă pot diminua credibilitatea în ochii celor cu alte viziuni politice. Ei încearcă să-și sporească credibilitatea prezentându-se ca victime ale cenzurii („cărțile au fost sechestrate”)."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este explicită: promovarea agendei unioniste și consolidarea parteneriatului politic dintre AUR și Democrația Acasă. Motivul este de natură politică și ideologică, vizând realizarea unui proiect național și creșterea influenței politice."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii interpretează folosirea cuvântului „reîntregire” de către președintele Maia Sandu ca o aliniere la modelul german de reunificare pe care îl propun ei, ceea ce ar putea fi o supralicitare sau o interpretare strategică pentru a-și apropria discursul acesteia."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 5,
        "reason": "Evenimentul are toate caracteristicile unei acțiuni de propagandă geopolitică. Se promovează o viziune specifică pentru viitorul regiunii – un stat românesc unificat – prezentată ca soluția optimă la problemele de securitate și dezvoltare, în opoziție cu alte posibile parcursuri."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Delegație a Senatului României, condusă de vicepreședintele AUR, în vizită la Chișinău pentru discuții cu partidul „Democrația Acasă”

O delegație a Senatului României, condusă de vicepreședintele Laurențiu Plăieșu, membru al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a sosit la Chișinău pentru o serie de întâlniri cu reprezentanții partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Vizita, care are loc în contextul celebrării Zilei Culturii Române, marchează un pas important în colaborarea dintre cele două formațiuni politice, conform unui acord semnat anterior.

Într-o conferință de presă comună, liderii celor două partide au anunțat că scopul principal al întâlnirilor este stabilirea unei agende legislative sincronizate între parlamentele de pe ambele maluri ale Prutului. Discuțiile s-au axat pe identificarea priorităților comune și pe modalitățile prin care cele două legislative pot coopera mai eficient pentru a promova interesele comune.

Laurențiu Plăieșu a subliniat că intenția delegației este de a întări dialogul cu Parlamentul de la Chișinău, mulțumind fracțiunii „Democrația Acasă” pentru deschiderea arătată. Acesta a menționat că vizita are și o componentă simbolică, fiind organizată pentru a sărbători Ziua Culturii Române în „cel de-al doilea stat românesc”.

La rândul său, Vasile Costiuc a salutat prezența delegației române și a menționat că, în urma dialogului bilateral, au fost stabilite prioritățile și o agendă comună. Costiuc a abordat și subiecte de securitate, referindu-se la riscurile cu care se confruntă Republica Moldova și la declarațiile recente ale șefului statului privind reîntregirea națională ca o soluție pentru accelerarea integrării europene.

Un moment notabil al conferinței a fost menționarea de către Vasile Costiuc a absenței liderului AUR, George Simion, căruia îi este în continuare interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Costiuc și-a exprimat indignarea față de această situație, sperând că președintele Maia Sandu va revizui această decizie. „Nu stă bine fraților să se certe între ei și să pună interdicții”, a declarat liderul „Democrația Acasă”.

Delegația română este formată din mai mulți senatori și profesori, printre care Petrișor Peiu, liderul grupului parlamentar AUR din Senatul României, senatorii Costache Chertif și Șipoș, precum și deputatul Valeriu Munteanu. Vizita subliniază o nouă etapă de colaborare politică, bazată pe un parteneriat strategic între cele două partide, cu scopul de a consolida legăturile dintre România și Republica Moldova la nivel parlamentar.

### AUR propune în Parlamentul României un fond de investiții de 500 de milioane de euro pentru Republica Moldova

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a inițiat în Parlamentul României un proiect legislativ pentru crearea „Fondului Moldova”, un fond de investiții cu o valoare inițială de 500 de milioane de euro, destinat exclusiv Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut la Chișinău de senatorul AUR Petrișor Peiu, în cadrul unei conferințe de presă comune cu partidul „Democrația Acasă”.

Potrivit lui Peiu, inițiativa, care a trecut deja de Senat și se află în dezbaterea Camerei Deputaților (cameră decizională), are ca scop instituționalizarea și transformarea ajutorului pentru dezvoltare acordat de România într-un efort investițional strategic, coerent și transparent. „Credem că trebuie transformat ajutorul internațional de dezvoltare pe care România îl acordă Republicii Moldova într-un efort investițional coerent, consistent și orientat strategic”, a declarat senatorul.

Fondul ar urma să funcționeze ca un vehicul de investiții listat la Bursa de Valori București, asigurând transparență totală asupra sumelor investite și a rezultatelor obținute. Mecanismul propus are trei direcții principale de acțiune:

1. **Finanțarea investițiilor companiilor românești**, inclusiv a celor de stat, pe teritoriul Republicii Moldova.
2. **Achiziționarea de instrumente financiare emise de guvernul de la Chișinău**, precum titluri de stat, oferind astfel o sursă stabilă de finanțare pentru bugetul moldovean.
3. **Cofinanțarea sau participarea la proiecte de interes comun**, inclusiv prin preluarea de participații în acționariatul unor companii din Republica Moldova.

Petrișor Peiu a subliniat că această abordare pragmatică va accelera integrarea economică a celor două state, estimând o creștere a vitezei de integrare cu aproximativ 50%. Prin crearea acestui fond, se dorește stimularea unei dezvoltări economice durabile în Republica Moldova, trecând de la un model bazat pe asistență la unul bazat pe investiții strategice.

Proiectul reprezintă o schimbare de paradigmă în relația economică dintre București și Chișinău, propunând un instrument financiar modern și transparent. Dacă va fi adoptat, „Fondul Moldova” ar putea deveni un pilon central al sprijinului economic românesc, cu potențialul de a atrage și mai multe resurse financiare în anii următori și de a consolida legăturile economice dintre cele două maluri ale Prutului.

### AUR propune reunificarea ca răspuns la problemele de securitate ale Republicii Moldova

Reunificarea Republicii Moldova cu România este singurul răspuns viabil la problemele de securitate cu care se confruntă Chișinăul, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău. Acesta a afirmat că discuția, recent deschisă de președintele Maia Sandu, trebuie abordată direct, ca o soluție strategică pentru garantarea securității naționale.

Dungaciu a structurat relația dintre cele două state pe trei piloni fundamentali: identitate, economie și securitate. El a criticat o parte a clasei politice de la Chișinău pentru că se concentrează exclusiv pe pilonul economic, ignorându-i pe ceilalți doi. „Ceea ce fac mulți politicieni de la Chișinău este să se plaseze doar pe cel de-al doilea palier, al relației economice, uitându-se la România ca la un bancomat lipsit de orice formă”, a acuzat Dungaciu. El a calificat această abordare drept „nepoliticoasă” în sensul ignorării identității comune și „periculoasă” prin ignorarea aspectelor de securitate.

Potrivit analizei sale, orice colaborare, inclusiv cea economică, trebuie să pornească de la recunoașterea pilonului identitar. „Suntem aici din rațiuni identitare, punct. Palierul celălalt, economic, este palierul cooperării, al avantajelor reciproce, dar el se bazează pe faptul că suntem în același gând și suflet, adică suntem frați”, a explicat prim-vicepreședintele AUR.

În viziunea sa, odată ce discuția despre securitate a fost deschisă la cel mai înalt nivel în Republica Moldova, reunirea devine răspunsul logic și cel mai eficient. „Reunirea este răspunsul la problema de securitate a Republicii Moldova. Pot să fie și alte răspunsuri, dar să vedem dacă sunt mai bune”, a provocat Dungaciu. El a adăugat că partidele AUR și „Democrația Acasă” au început acest demers și a invitat toate forțele politice să se alăture discuției, ierarhizând corect cei trei piloni ai relației bilaterale.

Poziționarea reunificării nu doar ca un ideal istoric, ci și ca o soluție pragmatică la provocările geopolitice actuale, reprezintă o nouă abordare în discursul unionist, care încearcă să capitalizeze pe contextul regional de securitate și pe deschiderea recentă manifestată de oficialii de la Chișinău.

## Transcriere

[Vasile Costiuc] Doamne ajută. Vă mulțumim pentru că ați dat curs invitației la conferința de presă organizată de Partidul Democrația Acasă și, alături, avem oaspeții și domnul vicepreședinte al Senatului României, domnul Laurențiu Plăieșu. Îi salutăm călduros la Chișinău și putem să vă comunicăm că, în urma dialogului bilateral, am stabilit prioritățile și agenda sincronizată a celor două legislative de pe ambele maluri ale Prutului.

Am discutat prioritățile pe care le avem ca și parlamentari aici, la noi acasă, în Republica Moldova. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor din România pentru asistența pe care ne-au oferit-o în toți acești ani și pentru faptul că sunt alături. Am vorbit despre riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova, despre declarațiile șefului statului cu privire la reîntregirea națională ca una din soluțiile mai rapide pentru procesul nostru de integrare europeană.

Am stabilit să continuăm dialogul și la Chișinău, și la București în următoarele luni. Iar alături de domnul Plăieșu, așa cum vedeți, avem mai mulți senatori, profesori și colegi de la AUR, pe care o să-i prezinte domnul Plăieșu. Acesta este efectul acordului semnat împreună cu cei de la AUR.

Vreau doar să transmit un mesaj că suntem indignați și supărați că nu este alături de noi, și nu poate fi alături de noi, domnul președinte George Simion, care este încă interzis la Chișinău pentru mesaje unioniste. Sperăm că în anul 2026, doamna președinte Maia Sandu va schimba retorica față de președintele AUR, George Simion, și față de oficialii statului român, pentru că domnul președinte este și deputat al Parlamentului României. Și nu stă bine, fraților, să se certe între ei și să pună interdicție.

Cu aceste cuvinte, vreau să-l salut pe domnul Plăieșu, vicepreședintele Senatului, și să-i ofer posibilitatea să ne spună câteva cuvinte.

[Laurențiu Plăieșu] Vă mulțumesc. Vă salut și eu. Trebuie să vă spun că noi am venit, în primul rând, pentru a sărbători Ziua Culturii Române în cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, în cel de-al doilea oraș românesc ca mărime, la Chișinău. De asemenea, intenția noastră este de a întări dialogul cu Parlamentul de la Chișinău și, din acest punct de vedere, îi mulțumim pentru deschiderea pe care am avut-o din partea fracțiunii parlamentare a Partidului Democrația Acasă.

Vom încerca să avem în continuare și discuții cu alte structuri și alte partide componente din Parlament, pentru că, după cum cred că e destul de clar, ne aflăm într-o situație atât din punct de vedere securitar, geopolitic, economic, foarte dificilă. Statul român, după cum bine știți, acordă un sprijin substanțial Republicii Moldova și noi trebuie să nu doar să întărim, dar să și gândim foarte bine acest suport din punct de vedere structural.

Cum va continua în perioada următoare și care este proiecția pentru viitorul imediat. Mulțumim mult încă o dată colegilor noștri de la Partidul Democrația Acasă, cu care personal ne cunoaștem, cu majoritatea dintre ei, de mai mult timp.

Vreau să vă prezint și parte din delegația noastră. În primul rând, domnul senator Petrișor Peiu, liderul grupului parlamentar AUR din Senatul României, domnul senator Costache Chertif, domnul senator Șipoș aici, și domnul deputat Valeriu Munteanu este aici. Vă mulțumesc și am să-l rog pe domnul Petrișor Peiu să ne spună și dânsul câteva cuvinte.

[Petrișor Peiu] Mulțumesc frumos. La mulți ani, în primul rând, tuturor prietenilor din Republica Moldova. O să fiu cât se poate de succint și să spun că ne interesează foarte tare o abordare cât se poate de practică și de pragmatică a agendei politice comune pe care putem s-o avem împreună cu Partidul Democrația Acasă și cu cetățenii din Republica Moldova.

Această latură pragmatică sau practică cuprinde realizarea unor proiecte de interes comun, care să slujească, până la urmă, idealului pe care îl avem, cel puțin aceste două partide, de reunificare a națiunii române. În acest sens, am prezentat partenerilor de la Partidul Democrația Acasă proiectul pe care l-am inițiat în Parlamentul României și care a trecut de Camera Senatului și acum se află în camera decizională, Camera Deputaților, proiect intitulat Fondul Moldova.

Un proiect care presupune instituționalizarea unei forme de investiții românești în Republica Moldova. Mai precis, noi credem că trebuie transformat ajutorul internațional de dezvoltare pe care România îl acordă Republicii Moldova într-un efort investițional coerent, consistent și orientat strategic.

În acest sens, am propus, prin acest proiect de lege, constituirea unui fond de investiții de 500 de milioane de euro, ca sumă inițială de pornire, care să poată să finanțeze investiții ale companiilor românești, inclusiv a celor de stat, în Republica Moldova. De asemenea, cumpărarea de instrumente financiare, cum ar fi titlurile de stat emise de către Guvernul de la Chișinău, și, de asemenea, coparticiparea, cofinanțarea unor proiecte de interes comun, inclusiv participarea sau preluarea unor părți din acționariatul unor companii din Republica Moldova.

Vorbim de un efort instituționalizat, transparent. Toată lumea va ști, pe ambele maluri ale Prutului, ce sume se investesc în fiecare an, unde se investesc, pentru că acest fond se va lista la Bursa de la București și, conform regulilor de guvernanță corporativă, toate aceste informații vor fi publice. Lumea va vedea cu foarte mare exactitate unde se duc acești bani, ce rezultate produc, și credem că un astfel de vehicul va putea să crească și să alimenteze efortul investițional de la an la an cu mai mulți bani.

Și atunci va fi o modalitate concretă, cât se poate de orientată spre piață și pragmatism, prin care putem să integrăm mult mai repede. Va crește viteza de integrare cu aproape 50% a celor două economii. Până la urmă, ceea ce ne dorim este integrarea, repet, economică, instituțională, și acest lucru poate să determine, până la urmă, chiar o integrare politică.

Obiectivul nostru, cel puțin al Partidului AUR și al partenerilor de la Partidul Democrația Acasă, obiectivul final este atingerea lucrului de care vorbea și doamna președinte Maia Sandu: reunificarea. Un cuvânt cheie pe care am văzut că l-a folosit și domnia sa. Salutăm acest cuvânt cheie, pentru că el face trimitere la modelul german al reunificării. Ceea ce s-a întâmplat pe 3 octombrie 1990, am dori să replicăm pe ambele maluri ale Prutului, astfel încât să creăm un singur stat românesc.

Acesta ar avea niște reguli stricte, cel puțin pentru primii 20-25 de ani, de participare proporțională la toate organismele de exercitare a puterilor în stat, în noul stat. Noi propunem, după cum am mai spus, repartizarea într-un procentaj corespunzător ponderii populațiilor a tuturor funcțiilor de conducere și reprezentare dintr-un nou stat. De asemenea, avem în vedere reactualizarea tuturor situațiilor financiare și a calculelor referitoare la efortul de reunificare a celor două state, astfel încât să elaborăm un model final.

Acest model ar permite inclusiv utilizarea ultimului mecanism despre care se vorbește, mecanism care se adresează asigurării securității Uniunii Europene. Noi credem că putem spune că reunificarea Republicii Moldova cu România este o problemă care atinge și influențează securitatea europeană. Și atunci credem că o parte consistentă din cheltuielile pe programul de creștere a contribuțiilor în domeniul apărării până la 5% din PIB, pe care îl are orice stat NATO, în sens larg, putem să încadrăm investițiile românești în Republica Moldova în această zonă de creștere a securității întregii regiuni europene, a Uniunii Europene extinse.

Și atunci vom putea mai ușor să finanțăm eforturile noastre de reintegrare economică. Vă mulțumesc.

[Vasile Costiuc] Dacă ne permiteți, îl salutăm călduros aici la Chișinău pe domnul profesor Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, care a lansat o carte despre noua ordine mondială și despre ce înseamnă fenomenul Donald Trump. Cu regret, prezentarea cărții și lansarea cărții a fost făcută fără cărți, pentru că autoritățile noastre cumva au sechestrat pe Donald Trump, l-au arestat la vamă, ca să știe Donald Trump de cine trebuie să se teamă.

Le recomand celor care au sechestrat cărțile domnului profesor să le citească în primul rând, până le aduc la Parlament, pentru că acolo o să găsească răspuns de ce Republica Moldova a fost inclusă în lista țărilor cu interdicție sau fără dreptul de a mai lua viză pentru Statele Unite. Tot acolo vor găsi de ce Republica Moldova trebuie să plătească taxa de 25% și tot acolo o să înțeleagă de ce este important proiectul de care vorbește și Maia Sandu.

Și apoi, după ce le citesc, să le aducă la Chișinău. Domnule profesor, vă asigurăm că o să le recuperăm. Și vă mulțumim pentru efortul dumneavoastră de a veni și de a explica nouă, tuturor, ce se întâmplă pe mapamondul ăsta, pentru că prea mult ne concentrăm la problemele noastre de acasă. Doamne ajută, mulțumim, dacă...

[Laurențiu Plăieșu] Îl lăsăm și pe domnul profesor să spună...

[Vasile Costiuc] Să ne spună și cu cărțile.

[Dan Dungaciu] Mulțumesc pentru prezență. Mulțumesc pentru ambianță. De fiecare dată, o plăcere să venim la Chișinău, în Republica Moldova. Nu știu ce e cu cărțile. N-au apărut încă, probabil că încă sunt în procesul de citire. Să dea Dumnezeu. Aș vrea să spun câteva vorbe despre prezența noastră aici, ca oamenii să înțeleagă foarte limpede.

Noi avem trei misiuni majore și trei subiecte mari. Primul este subiectul identitar. Și am vorbit împreună despre Ziua Națională a Culturii, nu despre Ziua Culturii Naționale. Formulele nu sunt neapărat cele mai importante, dar sunt semnificative. Despre 24 ianuarie și ce vom face împreună de 24 ianuarie, despre 27 martie și ce vom face împreună de 27 martie.

De ce? Nu pentru că noi avem o fixație, ci pentru că identitatea este fundamentul oricărei colaborări ulterioare: Fondul Moldova, parteneriate economice. Pentru că, dacă nu ar fi așa, noi n-am fi aici. Am putea fi în Muntenegru, pentru că măcar în Muntenegru, cu muntenegrenii, suntem parteneri în NATO.

Suntem aici din rațiuni identitare. Punct. Palierul celălalt, economic, este palierul cooperării, avantajelor reciproce pe care ni le putem furniza. Dar el se bazează pe faptul că suntem în același gând și suflet, adică suntem frați.

Al treilea palier care a fost adus în discuție este cel de securitate. Doamna Maia Sandu a lansat discuția despre securitate și la acest palier, dacă la palierul economic avem propuneri de tip Fondul Moldova, promovarea inclusiv a produselor din Republica Moldova în România și așa mai departe, propunerea pentru palierul de securitate este reunificarea. Reunirea este răspunsul la problema de securitate a Republicii Moldova. Pot să fie și alte răspunsuri, dar să vedem dacă sunt mai bune.

Și să vedem dacă nu reunirea este cel mai bun răspuns la problema de securitate a Republicii Moldova. Ceea ce fac mulți politicieni de la Chișinău este să se plaseze doar pe cel de-al doilea palier, al relației economice, uitându-se la România ca la un bancomat lipsit de orice formă, ceea ce este un gest cel puțin nepoliticos. Dacă tot vrei să ai o colaborare economică cu România, pe care noi o susținem 100%, măcar recunoaște România.

Dă-i profilul identitar pe care și-l asumă și recunoaște că vorbești cu o Românie care arată într-un fel, inclusiv identitar. Toată fixația asta de a sări direct la palierul al doilea, ignorând și palierul de securitate, și palierul identitar, este nepoliticoasă în sensul ignorării identității și periculoasă în sensul ignorării securității. Haideți să le punem pe toate trei împreună. Hai să facem ierarhiile corecte și haideți să lucrăm împreună pentru ca cele trei pachete fundamentale pentru toți să fie îndeplinite cât mai judicios.

AUR și DAU au început acest demers. Vă invităm pe toți împreună, alături de noi. Vă mulțumesc.

[Laurențiu Plăieșu] Vă mulțumesc și eu, domnule profesor. Și cred că, în încheiere, vreau să spun că cred că clasa politică de la Chișinău ar trebui ca, în sfârșit, să înțeleagă că trebuie să existe o deschidere mult mai largă și mult mai cuprinzătoare față de România, de românitate și de ceea ce putem face împreună.

Pentru că, cred că ăsta este un destin național și, cred că oricât s-ar strădui unii și alții, până la urmă nu vom avea de ales decât să stăm tot împreună. Eu vă mulțumesc foarte mult și, încă o dată, mulțumiri colegilor de la Partidul Democrația Acasă.

[Vasile Costiuc] Doamne ajută! Un an nou mai bun, mai reușit pentru toți românii de pe ambele maluri ale Prutului.

[Laurențiu Plăieșu] Mulțumim.