---
title: "Briefing de presă susținut de ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Emil Ceban, și ministrul Sănătății al României, Alexandru-Florin Rogobete"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110590/Briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-Sanatatii-al-Republicii-Moldova--Emil-Ceban--si-ministrul-Sanatatii-al-Romaniei--Alexandru-Florin-Rogobete
event_date: 2026-01-16T18:30:00+00:00
location: "Chișinău, str. Vasile Alecsandri 2, Ministerul Sănătății"
region: All
category: Conferințe
duration_seconds: 1208
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110590
publisher: Privesc.Eu
---

# Briefing de presă susținut de ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Emil Ceban, și ministrul Sănătății al României, Alexandru-Florin Rogobete

## Comunicat de presă

## Parteneriat strategic extins între Republica Moldova și România pentru digitalizarea sistemului de sănătate și siguranța transfuzională

**Chișinău, 16 ianuarie 2026** – Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Emil Ceban, și Ministrul Sănătății al României, Alexandru-Florin Rogobete, au susținut astăzi un briefing de presă comun la Chișinău, marcând o nouă etapă în cooperarea bilaterală dintre cele două state. Întâlnirea oficială s-a concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic, având ca obiective prioritare digitalizarea serviciilor medicale, dezvoltarea industriei farmaceutice și continuarea proiectelor de infrastructură critică, precum SMURD 2.

Vizita delegației române la Chișinău reafirmă caracterul solid al relațiilor dintre cele două sisteme de sănătate, discuțiile fiind orientate pragmatic spre rezultate și soluții comune. Cei doi oficiali au analizat provocările similare cu care se confruntă ambele state și au stabilit un plan de acțiuni pentru perioada 2026-2027.

În discursul său, ministrul Emil Ceban a subliniat sprijinul constant oferit de România în momentele critice, amintind de asistența vitală din timpul pandemiei COVID-19, când au fost donate peste 500.000 de doze de vaccin și echipamente în valoare de peste 174 milioane de lei, precum și suportul acordat în timpul crizei refugiaților. Oficialul a evidențiat succesul proiectului transfrontalier SMURD 2, prin care a fost inaugurată Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) din cadrul Spitalului Clinic Bălți și au fost modernizate serviciile de intervenție.

„România este un partener de încredere pentru Republica Moldova, asigurând susținere și deschidere prin proiecte și programe care contribuie direct la îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru cetățeni. Întrevederea noastră a fost una orientată spre rezultate. Am discutat despre domenii de interes comun, despre provocări similare pe care le au sistemele noastre de sănătate și, mai ales, despre soluții care pot fi construite și rezolvate împreună”, a declarat Emil Ceban, ministrul Sănătății al Republicii Moldova.

Un punct central al agendei l-a constituit semnarea unui nou memorandum de colaborare care vizează domenii strategice. Ministrul Alexandru-Florin Rogobete a pus accent pe importanța resursei umane ca „motor” al sistemului sanitar și pe necesitatea accelerării procesului de digitalizare. România, care a demarat un amplu proces de digitalizare încă din 2021, își va oferi expertiza pentru implementarea dosarului electronic al pacientului și a rețetei electronice în Republica Moldova, asigurând astfel transparența actului medical și securitatea datelor.

De asemenea, oficialul român a menționat importanța reformării sistemului de transfuzie sanguină, subliniind că securitatea transfuzională reprezintă un element de siguranță națională. Părțile au convenit asupra dezvoltării schimburilor comerciale în industria farmaceutică și a produselor biologice, pentru a asigura accesul pacienților la tratamente esențiale, inclusiv în oncologie și imunoterapie.

„Sănătatea, pe lângă zona științifică, înseamnă și foarte multă încredere. Încrederea ne face bine. Situația geopolitică și cea curentă ne obligă să întărim relațiile bilaterale. Digitalizarea sistemului medical vine la pachet cu un sistem de securitate cibernetică performant, iar România este pregătită să sprijine Republica Moldova în acest demers transformator”, a precizat Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Sănătății al României.

Cooperarea academică rămâne un pilon fundamental al relației bilaterale. În ultimii 30 de ani, parteneriatul dintre USMF „Nicolae Testemițanu” și universitățile de medicină din România a facilitat sute de mobilități academice și stagii de practică. Cei doi miniștri au anunțat organizarea, în luna martie a acestui an, a unui workshop comun de management sanitar, care va reuni experți internaționali și manageri de spitale din ambele țări, utilizând expertiza acumulată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Evenimentul s-a încheiat cu reiterarea angajamentului comun de a transforma sistemele de sănătate în organisme moderne, eficiente și centrate pe pacient, aliniate la standardele europene.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursurile ambilor miniștri sunt dominate de un ton pozitiv, constructiv și orientat spre viitor. Se exprimă satisfacție pentru colaborarea trecută, optimism pentru proiectele viitoare și recunoștință reciprocă, creând o atmosferă generală de cooperare și prietenie.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 3,
        "reason": "Fericirea este exprimată într-un context profesional, ca plăcere și satisfacție derivate din succesul colaborării. Expresia „am avut marea plăcere de a-l găzdui” folosită de ministrul Ceban la începutul discursului său este un exemplu clar în acest sens."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 5,
        "reason": "Optimismul este o temă centrală, ambii vorbitori concentrându-se pe consolidarea parteneriatului și pe proiecte viitoare. Afirmații precum „această vizită va consolida și mai mult cooperarea noastră” și anunțul unor acțiuni concrete (memorandum, workshop în martie) subliniază o perspectivă foarte pozitivă asupra viitorului."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 5,
        "reason": "Recunoștința este exprimată explicit și repetat, în special de către ministrul moldovean față de România pentru sprijinul „vital” oferit în timpul pandemiei și crizei refugiaților. De asemenea, ambii miniștri își mulțumesc reciproc pentru invitație și dialog, de exemplu: „Vă mulțumesc, domnule ministru, vă mulțumesc pentru invitație în primul rând”."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși tonul este formal, entuziasmul se manifestă prin angajamentul ferm față de proiectele viitoare și prin limbajul proactiv. Anunțul ministrului Rogobete despre un workshop comun în martie („ne vom reîntoarce în martie... vom organiza un workshop”) denotă un angajament energic și entuziast."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment nu este prezent în discurs. Contextul este unul profesional și diplomatic, iar limbajul folosit nu include expresii ale afecțiunii sau dragostei."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 2,
        "reason": "Similar fericirii, bucuria este prezentă ca o satisfacție profesională. Enumerarea lungă a proiectelor de succes și a rezultatelor pozitive ale colaborării generează un sentiment de împlinire și bucurie profesională, deși nu este exprimată exuberant."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 4,
        "reason": "Satisfacția este evidentă în ambele discursuri, care trec în revistă numeroasele realizări ale parteneriatului. Ministrul Ceban menționează că întâlnirea a fost „orientată spre rezultate” și listează proiecte concrete (SMURD 2, modernizări de spitale), ceea ce indică satisfacția față de progresele înregistrate."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt complet lipsite de umor sau amuzament. Tonul este serios, formal și se concentrează pe aspecte strategice și administrative ale cooperării în domeniul sănătății."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 0,
    "reason": "Înregistrarea audio este complet lipsită de emoții negative. Chiar și atunci când sunt menționate provocări precum pandemia sau criza refugiaților, tonul este unul de depășire cu succes a dificultăților prin cooperare, nu de lamentare sau frustrare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun indiciu de tristețe în discurs. Dimpotrivă, tonul este optimist și concentrat pe realizări și planuri de viitor."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio urmă de furie sau iritare. Limbajul este calm, măsurat și diplomatic pe tot parcursul înregistrării."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă frică sau incertitudine. Provocările trecute sunt prezentate ca fiind gestionate cu succes, iar viitorul este abordat cu încredere."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul și conținutul discursurilor."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă frustrare. Problemele sistemului de sănătate sunt prezentate ca provocări ce pot fi depășite prin colaborare, nu ca surse de frustrare."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile nu conțin elemente care să sugereze anxietate. Se vorbește despre planificare, strategie și consolidare, ceea ce indică un sentiment de control și siguranță."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio mențiune sau ton care să indice dezamăgire. Dimpotrivă, se subliniază succesul și soliditatea parteneriatului."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet inadecvat contextului și absent din discurs."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Briefingul de presă are, prin natura sa, o componentă neutră și contextuală foarte puternică. Scopul principal este de a transmite informații concrete și de a construi o narațiune pozitivă despre cooperarea bilaterală, combinând elemente informative, narative și persuasive.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 3,
        "reason": "Părți semnificative ale discursurilor constau în prezentarea neutră de date și fapte, cum ar fi valori financiare ale ajutoarelor („peste 174 milioane de lei”), numărul de acorduri semnate („20 de acorduri de colaborare”) sau detalii tehnice despre proiecte. Aceste segmente sunt pur factuale."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Componenta informativă este extrem de puternică. Ambii miniștri oferă o cantitate mare de informații detaliate despre proiecte specifice (SMURD 2, digitalizare), colaborări academice, ajutoare financiare și planuri de viitor, scopul principal al evenimentului fiind informarea publicului și a presei."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt declarații unilaterale, fără a include întrebări. Formatul nu este unul interactiv sau interogativ."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o componentă instructivă subtilă, în special când ministrul român oferă expertiza țării sale în procesul de digitalizare, menționând că pot sprijini Moldova „cu strategia pe care noi am avut-o”. Aceasta implică o transferare de cunoștințe și bune practici."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii construiesc o narațiune coerentă a unui parteneriat solid și de lungă durată. Se face referire la istoria colaborării („inițiat acum trei decenii”), se povestesc succese trecute și se conturează un viitor comun, creând o poveste convingătoare a relației bilaterale."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul eveniment are un scop persuasiv: de a convinge audiența de beneficiile și importanța strategică a cooperării dintre România și Republica Moldova. Se folosesc argumente, se evidențiază rezultate pozitive și se face apel la încredere pentru a consolida imaginea publică a acestui parteneriat."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Interacțiunea dintre cei doi oficiali este un exemplu de manual al comunicării diplomatice. Atitudinile predominante sunt politețea, respectul și diplomația, menținute la cel mai înalt nivel pe parcursul întregului eveniment.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este omniprezentă. Se folosesc formule de adresare formale („Stimate domnule ministru”), se mulțumește în mod repetat și se menține un ton deferent și respectuos, conform protocolului diplomatic."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest element este complet absent. Limbajul și comportamentul sunt extrem de civilizate și formale."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul reciproc este un pilon al discursurilor. Miniștrii își laudă reciproc eforturile, recunosc importanța parteneriatului și se adresează unul altuia și instituțiilor pe care le reprezintă cu maximă considerație. Expresia „o onoare pentru mine să fiu astăzi în Republica Moldova” este un exemplu elocvent."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun fel de agresivitate sau confruntare. Discursul este unul de colaborare și consens."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Sarcasmul este complet absent. Tonul este serios, sincer și direct."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește umorul. Contextul formal și serios al discuțiilor despre sistemele de sănătate nu se pretează la astfel de elemente."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio urmă de ironie în discursuri. Toate afirmațiile sunt făcute cu sinceritate și într-un mod direct."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Diplomația este la cel mai înalt nivel. Limbajul este atent calibrat pentru a întări relațiile bilaterale, pentru a sublinia punctele comune și pentru a prezenta parteneriatul într-o lumină extrem de favorabilă. Întregul eveniment este un exercițiu de diplomație publică."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursurile abordează teme cu impact social major, precum accesul la sănătate și cooperarea internațională, promovând implicit valori precum justiția socială și incluziunea, într-un cadru de sensibilitate culturală și advocacy pentru sistemul de sănătate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest tip de discurs este complet absent."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 2,
        "reason": "Limbajul este formal și evită orice controversă, ceea ce este tipic pentru discursul diplomatic. Este o formă de comunicare atentă și respectuoasă, aliniată la normele de conduită publică, mai degrabă decât o evitare forțată a unor subiecte."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Inclusivitatea este o temă implicită. Scopul final al colaborării este îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru toți cetățenii („pentru cetățeni”, „pentru pacienți”). Referirea la „populația de pe ambele maluri ale Prutului” subliniază dorința de a aduce beneficii întregii comunități."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema diversității nu este abordată în mod direct în cadrul acestui briefing."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema discriminării nu este abordată în cadrul acestui briefing."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii miniștri acționează ca avocați puternici ai cooperării bilaterale în domeniul sănătății. Ei promovează activ această cauză, argumentând beneficiile ei strategice și impactul pozitiv asupra vieții cetățenilor, de exemplu, când se afirmă că această cooperare are o „dimensiune strategică”."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Prin eforturile de a construi un „sistem de sănătate modern, eficient și centrat pe pacient”, discursurile promovează implicit principiul justiției sociale, care presupune acces echitabil la servicii esențiale. Îmbunătățirea sistemului de sănătate este o acțiune directă în sprijinul echității sociale."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 4,
        "reason": "Interacțiunea denotă o înaltă sensibilitate culturală și politică. Se recunoaște relația specială dintre cele două state, folosind expresii cu rezonanță culturală precum „pe ambele maluri ale Prutului” și menținând un echilibru respectuos în prezentarea parteneriatului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga conferință de presă este extrem de profesionistă și axată pe sarcini concrete. Ambii miniștri discută despre proiecte specifice, realizări cuantificabile (cu cifre și date) și planuri de viitor detaliate, demonstrând un angajament clar față de obiectivele stabilite. Tonul este formal, diplomatic și orientat spre rezultate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este formal, utilizând formule de adresare respectuoase („Stimate domnule ministru”). Ambii vorbitori mențin un ton diplomatic și o postură oficială pe parcursul întregului eveniment, specifică unei întâlniri la nivel înalt."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii demonstrează o cunoaștere aprofundată a domeniului sănătății, menționând detalii tehnice, financiare (valori ale proiectelor de milioane de lei/euro) și strategice (digitalizare, securitate transfuzională, aliniere la standarde UE)."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii miniștri prezintă o viziune clară pentru viitorul cooperării, anunțând inițiative concrete precum semnarea unui nou memorandum și organizarea unui workshop comun. Ei vorbesc cu autoritate, trasând direcții strategice pentru sistemele lor de sănătate."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Colaborarea este tema centrală și omniprezentă a discursurilor. Termeni precum „cooperare”, „parteneriat”, „proiecte bilaterale” sunt folosiți constant. Întregul eveniment este o manifestare și o consolidare a colaborării dintre cele două state."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discuția este structurată pe identificarea provocărilor (pandemie, criza refugiaților, lipsa unor terapii) și prezentarea soluțiilor implementate sau planificate prin cooperare (proiectul SMURD 2, schimburi comerciale de medicamente, digitalizare)."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Sunt anunțate decizii clare, precum intenția de a semna un nou memorandum de colaborare și planificarea unui workshop comun în luna martie, ceea ce indică un proces decizional activ și orientat spre acțiune."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii menționează concepte moderne precum „digitalizare”, „platformă integrată”, „securitate cibernetică” și „alinierea la standardele europene”, indicând o orientare spre modernizarea și inovarea sistemelor de sănătate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 3,
    "reason": "Deși accentul principal este pe dezvoltarea sistemică și instituțională, discursurile conțin elemente de creștere profesională, reziliență și inspirație, în special în ceea ce privește resursa umană din domeniul medical și consolidarea sistemelor de sănătate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 4,
        "reason": "Tema centrală este „îmbunătățirea serviciilor de sănătate”, „îmbunătățirea infrastructurii” și a capacităților personalului medical. Discursul este axat pe progres și pe creșterea calității la nivel de sistem."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 3,
        "reason": "Tonul pozitiv, enumerarea succeselor și viziunea unui viitor mai bun au un efect motivațional. Finalul discursului ministrului român, centrat pe ideea de încredere, este menit să inspire și să motiveze atât personalul medical, cât și publicul larg."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 3,
        "reason": "Reflecția ministrului român asupra naturii profesiei medicale, unde „viața și moartea se întâlnesc”, și apelul final la „încredere” adaugă o dimensiune inspirațională discursului, depășind cadrul strict tehnic."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 4,
        "reason": "Termenul „reziliență” este folosit explicit de ambii vorbitori, referindu-se la „reziliența sistemului de sănătate” și la Planul Național de Redresare și Reziliență. Consolidarea sistemelor este prezentată ca o cale spre o reziliență sporită."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 1,
        "reason": "Ministrul român are un scurt moment de reflecție filosofică asupra presiunii și emoției din domeniul medical, atingând tangențial o stare de conștientizare mai profundă, dar aceasta nu este o temă centrală."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Ambii miniștri reflectează asupra istoricului colaborării („acum trei decenii”). Ministrul român își amintește de perioada rezidențiatului, ceea ce adaugă o notă personală și reflectivă discursului său."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 3,
        "reason": "Se pune un accent semnificativ pe dezvoltarea profesională a resursei umane prin „instruire profesională”, burse, stagii de practică și mobilități academice, care reprezintă o formă de creștere personală și profesională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursurile sunt fundamentate pe valori etice puternice precum încrederea, responsabilitatea și integritatea. Colaborarea este prezentată ca un act de responsabilitate și sprijin reciproc, consolidând încrederea între state și față de cetățeni.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Prezentarea de date concrete, cifre și nume de proiecte conferă un grad ridicat de transparență și onestitate discursului. Nu există elemente care să sugereze o lipsă de sinceritate în informațiile comunicate."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii subliniază importanța de a fi un „partener de încredere”. Istoricul lung și consistent al sprijinului acordat de România demonstrează integritate în relația bilaterală, un angajament respectat în timp."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Ambii miniștri exprimă un puternic simț al responsabilității față de sănătatea cetățenilor. Ministrul român menționează chiar „obligația” de a consolida relațiile în contextul geopolitic actual, subliniind responsabilitatea statală."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși se menționează natura existențială a medicinei („viață și moarte”), discursul nu abordează dileme etice specifice, concentrându-se pe aspecte de politică sanitară și management."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este diplomatic și evită judecățile de valoare sau criticile morale. Sprijinul este prezentat ca un fapt pozitiv, fără a se face comparații sau a se emite judecăți asupra altor situații."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Cooperarea este descrisă ca un schimb echitabil, în care România, ca stat membru UE, își împărtășește expertiza și resursele. Se menționează că viitoarele schimburi comerciale vor fi „transparente” și „instituționale”."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 5,
        "reason": "Încrederea este o valoare centrală, explicit menționată. Ministrul moldovean numește România un „partener de încredere”, iar ministrul român își încheie discursul cu un apel la încredere, afirmând că „încrederea ne face bine”."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, elaborat și clar. Ambii vorbitori folosesc un limbaj diplomatic și structurat pentru a transmite un volum mare de informații precise, fără a lăsa loc de ambiguitate, conform rigorilor unui eveniment oficial.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt direcți în expunerea obiectivelor și a planurilor. Ei anunță clar pașii următori, cum ar fi „semnarea unui memorandum” sau organizarea unui „workshop”, comunicând intențiile fără ocolișuri."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Comunicarea este aproape în totalitate directă. Există foarte puține elemente de subtext sau mesaje indirecte, scopul fiind transmiterea clară și eficientă a informațiilor."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajele sunt articulate cu o claritate excepțională. Utilizarea datelor specifice, a exemplelor concrete și a unei structuri logice face discursurile foarte ușor de înțeles și lipsite de confuzie."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Ambiguitatea este practic absentă. Declarațiile sunt precise, factuale și orientate spre a elimina orice potențială neînțelegere. Planurile de viitor sunt, de asemenea, prezentate specific."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursurile sunt elaborate și detaliate, nu concise. Vorbitorii aleg să ofere o imagine completă a colaborării, ceea ce necesită un discurs extins, în detrimentul conciziei."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Ambii miniștri oferă discursuri elaborate, pline de detalii despre proiecte, cifre, contexte istorice și direcții strategice. Caracterul exhaustiv al prezentărilor este o trăsătură dominantă."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Limbajul, tonul, formulele de adresare și structura generală a comunicării sunt specifice unui cadru oficial, guvernamental și diplomatic."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Informalitatea este aproape inexistentă. Singurele momente care se abat ușor de la formalitatea strictă sunt amintirea personală a ministrului român și urările tradiționale de la final, care însă păstrează un cadru respectuos."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 4,
    "reason": "Evenimentul este profund ancorat în patrimoniul cultural și istoric comun dintre România și Republica Moldova. Referințele la limba comună, istoria parteneriatului și expresia „pe ambele maluri ale Prutului” subliniază o identitate comună care fundamentează și legitimează colaborarea.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 4,
        "reason": "Interacțiunea respectă normele culturale ale unui eveniment oficial din spațiul românesc. Limbajul comun și referințele la legăturile istorice sunt elemente culturale implicite, dar puternice, care definesc contextul."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul se concentrează pe unitate și colaborare, nu pe diferențe. Statutul de membru UE al României este prezentat ca o resursă de sprijin pentru Moldova, nu ca un factor de diviziune."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 3,
        "reason": "Parteneriatul este prezentat ca având o tradiție de „trei decenii”. De asemenea, urarea finală „La mulți ani, sănătate” este o expresie tradițională românească, adăugând o notă culturală caldă la finalul evenimentului."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 1,
        "reason": "În afara normelor de politețe și a urărilor tradiționale, discursul nu se axează pe obiceiuri locale specifice, menținându-se la un nivel de interacțiune statală și profesională."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 1,
        "reason": "Contextul este despre o cultură comună, nu despre diversitate multiculturală. Accentul cade pe unitatea lingvistică și istorică dintre cele două state, nu pe interacțiunea dintre culturi diferite."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 4,
        "reason": "Patrimoniul comun este fundamentul nedeclarat, dar evident, al întregii colaborări. Expresia „pe ambele maluri ale Prutului” și menționarea caracterului „istoric” al relației invocă direct acest patrimoniu comun."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 3,
        "reason": "Există un sentiment de mândrie constructivă în realizările comune. Fiecare parte își prezintă contribuția și progresele cu mândrie, dar într-un cadru de beneficiu reciproc și parteneriat, nu de naționalism exacerbat."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția generală este extrem de clară și pozitivă: consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova în domeniul sănătății. Credibilitatea surselor este maximă, iar discursul, deși are o conotație geopolitică, este transparent și nu folosește tactici manipulative.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 0,
        "reason": "Comunicarea este directă, factuală și transparentă. Nu există nicio dovadă de agende ascunse, dezinformare sau încercări de a manipula opinia publică. Intențiile sunt declarate deschis."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși evenimentul are o natură politică, partizanatul este în favoarea colaborării bilaterale, ceea ce reprezintă scopul declarat al conferinței. Nu este un discurs partizan în sensul politicii interne, ci unul care promovează o relație de stat."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii sunt miniștrii sănătății în funcție, vorbind în capacitatea lor oficială. Acest lucru le conferă cel mai înalt grad de credibilitate și autoritate în subiectele discutate."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este explicită și repetată: întărirea parteneriatului strategic pentru a îmbunătăți sistemele de sănătate și a sprijini parcursul european al Republicii Moldova. Motivele sunt clare și constructive."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul clar și furnizarea de date concrete sunt menite să prevină orice interpretare eronată. Mesajul este construit pentru a fi lipsit de echivoc și ușor de înțeles."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 3,
        "reason": "Evenimentul transmite un mesaj geopolitic clar de susținere a parcursului pro-european al Republicii Moldova de către România, un stat membru UE și NATO. Menționarea „situației geopolitice” care „obligă” la întărirea legăturilor este o referință directă la contextul regional, transformând evenimentul într-un act de diplomație publică."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Cooperare consolidată în sănătate: Miniștrii din România și Republica Moldova stabilesc noi direcții strategice

Ministrul Sănătății din Republica Moldova, **Emil Ceban**, și omologul său din România, **Alexandru-Florin Rogobete**, au reafirmat angajamentul pentru o colaborare solidă și constantă în domeniul sănătății, în cadrul unei vizite oficiale a delegației române la Chișinău. Întâlnirea a avut ca scop evaluarea proiectelor comune și trasarea unor noi direcții de cooperare, menite să modernizeze sistemul medical din Republica Moldova și să îl alinieze la standardele europene.

În cadrul conferinței de presă comune, ministrul Emil Ceban a subliniat importanța sprijinului constant oferit de România, descriindu-l drept un partener de încredere. Acesta a evocat ajutorul vital acordat în perioade critice, precum pandemia de **COVID-19**, când România a donat echipamente medicale, medicamente și peste 500.000 de doze de vaccin, cu o valoare totală de peste 174 de milioane de lei. De asemenea, a fost menționat sprijinul oferit în gestionarea crizei refugiaților, constând în 20 de camioane cu asistență umanitară în valoare de peste 6 milioane de lei, care au contribuit la creșterea rezilienței sistemului de sănătate.

Un punct central al discuțiilor l-au reprezentat proiectele de infrastructură, precum **SMURD-2**, un program transfrontalier de peste 50 de milioane de lei care a permis modernizarea Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic Bălți și inaugurarea unui nou bloc al unității primare urgente la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău. Colaborarea academică a fost, de asemenea, evidențiată ca un pilon al parteneriatului, prin cele peste 20 de acorduri între universitățile de medicină, care au facilitat peste 334 de burse pentru cadre didactice și numeroase mobilități pentru studenți și specialiști. Aderarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” ca membru onorific la Alianța G6 a universităților de profil din România a fost prezentată ca un pas important spre alinierea învățământului medical la standardele europene.

Vizita a culminat cu decizia de a formaliza și a extinde această cooperare printr-un nou **memorandum** între cele două ministere. Acest document va stabili un cadru pentru viitoarele proiecte în domenii strategice precum digitalizarea, dezvoltarea industriei farmaceutice și gestionarea comună a cazurilor medicale complexe. Ambii miniștri au convenit că experiența României ca stat membru al Uniunii Europene este de o valoare deosebită pentru parcursul european al Republicii Moldova, iar fortificarea sistemului de sănătate pe ambele maluri ale Prutului rămâne un obiectiv comun prioritar.

### România va sprijini digitalizarea sistemului de sănătate din Moldova, inclusiv a secțiilor de terapie intensivă

Digitalizarea sistemului de sănătate din Republica Moldova reprezintă o direcție strategică prioritară în cooperarea cu România, au anunțat miniștrii sănătății din cele două țări, **Emil Ceban** și **Alexandru-Florin Rogobete**. Planul vizează implementarea unor soluții tehnologice moderne pentru a crește transparența, eficiența și calitatea actului medical, România oferind sprijin concret bazat pe propria experiență în domeniu.

Ministrul român al Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, a subliniat că digitalizarea este esențială pentru dezvoltarea oricărui sistem medical modern. Aceasta asigură nu doar transparența actului medical și a utilizării fondurilor, ci și o mai bună organizare și o capacitate de răspuns superioară a sistemului. Un obiectiv specific menționat de ministrul Emil Ceban este digitalizarea completă a sistemelor și secțiilor de terapie intensivă (ATI) din spitalele din Republica Moldova. Această modernizare ar permite monitorizarea avansată a pacienților și o gestionare mai eficientă a resurselor.

România, care a început propriul proces de digitalizare în sănătate în 2021, se află într-un parcurs accelerat, având deja secții de terapie intensivă complet digitalizate. Ministrul Rogobete a declarat că România este pregătită să împărtășească strategia și expertiza dobândită, inclusiv lecțiile învățate din utilizarea fondurilor europene prin **Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)**. Sprijinul românesc ar putea accelera semnificativ implementarea unor proiecte similare în Moldova.

Pe lângă modernizarea secțiilor ATI, planurile de digitalizare includ crearea unei platforme naționale integrate a serviciilor de sănătate. Aceasta ar asigura **interoperabilitatea** între toți furnizorii de servicii medicale – de la spitale publice și private la farmacii și medici de familie. Concret, proiectul vizează implementarea unor instrumente precum **dosarul electronic al pacientului** și **rețeta electronică**, care ar simplifica procesele administrative și ar oferi medicilor acces rapid la istoricul medical complet al pacienților. Un aspect important subliniat de oficialul român a fost necesitatea ca orice sistem digital să fie însoțit de un sistem performant de securitate cibernetică, pentru a proteja datele sensibile ale pacienților și a asigura integritatea infrastructurii medicale. Această colaborare deschide calea către un sistem de sănătate mai sigur, mai eficient și centrat pe nevoile pacientului în Republica Moldova.

### Workshop comun de management sanitar în martie: Un pas concret pentru pacienții din Moldova

Ca un rezultat concret al vizitei delegației române la Chișinău, ministrul Sănătății din România, **Alexandru-Florin Rogobete**, a anunțat organizarea unui **workshop comun de management în domeniul sanitar**, care va avea loc în luna martie. Evenimentul va reuni manageri de spitale din ambele țări și experți internaționali, marcând un pas important în transferul de bune practici și consolidarea capacității administrative a sistemului medical din Republica Moldova.

Workshopul va fi organizat utilizând asistența tehnică prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență al României și va valorifica expertiza acumulată de partea română în managementul resurselor umane și sanitare. Scopul este de a oferi managerilor de spitale din Moldova instrumente și cunoștințe moderne pentru a gestiona mai eficient instituțiile pe care le conduc, cu un impact direct asupra calității serviciilor oferite pacienților. Această inițiativă face parte dintr-o strategie mai largă de a sprijini dezvoltarea profesională și alinierea la standardele europene de management.

Pe lângă formarea managerială, discuțiile dintre cei doi miniștri au abordat două domenii critice pentru siguranța pacienților: dezvoltarea industriei farmaceutice și securitatea transfuzională. Oficialii au convenit asupra necesității de a consolida schimburile comerciale pentru medicamente și produse biologice, cu un accent special pe tratamentele care nu sunt disponibile în prezent în Republica Moldova, cum ar fi anumite terapii oncologice sau imunoterapii. Se dorește crearea unui sistem de colaborare comercială transparent și instituționalizat, care să asigure accesul pacienților moldoveni la tratamente esențiale.

Un alt domeniu de interes strategic este **securitatea transfuzională**, care vizează reorganizarea și reformarea circuitului sângelui și al produselor derivate din sânge. Ministrul Rogobete a menționat că România traversează un proces similar de reformă și este dispusă să ofere asistență tehnică și să împărtășească experiența sa pentru a sprijini Republica Moldova în acest demers, considerat un element de securitate națională. Prin aceste acțiuni concrete, colaborarea bilaterală urmărește nu doar modernizarea infrastructurii, ci și creșterea siguranței și a accesului la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

## Transcriere

[Emil Ceban] Stimate domnule ministru, doamnelor și domnilor. Astăzi am avut marea plăcere de a-l găzdui la Chișinău pe omologul meu, ministrul Sănătății al României, Alexandru Rogobete, într-o vizită oficială care reconfirmă caracterul constant și solid al cooperării dintre Republica Moldova și România în domeniul sănătății.

Întrevederea noastră a fost una orientată spre rezultate. Am discutat despre domenii de interes comun, despre provocări similare pe care le au sistemele noastre de sănătate și, mai ales, despre soluții care pot fi construite și rezolvate împreună.

România este un partener de încredere pentru Republica Moldova, asigurând susținere și deschidere prin proiecte și programe care contribuie direct la îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru cetățeni. În perioada pandemiei, România a oferit Republicii Moldova asistență medicală, echipamente, medicamente, în sumă de peste 500.000 de vaccinuri anti-COVID, cu o valoare totală de peste 174 de milioane de lei.

Acest sprijin a fost vital și a contribuit la menținerea funcționalității sistemului medical și la protejarea personalului medical și a pacienților. Totodată, România a sprijinit Republica Moldova și în contextul crizei refugiaților. 20 de camioane cu asistență umanitară, cu o valoare de peste 6 milioane de lei, contribuind la reziliența sistemului de sănătate de a răspunde acestei presiuni.

Un aspect important pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova constă în implementarea de către Guvernul Republicii Moldova, în comun cu Guvernul României, a proiectului transfrontalier SMURD 2. Îmbunătățirea infrastructurii de operare a serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare, creșterea nivelului de pregătire și menținerea capacității personalului de intervenție în situații de urgență, cu o valoare de peste 50 de milioane de lei.

Prin acest program, în cadrul Institutului de Medicină Urgentă din municipiul Chișinău, a fost inaugurat blocul unității primare urgente, dotate cu echipamente medicale performante de ultimă generație. A fost modernizată unitatea primiri urgente din cadrul Spitalului Clinic Bălți, cu o suprafață de aproximativ de 2000 de metri pătrați, organizată pe zone specifice de intervenție în funcție de graviditatea cazului.

De asemenea, colaborarea moldo-română a contribuit la îmbunătățirea serviciilor medicale pentru mame și copii. La Institutul Mamei și Copilului au fost realizate proiecte de renovare, dotare și instruire profesională, cu finanțări de ordinul milioanelor de euro, care se traduc astăzi în servicii medicale mai sigure și mai performante.

Țin să menționez că relațiile de colaborare academică dintre statele noastre s-au consolidat semnificativ, fapt demonstrat prin semnarea a 20 de acorduri de colaborare cu instituțiile de învățământ superior medical și centre spitalicești din România, precum și realizarea a sute de mobilități academice și activități de instruire în cadrul universităților de medicină și farmacie din România. Parteneriatul între USMF Nicolae Testemițanu și universitățile de medicină din România, în domeniul științific, curativ și cultural, a fost inițiat acum trei decenii.

Republica Moldova a beneficiat de peste 334 de burse oferite cadrelor didactice pentru specializările în universitățile de profil din România și peste 200 de cadre didactice au beneficiat de aceste stagieri de practică. Un exemplu semnificativ este programul de mobilitate pentru cercetare științifică, bursa statului român Eugen Ionescu, destinat doctoranților și cadrelor științifico-didactice francofone din universitățile membre AUF.

Prin intermediul cooperării cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, au fost realizate numeroase proiecte de dezvoltare, cu o valoare de peste 1 milion și jumătate de roni. În perioada anilor 2024-2027, Republica Moldova implementează peste 20 de proiecte bilaterale de cercetare cu România, finanțate de unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, în colaborare cu Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare din Republica Moldova.

Din 2023, Universitatea de Stat de Medicină a obținut statutul de membru onorific al Alianței G6 a UMF-urilor din România, un nou cadru de colaborare pentru alinierea învățământului medical la standardele europene și pentru modernizarea formării profesionale. Pentru Republica Moldova, cooperarea cu România are o dimensiune strategică în contextul obiectivului de dezvoltare a unui sistem de sănătate modern, eficient și centrat pe pacient, aliniat standardelor europene.

Experiența României în calitate de stat membru al Uniunii Europene este deosebit de valoroasă în acest parcurs. Vizita de astăzi la Ministerul Sănătății, la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu, a rezumat angajamentul comun și solemn a ambelor țări de a-și consolida capacitățile în pregătirea avansată a unei noi generații de specialiști în domeniul medical.

Am efectuat vizite și la Spitalul Clinic Republican Timofei Moșneaga și la o companie farmaceutică cu producție locală, moment ce a oferit un cadru oportun pentru a discuta la fața locului despre realitățile sistemului de sănătate, despre direcțiile de dezvoltare comune. Îi mulțumesc domnului ministru pentru deschidere și dialog constructiv. Sunt convins că această vizită va consolida și mai mult cooperarea noastră și va contribui la fortificarea sistemului de sănătate pe ambele maluri ale Prutului.

Astăzi am identificat un șir de direcții de cooperare pe viitor. În primul rând, semnarea unui memorandum între ambele ministere, unde o să fie inclus mai multe activități în domenii strategice și prioritare pentru sistemul de sănătate din Republica Moldova.

În domeniul digitalizării, inclusiv digitalizării sistemelor și secțiilor ATI din spitalele din Republica Moldova. Întărirea activității industriei farmaceutice și a cooperării industriale între ambele state. Poziții pe care Ministerul Sănătății nu poate să le acopere în tratarea pacienților complicați, în medicamente specifice oncologice, imunoterapie și multe altele.

De aceea, onorată asistență, vreau să reiterez și încă o dată să-i mulțumesc domnului ministru pentru că a acceptat invitația, a venit în Republica Moldova, a făcut cunoștință cu sistemul de sănătate, a făcut cunoștință cu cadrele noastre și am identificat multe soluții și un parteneriat de durată pe viitor pentru o reziliență mai serioasă, mai bună, a sistemului de sănătate din Republica Moldova. Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult.

[Alexandru Rogobete] Vă mulțumesc, domnule ministru. Vă mulțumesc pentru invitație, în primul rând. A fost o onoare pentru mine să fiu astăzi în Republica Moldova. O zi intensă, un program cu multe vizite, dar cred că această vizită și multele discuții pe care le-am avut, atât în cadrul Ministerului Sănătății, cât și la Universitatea de Medicină sau cu profesioniștii din sănătate, cu colegii noștri, cu medici, cu asistente, cu întreg personalul medical din cel mai mare spital din Republica Moldova, ne-a arătat că cooperarea și o abordare strategică între două state pot dezvolta sistemul de sănătate.

Sigur că colaborarea dintre România și Republica Moldova, nu doar în domeniul sănătății, dar acum discutăm specific despre acest domeniu, este una de durată, este una istorică, care s-a concretizat de-a lungul timpului în nenumărate proiecte dintre cele două state, atât cu fonduri europene, cât și cu alte linii de finanțare pentru dezvoltarea sistemului de sănătate și, nu în ultimul rând, resursa umană care reprezintă, până la urmă, motorul sistemului de sănătate, indiferent de cum se numește țara sau spitalul. Resursa umană, profesioniștii din sănătate sunt cei care duc pe umeri în fiecare zi sistemul de sănătate și spitalele.

Ori, noi avem un istoric important în schimbul de experiență și dezvoltarea resursei umane. Îmi aduc aminte când eu eram rezident de anestezie, terapie intensivă la Timișoara, erau colegi din Republica Moldova care stăteau un an de zile în secțiile noastre de terapie intensivă și învățam împreună, apoi se realiza acest schimb de experiență.

Cred că situația geopolitică, dar și situația curentă, atât din România, cât și din Republica Moldova, ne obligă să întărim relațiile bilaterale dintre cele două state, în special în zona de dezvoltare a industriei farmaceutice și de schimburi comerciale între cele două țări pentru medicamente, dar și pentru produse biologic active necesare pacienților. Așa cum bine ați spus, pentru pacienții de oncologie sau pentru alte patologii pentru care nu există în momentul de față terapie în Republica Moldova, cred că putem dezvolta un sistem de colaborare comercială între cele două state, astfel încât să putem sprijini și să putem asigura tratamentul acestor pacienți într-un schimb comercial, evident, transparent și instituțional.

Zona de digitalizare în sănătate reprezintă o componentă importantă în dezvoltarea oricărui sistem, pentru că ea asigură, pe de o parte, transparența actului medical, transparența fondurilor, dar și modul de organizare și capacitatea de răspuns a unui sistem de sănătate. Ori, digitalizarea sistemului medical în general vine la pachet cu un sistem de securitate cibernetică performant pentru a putea proteja datele pacienților, dar și pentru a asigura securitatea sistemului de sănătate, atât de importantă.

România a început procesul de digitalizare în sănătate încă din anul 2021. Nu este finalizat, este într-un parcurs accelerat. Există în momentul de față secții de terapie intensivă care sunt complet digitalizate, se lucrează la o nouă platformă integrată a serviciilor de sănătate, care va integra și va realiza interoperabilitatea între toți furnizorii de servicii medicale. Și aici vorbesc despre unități sanitare publice sau private, farmacii, medici de familie, dar și cu pacientul. Și aici pot exemplifica dosarul electronic al pacientului, rețeta electronică și digitalizarea întregului proces administrativ și medical.

Este o transformare importantă pentru orice sistem de sănătate și, sigur că, putem să vă sprijinim cu strategia pe care noi am avut-o utilizând Planul Național de Redresare și Reziliență. Un alt domeniu important pe care l-am abordat împreună cu domnul ministru se referă la securitatea transfuzională și la reorganizarea și reforma circuitului pentru sânge și produse de sânge, un element important în absolut orice țară, care reprezintă un element important de securitate națională.

Și sigur că aici încercăm împreună, utilizând asistența tehnică de la Comisia Europeană pe care noi o avem acum, putem să o împărtășim cu dumneavoastră și să vă susținem cu siguranță în acest demers atât de important pe care România l-a început târziu, este adevărat, dar suntem în proces de reorganizare a centrelor de transfuzie, de exemplu, și venim cu o nouă și cu o altă abordare asupra acestui element atât de important.

Îmi doresc să continuăm colaborarea în ceea ce privește resursa umană și schimbul de experiență dintre cele două sisteme universitare, pentru că ele au dovedit de-a lungul timpului că pot aduce beneficii bilaterale pentru ambele state. Și sigur că, de ce nu, putem discuta despre investiții concrete utilizând fonduri europene pentru proiectele care sunt destinate, proiecte bilaterale, statelor membre și statelor care nu sunt încă membre în Uniunea Europeană.

Veți avea din acest punct de vedere în mine un suport, nu doar pentru aceste proiecte, ci în general. Și da, este absolut necesar ca cele două state, cele două ministere, să semneze un nou memorandum de colaborare în care să descriem foarte clar toate aceste acțiuni strategice pe care noi astăzi le-am discutat și le-am validat împreună cu echipa dumneavoastră și cu profesioniștii din sănătate cu care ne-am întâlnit.

Mă bucur să vă anunț că ne vom reîntoarce în martie. Împreună cu domnul ministru, vom organiza un workshop de management în domeniul sanitar, utilizând asistența tehnică din Planul Național de Redresare și Reziliență, utilizând expertiza pe care am acumulat-o în zona resurselor umane și în zona, o componentă importantă, de management sanitar. Așadar, undeva în martie, împreună vom organiza o sesiune științifică bilaterală în care vom avea invitați experți internaționali în management sanitar și participanții vor fi manageri atât din spitalele din România, cât și din spitalele din Republica Moldova.

Încă o dată vreau să vă mulțumesc pentru această zi. A fost o zi plină de discuții importante, o zi care eu cred că a consolidat și mai mult relația strategică dintre cele două state și implicit în domeniul pe care noi doi îl reprezentăm. Un domeniu greu, un domeniu în care, așa cum îmi place mie să spun, există două elemente: există viață și există moarte.

Atunci când într-un domeniu se întâlnește viața și moartea, apare o emoție și o perspectivă greu de gestionat, care de multe ori ne duce în anumite tensiuni și presiuni. Este un domeniu viu. Sistemul de sănătate, indiferent de țara în care se află, este ca un organism viu, tocmai pentru că are aceste două elemente atât de importante. Și eu cred că dacă colaborăm în continuare și dacă împărtășim experiențele bune din ambele state, putem întări sistemele de sănătate și putem arăta că lucrurile pot merge înainte. Evident că împreună suntem mai puternici.

Și aș mai face o singură mențiune. Pe lângă zona administrativă, pe lângă zona evident politică, pe lângă zona academică, sistemul de sănătate are nevoie de un element esențial și anume de încredere. Are nevoie de încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, are nevoie de încrederea oamenilor în medici, are nevoie de încrederea oamenilor în ceea ce facem în fiecare zi. Pentru că sănătatea, pe lângă zona științifică, înseamnă și foarte multă încredere.

Așa că, permiteți-mi să-mi închid discursul spunându-vă cu toată tăria că încrederea ne face bine. Vă mulțumesc mult.

[Emil Ceban] Vă mulțumim foarte mult și cu aceasta conferința de presă a luat sfârșit. Dar noi ne revedem cu domnul ministru, deci, în luna martie, pentru noi proiecte de dezvoltare, cooperare interstatale pentru ambele sisteme de sănătate.

Mulțumim, domnule ministru, reiterez încă o dată. La mulți ani, să ne trăiți și să ne vedem cât mai des în ambele sisteme de sănătate, să aducem plus valoare sistemului de sănătate, ca populația de pe ambele maluri ale Prutului să aibă acces la o medicină, la o medicină performantă și medicamente. Mulțumim.