--- title: "Conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor al României, Alexandru Nazare, privind premisele fiscal-bugetare la începutul anului 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110605/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-ministrul-Finantelor-al-Romaniei--Alexandru-Nazare--privind-premisele-fiscal-bugetare-la-inceputul-anului-2026 event_date: 2026-01-20T15:00:00+00:00 region: Romania category: Conferințe duration_seconds: 2516 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor al României, Alexandru Nazare, privind premisele fiscal-bugetare la începutul anului 2026 ## Comunicat de presă ## Ministrul Finanțelor prezintă premisele economice pentru 2026: investiții majore și aderarea la OCDE ca obiective strategice **București, 20 ianuarie 2026** – Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat astăzi, în cadrul primei conferințe de presă a anului, coordonatele fiscal-bugetare care vor sta la baza construcției bugetului de stat pentru anul 2026. Oficialul a subliniat că noul an marchează o etapă crucială pentru România, având ca piloni principali un volum record de investiții publice, estimat la peste 20 de miliarde de euro, și finalizarea procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Conform datelor prezentate de ministru, execuția bugetară preliminară pentru anul 2025 indică o situație stabilă, deficitul cash situându-se sub prognozele inițiale pesimiste, la un nivel de aproximativ 7,7% din PIB, față de estimările anterioare de peste 8%. Această evoluție pozitivă oferă o bază solidă pentru discuțiile cu agențiile de rating, care vor debuta săptămâna viitoare, și consolidează credibilitatea României pe piețele externe. Ministrul Alexandru Nazare a anunțat că, în urma discuțiilor din coaliția de guvernare, calendarul adoptării bugetului pentru 2026 a fost agreat, urmând ca plafoanele bugetare să fie aprobate în ședința de Guvern din această săptămână, iar legea bugetului să fie adoptată până la jumătatea lunii februarie. „Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investițiilor. Este esențial ca acest buget să prioritizeze capitolele de dezvoltare. Proiectăm atragerea a peste 10 miliarde de euro numai prin PNRR, dintre care 7,2 miliarde sub formă de granturi și 3,5 miliarde din componenta de împrumuturi. La acestea se adaugă fondurile de coeziune și cele destinate agriculturii, totalizând un buget de investiții de peste 20 de miliarde de euro, sume vitale pentru relansarea economică”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Un punct central al conferinței l-a constituit perspectiva aderării la OCDE. Ministrul a confirmat încheierea recentă, la Paris, a discuțiilor privind studiul economic, o etapă esențială în procesul de aderare. Oficialul a punctat că anul 2026 are perspective excelente în acest sens, aderarea fiind un semnal economic puternic care ar valida reformele structurale implementate de România. În ceea ce privește măsurile fiscale, ministrul a reamintit decizia luată la finalul anului 2025 de reducere a taxei pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1% la 0,5%, o măsură menită să sprijine mediul de afaceri. De asemenea, a fost reiterat angajamentul de a nu majora cota standard de TVA, asigurând predictibilitate pentru antreprenori și consumatori. Pe linia combaterii evaziunii fiscale și a eficientizării colectării, ministrul a evidențiat progresele realizate în digitalizarea ANAF, menționând că toate jaloanele asumate pentru luna august a anului precedent au fost îndeplinite, ceea ce s-a reflectat deja într-o creștere a veniturilor bugetare. Proiecția de creștere economică pentru anul 2026 rămâne prudentă, în jurul valorii de 1%, însă autoritățile mizează pe efectul multiplicator al investițiilor masive din fonduri europene pentru a dinamiza economia peste așteptările actuale. **Despre Ministerul Finanțelor** Ministerul Finanțelor este instituția administrației publice centrale de specialitate care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice. Ministerul are rolul de a sintetiza și administra bugetul general consolidat, de a asigura managementul datoriei publice și de a implementa politicile fiscale și bugetare ale României, având ca obiectiv principal asigurarea stabilității macroeconomice și susținerea dezvoltării economice durabile. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 4, "reason": "Discursul ministrului este dominat de o perspectivă pozitivă asupra viitorului economic al României. El își exprimă în mod repetat optimismul cu privire la anul 2026, bazându-se pe date economice favorabile, un deficit bugetar mai mic decât cel prognozat și perspectivele de aderare la OCDE. Această încadrare pozitivă este un element central al mesajului său, având scopul de a construi încredere.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Contextul este formal și profesional. Deși tonul este pozitiv, acesta se manifestă mai degrabă ca satisfacție profesională și optimism, nu ca o fericire personală sau o bucurie exuberantă." }, { "name": "Optimism", "grade": 5, "reason": "Aceasta este emoția pozitivă predominantă. Ministrul declară explicit „privesc cu foarte mult optimism anul 2026” și leagă acest sentiment de date economice pozitive, de reducerea deficitului și de aderarea la OCDE. Bugetul este prezentat ca fiind unul „al relansării” și „al investițiilor”, subliniind o viziune pozitivă asupra viitorului." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Există o notă subtilă de recunoștință atunci când ministrul laudă conducerea ANAF („să felicit conducerea ANAF”) și menționează pozitiv implicarea prim-ministrului în rezolvarea unor spețe financiare, arătând apreciere pentru colaborare și rezultate." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 1, "reason": "Tonul ministrului este controlat și profesional, nu entuziast. Deși este optimist, discursul său este măsurat și nu denotă o stare de exaltare sau entuziasm puternic." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment nu este relevant sau prezent în contextul unei conferințe de presă pe teme economice și fiscale." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Similar cu „Fericirea”, contextul formal al conferinței de presă nu se pretează la exprimarea bucuriei. Sentimentul pozitiv este de natură cognitivă (optimism), nu afectivă (bucurie)." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 3, "reason": "Ministrul își exprimă satisfacția față de rezultatele din 2025, în special față de deficitul bugetar mai mic decât cel prognozat, pe care îl descrie ca o surpriză pozitivă și un semnal de credibilitate. Fraza „ținta de deficit... este mai mică decât cea prognozată” denotă mulțumire față de performanța fiscală." }, { "name": "Amuzament", "grade": 1, "reason": "Înainte de începerea conferinței, se aud în fundal râsete și discuții informale, ceea ce indică o atmosferă relaxată. Totuși, în timpul discursului oficial și al sesiunii de întrebări și răspunsuri, tonul este complet serios." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Tonul general al conferinței nu este negativ. Subiectele cu conotații negative, precum corupția, dificultățile economice sau tăierile bugetare, sunt aduse în discuție de jurnaliști, însă ministrul le abordează într-o manieră neutră sau optimistă, cu scopul de a oferi asigurări și de a calma potențialele îngrijorări.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de tristețe în cadrul înregistrării audio." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul tuturor participanților rămâne calm și profesional. Nu există semne de furie sau iritare, nici din partea ministrului, nici a jurnaliștilor." }, { "name": "Frică", "grade": 1, "reason": "Subiectul unei posibile recesiuni tehnice, ridicat de un jurnalist, implică o anumită îngrijorare publică. Cu toate acestea, răspunsul ministrului este menit să fie liniștitor și nu exprimă teamă." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment nu este prezent în discurs sau în întrebările adresate." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Întrebările jurnaliștilor referitoare la problemele antreprenorilor (TVA retroactiv) sau la lipsa finanțării pentru anumite programe sociale sugerează o frustrare existentă în spațiul public, dar aceasta nu este exprimată direct ca emoție în dialog." }, { "name": "Anxietate", "grade": 1, "reason": "Întrebările jurnaliștilor reflectă o anumită anxietate socială legată de teme economice precum corupția, taxele și riscul de recesiune. Cu toate acestea, tonul ministrului este calculat pentru a diminua, nu pentru a exprima anxietate." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă dezamăgire în cadrul discuțiilor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al evenimentului este de a transmite informații detaliate despre bugetul de stat. Atât discursul ministrului, cât și sesiunea de întrebări și răspunsuri sunt predominant informative, axate pe prezentarea de date, cifre, calendare și politici economice.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "O mare parte a conținutului, în special cifrele, datele și termenele, este prezentată într-un mod factual și obiectiv. Ministrul adoptă un ton neutru în multe dintre răspunsurile sale, mai ales la întrebările sensibile, pentru a evita un limbaj emoțional." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Aceasta este funcția centrală a conferinței. Ministrul oferă informații specifice despre calendarul bugetar, țintele de deficit, proiecțiile de creștere economică și sumele alocate pentru investiții. Întrebările jurnaliștilor sunt, de asemenea, menite să obțină informații concrete." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "Sesiunea de întrebări și răspunsuri este, prin natura sa, interogativă. Jurnaliștii adresează întrebări directe pentru a obține clarificări și detalii pe o gamă largă de subiecte de interes public." }, { "name": "Instructiv", "grade": 2, "reason": "Explicațiile ministrului privind subiecte complexe, cum ar fi legătura dintre renegocierea PNRR și reducerea deficitului, au un caracter instructiv, având rolul de a educa audiența cu privire la mecanismele bugetare." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Ministrul construiește o narațiune a succesului și credibilității guvernamentale. El prezintă o succesiune de evenimente (măsuri fiscale, renegocierea PNRR) care au condus la rezultate pozitive (deficit mai mic), creând astfel o poveste coerentă a unei bune guvernări." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Întregul discurs al ministrului are un scop persuasiv: de a convinge publicul și piețele financiare că guvernul gestionează economia în mod responsabil și că perspectivele sunt pozitive. Utilizarea datelor și a unui cadru optimist servește acestui scop de a construi încredere." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea se desfășoară într-un cadru extrem de profesional, respectând normele unei conferințe de presă. Ministrul este politicos și diplomat, iar jurnaliștii, deși adresează întrebări incisive, rămân în limitele profesionalismului.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 4, "reason": "Dialogul este marcat de politețe. Ministrul începe cu salutul „Bună ziua și la mulți ani” și menține un ton respectuos pe tot parcursul interacțiunii cu jurnaliștii." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun moment de grosolănie sau lipsă de respect din partea niciunui participant." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea denotă respect reciproc. Ministrul răspunde întrebărilor presei, iar jurnaliștii ascultă răspunsurile. De asemenea, ministrul manifestă respect față de alte instituții și demnitari, precum prim-ministrul." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Deși întrebările jurnaliștilor sunt critice și insistente, ele nu sunt formulate într-un mod agresiv. Nu există atacuri la persoană sau un ton ridicat." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este complet serios și profesional. Sarcasmul este absent din discuție." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește umorul în partea formală a conferinței de presă." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu se recurge la ironie în cadrul dialogului." }, { "name": "Diplomație", "grade": 5, "reason": "Răspunsurile ministrului sunt extrem de diplomatice, în special pe subiecte sensibile politic (zvonurile despre funcția de premier, fondul pentru Gaza). El evită declarațiile tranșante și formulează răspunsurile cu grijă pentru a gestiona implicațiile politice, de exemplu, pasând decizia privind fondul pentru Gaza către CSAT." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 3, "reason": "Discuția atinge mai multe probleme de interes public și cu relevanță socială, cum ar fi corupția, echitatea sistemului fiscal, sprijinul pentru categoriile vulnerabile (pensionarii cu venituri mici) și dificultățile întâmpinate de antreprenori.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent din înregistrare." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 2, "reason": "Limbajul utilizat este formal și standard pentru discursul politic, evitând termenii controversați sau ofensatori și respectând normele de comunicare publică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Subiectul acordării unui ajutor financiar pentru „pensionarii cu venituri mici” atinge tema incluziunii sociale și a protecției grupurilor vulnerabile, fiind un subiect de interes social." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Tema diversității nu este un subiect abordat în cadrul acestei conferințe." }, { "name": "Discriminare", "grade": 1, "reason": "Întrebarea jurnalistului despre aplicarea retroactivă a TVA pentru unii antreprenori sugerează o posibilă inechitate, dar subiectul nu este dezvoltat în termeni de discriminare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 3, "reason": "Jurnaliștii acționează ca avocați ai interesului public, adresând întrebări despre probleme care îi preocupă pe cetățeni (corupția, taxele, finanțarea programelor). La rândul său, ministrul susține și apără politicile și realizările guvernului." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 3, "reason": "Subiecte precum lupta împotriva corupției, asigurarea unui sistem fiscal echitabil și sprijinirea categoriilor vulnerabile, toate abordate în sesiunea de Q&A, se încadrează în sfera mai largă a justiției sociale." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Această dimensiune nu este relevantă pentru discuțiile purtate în cadrul conferinței de presă." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 4, "reason": "Discursul este centrat exclusiv pe teme profesionale, economice și administrative. Ministrul prezintă date, cifre, planuri și procese legate de bugetul național, demonstrând o abordare structurată și orientată spre sarcini. Întreaga conferință de presă este un exercițiu de comunicare profesională pe un subiect tehnic.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 4, "reason": "Vorbitorul menține un ton formal și serios pe parcursul întregii conferințe. Limbajul folosit este tehnic și adecvat subiectului (ex: „execuție bugetară”, „plafoane”, „ordonator de credite”, „deficit cash”). Interacțiunea cu jurnaliștii este respectuoasă, chiar și atunci când răspunsurile sunt evazive." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Ministrul demonstrează o cunoaștere aprofundată a detaliilor fiscale și bugetare. El citează cifre specifice (deficit de 7,7%, investiții de 20 de miliarde de euro, creștere de 1%), menționează programe guvernamentale (PNRR, Anghel Saligny) și explică mecanisme economice complexe, cum ar fi impactul renegocierii PNRR asupra deficitului." }, { "name": "Lideriat", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul își asumă rolul de lider prin prezentarea viziunii guvernului („bugetul relansării”) și prin apărarea acțiunilor trecute. El încearcă să inspire încredere și optimism. Cu toate acestea, frecventa referire la deciziile finale care aparțin coaliției sau prim-ministrului temperează ușor percepția unui leadership individual absolut." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Colaborarea este o temă recurentă. Ministrul subliniază în mod repetat importanța discuțiilor și a consensului în cadrul coaliției de guvernare („discuțiile care au avut loc în coaliție”, „am agreat acest calendar”, „grup de lucru”). De asemenea, menționează colaborarea cu Comisia Europeană și cu agențiile de rating." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Discursul este structurat în jurul rezolvării problemelor: analiza execuției din 2025 pentru a construi un buget mai bun în 2026, renegocierea PNRR pentru a reduce deficitul, crearea unui grup de lucru pentru a soluționa divergențele cu primarii. Abordarea este prezentată ca fiind una proactivă și orientată spre soluții." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Ministrul comunică decizii deja luate (ex: calendarul bugetar, reducerea IMCA), dar subliniază că multe alte decizii importante sunt încă în discuție și depind de acordul coaliției. El se poziționează ca un actor cheie în procesul decizional, dar nu ca unicul decident, ceea ce reflectă realitatea unui guvern de coaliție." }, { "name": "Inovație", "grade": 2, "reason": "Sunt menționate câteva idei care sugerează o schimbare de abordare, cum ar fi înlocuirea deducerilor pentru cercetare-dezvoltare cu un credit fiscal sau utilizarea analizei execuției trecute ca bază pentru noul buget. Cu toate acestea, discursul se concentrează mai mult pe gestionarea eficientă a cadrelor existente decât pe introducerea unor reforme radicale." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Conferința de presă are un caracter strict profesional și politic, fiind axată pe bugetul de stat. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea personală, motivația individuală sau introspecția.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Discursul nu abordează tema îmbunătățirii personale." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezente mesaje de natură motivațională la nivel personal." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este informativ și tehnic, nu inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Reziliența nu este discutată ca o trăsătură personală." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu are legătură cu starea de prezență conștientă sau mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Nu există momente de reflecție personală sau introspecție." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Tema centrală este finanțele publice, nu dezvoltarea personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 3, "reason": "Discursul atinge teme precum responsabilitatea fiscală, încrederea și integritatea, în special în contextul gestionării banilor publici și al luptei împotriva corupției. Aceste elemente conferă o dimensiune etică, deși secundară, întregii comunicări.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 2, "reason": "Vorbitorul prezintă date și cifre, dar este selectiv în informațiile oferite și evaziv la întrebările incomode, ceea ce denotă o onestitate parțială, controlată de agenda politică. Prezentarea este construită pentru a maximiza percepția pozitivă." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Prin abordarea directă a problemei corupției de la ANAF și menționarea măsurilor luate („am cerut Direcției de Integritate... să acționeze”), ministrul încearcă să proiecteze o imagine de integritate și de angajament pentru o guvernare curată." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Responsabilitatea este o temă centrală. Ministrul vorbește despre „îndeplinirea angajamentelor” față de partenerii externi, despre responsabilitatea de a construi un buget „realist” și „corect” și despre asumarea măsurilor de consolidare fiscală." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 1, "reason": "O întrebare a unui jurnalist despre alocarea unui miliard de dolari pentru reconstrucția Fâșiei Gaza atinge o potențială dilemă etică (cheltuieli externe vs. nevoi interne), însă ministrul evită discuția pe fond, încadrând-o ca o problemă de strategie politică, nu una etică." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 1, "reason": "Există o judecată morală implicită atunci când laudă lupta ANAF împotriva evaziunii fiscale, prezentând-o ca pe un lucru pozitiv și necesar pentru societate. În rest, discursul se menține într-un registru tehnic." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Un obiectiv major al discursului este construirea credibilității. Ministrul argumentează că, prin măsurile luate, România a câștigat încrederea Comisiei Europene și a piețelor. Rezultatul mai bun al deficitului pe 2025 este prezentat ca o dovadă a acestei credibilități sporite." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Stilul de comunicare este un element definitoriu al prestației. Ministrul alternează între claritate și elaborare în prezentarea sa și o abordare indirectă, evazivă, în sesiunea de întrebări și răspunsuri, totul într-un cadru extrem de formal.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul este direct atunci când prezintă informații pozitive sau punctele pregătite din discurs, cum ar fi cifrele privind investițiile, rezultatul pozitiv al deficitului sau calendarul bugetar." }, { "name": "Indirect", "grade": 4, "reason": "Stilul devine foarte indirect și evaziv la întrebările sensibile politic (ex: zvonurile despre funcția de premier, fondurile pentru Gaza). Folosește tehnici de evitare, amânare a răspunsului sau redirecționare a responsabilității către alte entități (coaliție, CSAT)." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "În partea expozitivă a discursului, mesajul este structurat logic și prezentat cu claritate. Argumentele sunt susținute de date specifice, ceea ce facilitează înțelegerea punctelor principale." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 3, "reason": "Ambiguitatea este folosită ca o unealtă strategică. De exemplu, ținta de deficit este „spre 6%”, o formulare intenționat vagă. Răspunsurile privind alocările bugetare viitoare sau măsurile încă nedecise sunt, de asemenea, lăsate într-o zonă de ambiguitate." }, { "name": "Concizie", "grade": 2, "reason": "Discursul și, în special, răspunsurile la întrebări nu sunt concise. Vorbitorul tinde să reia idei, să ofere un context larg și să elaboreze, uneori ocolind esența întrebării." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Ministrul elaborează pe larg asupra succeselor guvernului, a contextului renegocierii PNRR și a procesului de creare a bugetului, dorind să ofere o imagine completă și favorabilă a acțiunilor sale." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment se desfășoară într-un cadru de maximă formalitate. Tonul, limbajul, vestimentația și contextul (conferință de presă a unui ministru) impun și respectă un protocol formal." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate în comunicarea ministrului. Stilul este constant profesional și distant." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 1, "reason": "Discursul se concentrează pe politici la nivel național și pe relațiile cu entități internaționale (UE, OECD), cu referiri minime la aspecte culturale sau specificități regionale din România.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 1, "reason": "Evenimentul respectă normele unei conferințe de presă politice din România. Salutul de la început de an, „Bună ziua și la mulți ani”, este o formulă culturală standard pentru perioada respectivă." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 1, "reason": "Problema alocării de fonduri către primării și nemulțumirea primarilor atinge dinamica centru-periferie, care are o componentă regională. Totuși, subiectul este tratat strict din perspectivă financiar-politică, nu culturală sau socială regională." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio referire la tradiții." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio referire la obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema multiculturalismului nu este abordată." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Tema patrimoniului nu este abordată." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Există un sentiment subtil de mândrie națională în prezentarea succeselor: perspectiva aderării la OECD, câștigarea credibilității în fața Comisiei Europene și performanța economică. Vorbitorul folosește frecvent termenul „România” pentru a personifica aceste realizări." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Întreaga conferință este un exercițiu de comunicare strategică cu intenții clare: construirea unei imagini pozitive a guvernului, gestionarea percepției publice despre starea economiei și setarea unui cadru favorabil pentru viitoarele negocieri bugetare.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul folosește tehnici de „spin” (interpretare favorabilă), prezentând informațiile în cea mai bună lumină posibilă. Atribuirea succesului reducerii deficitului exclusiv acțiunilor guvernului și credibilității câștigate este un exemplu de încadrare persuasivă a realității, o tactică de a controla narațiunea." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 4, "reason": "Discursul este, prin natura sa, partizan. Reprezintă o apărare și o promovare a politicilor guvernului din care face parte. Lauda adusă acțiunilor proprii și contrastul implicit cu „metehnele clasice” ale bugetelor din trecut denotă o puternică părtinire politică." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 3, "reason": "În calitate de Ministru al Finanțelor, vorbitorul este o sursă autorizată pentru datele bugetare. Cu toate acestea, rolul său politic și agenda partizană impun o analiză critică a interpretărilor și proiecțiilor sale. El însuși face din credibilitate o temă centrală pe care încearcă să o consolideze." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este transparentă: proiectarea unei imagini de competență și succes, consolidarea încrederii în managementul economic al guvernului și setarea unei narațiuni pozitive înaintea dezbaterilor pe bugetul pentru 2026. Este un act de comunicare politică proactivă." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Deși discursul este părtinitor, nu pare să conțină date fundamental incorecte (ceea ce ar necesita o verificare externă). Potențialul de interpretare eronată vine mai degrabă din omisiuni și din modul de încadrare (ex: a numi o creștere de 1% „perspective foarte bune” este o interpretare subiectivă), decât din falsuri directe." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 1, "reason": "Discuțiile despre aderarea la OECD și relația cu Comisia Europeană au o dimensiune geopolitică. Prezentarea României ca un partener credibil și stabil pe scena internațională poate fi considerată o formă de propagandă pozitivă, dar nu este tema principală a discursului." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Guvernul mizează pe un „buget al relansării” în 2026, cu investiții proiectate de peste 20 de miliarde de euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a prezentat marți, în prima conferință de presă a anului, viziunea Guvernului pentru bugetul pe 2026, descriindu-l drept un „buget al relansării” și un „buget al investițiilor”. Conform ministrului, calendarul de adoptare a fost agreat în coaliție, urmând ca plafoanele bugetare să fie aprobate în următoarea ședință de Guvern, iar bugetul final să fie adoptat la jumătatea lunii februarie. Până atunci, vor avea loc discuții detaliate cu fiecare minister în parte pentru a stabili proiecțiile bugetare, pornind de la o analiză a execuției din 2025. Accentul principal al bugetului pentru 2026 va fi pus pe investiții, pentru care sunt proiectate sume record. Ministrul a anunțat o alocare totală de aproximativ 20 de miliarde de euro pentru investiții, o sumă menită să stimuleze puternic economia. Din acest total, o componentă majoră o reprezintă fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de unde se estimează o absorbție de 10,7 miliarde de euro. Aceste fonduri vor fi direcționate către granturi (7,2 miliarde de euro) și împrumuturi (3,5 miliarde de euro). Pe lângă PNRR, bugetul se va baza și pe alte surse de finanțare europeană. Se proiectează cheltuieli de 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, la care se adaugă alte 5 miliarde de euro destinate agriculturii, provenite tot din fonduri europene. Aceste sume, totalizând peste 100 de miliarde de lei, sunt considerate de ministrul Finanțelor ca fiind „bani extrem de importanți pentru relansarea economică”. În ceea ce privește cadrul macroeconomic, proiecția de creștere economică pentru 2026 este una prudentă, de aproximativ 1%, cu un PIB prognozat la 1.745 de miliarde de lei. Ținta de deficit bugetar este stabilită „spre 6%”, cifra finală urmând a fi decisă după finalizarea discuțiilor cu ministerele și cu Comisia Europeană. Ministrul a subliniat importanța construirii unui buget realist, care să nu supraevalueze veniturile sau să subevalueze cheltuielile, pentru a asigura predictibilitate și a evita rectificări bugetare negative pe parcursul anului. ### Surpriză la Finanțe: Deficitul pe 2025, estimat la 5,7% din PIB, sub ținta asumată. Renegocierea PNRR, factorul cheie România a încheiat anul 2025 cu o performanță bugetară peste așteptări, deficitul cash preliminar fiind estimat la 5,7% din Produsul Intern Brut, o cifră semnificativ mai mică decât cea prognozată, a anunțat marți ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Această evoluție pozitivă, care plasează deficitul sub ținta de 6,4% discutată anterior, a fost descrisă de ministru drept o „surpriză pozitivă” care consolidează credibilitatea angajamentelor fiscale ale României. Principalul factor care a contribuit la această reducere a deficitului a fost, conform explicațiilor ministrului, succesul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prin acest proces, Guvernul a reușit să reașeze anumite proiecte, transferându-le de pe finanțare națională pe fonduri europene nerambursabile sau împrumuturi avantajoase. Această manevră a eliberat resurse importante din bugetul de stat, cea mai mare parte a economiei față de ținta de deficit provenind din această realocare strategică. Ministrul a subliniat că renegocierea nu ar fi fost posibilă fără câștigarea încrederii Comisiei Europene, obținută în urma adoptării pachetelor de măsuri de consolidare fiscală din 2025. Pe lângă impactul PNRR, la rezultatul pozitiv au contribuit și alți factori. Ministrul a menționat o colectare mai bună a veniturilor de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), precum și economii realizate la diverse capitole de cheltuieli, inclusiv la cele cu dobânzile. Totalitatea acestor măsuri, puse în operă în special în a doua jumătate a anului, a creat efecte pozitive vizibile în execuția bugetară finală. Acest rezultat este considerat un semnal important pentru piețele financiare și partenerii internaționali. Un deficit mai mic decât cel anticipat nu doar că demonstrează o disciplină fiscală îmbunătățită, dar ar putea duce și la costuri de finanțare mai scăzute pentru România în 2026. De asemenea, oferă o bază de plecare mai solidă și mai credibilă pentru ajustarea fiscală planificată pentru anul în curs, a concluzionat ministrul Boloș. ### România, la un pas de OCDE. Ministrul Finanțelor: 2026 poate fi anul aderării România a făcut un pas decisiv în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), finalizând cu succes discuțiile pe marginea studiului economic, o etapă esențială în calendarul de negociere. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care s-a arătat „foarte optimist” că anul 2026 poate reprezenta momentul istoric al aderării României la organizația care reunește cele mai dezvoltate economii ale lumii. Potrivit ministrului, discuțiile tehnice purtate recent la Paris cu experții OCDE s-au încheiat, iar studiul economic, care analizează în profunzime starea economiei naționale, a fost practic închis. Acesta a fost un jalon extrem de important în procesul de aderare, deschizând calea pentru obținerea ultimelor avize necesare. „Practic, mai avem o serie de avize de obținut, dar după ce vor fi obținute toate aceste avize, șansele sunt foarte bune pentru România de aderare în 2026”, a declarat Marcel Boloș. Ministrul a subliniat că o eventuală aderare la OCDE în cursul acestui an ar transmite un semnal economic extrem de puternic către investitorii internaționali și piețele financiare. Apartenența la acest „club al democrațiilor dezvoltate” ar valida reformele structurale implementate de România și ar consolida încrederea în mediul de afaceri local. Acest statut ar acționa ca o garanție a stabilității, predictibilității și a alinierii la cele mai bune practici internaționale în materie de politici economice și guvernanță. Optimismul ministrului este susținut și de perspectivele bune ale agențiilor de rating, cu care urmează să aibă loc primele discuții ale anului. Marcel Boloș a precizat că, datorită performanței fiscale din 2025, România pornește aceste discuții de pe o bază solidă, după ce și-a îndeplinit angajamentele de ajustare fiscală. Contextul favorabil, marcat de progresele în dosarul OCDE și de o execuție bugetară mai bună decât cea anticipată, creează premisele pentru menținerea sau chiar îmbunătățirea ratingului de țară, un factor crucial pentru costurile de finanțare ale statului și pentru atragerea de capital străin. ## Transcriere [Alexandru Nazare] Bună ziua și la mulți ani în prima conferință de presă din 2026. Scopul acestei conferințe de presă este să updatăm la zi stadiul bugetului, discuțiile pe buget, discuțiile care au avut loc în coaliție asupra bugetului și calendarul aprobării bugetului pentru 2026. Un moment foarte important în economia fiscal-bugetară a anului 2026 pentru România. Cum vă spuneam și la sfârșitul anului trecut, privesc cu foarte mult optimism anul 2026. Privesc cu foarte mult optimism, cum explicam și în ultima conferință de presă de la Guvern în momentul când am adoptat ordonanța trenuleț, datorită, în primul și în primul rând, a datelor din execuția bugetară. Și vorbeam atunci de datele din execuția bugetară pentru noiembrie. Chiar dacă astăzi nu este finalizată execuția bugetară pentru 2025, ea va fi finalizată în cursul acestei săptămâni, până la finalul săptămânii, și va fi publicată la termen, cum obișnuim. Acestea sunt încurajatoare. Și, bineînțeles, că sprijină și transferă încredere în privința modului în care ajustarea fiscal-bugetară, corecția fiscal-bugetară a fost executată de către România. Anul 2026 are perspective foarte bune. Sunt șanse foarte mari și perspective foarte bune și în privința discuțiilor de aderare la OCDE. Recent am discutat la Paris și, practic, am închis studiul, discuțiile asupra studiului economic împreună cu OCDE, în Comitetul Economic al OCDE, o etapă extrem de importantă în finalizarea procesului de aderare, care aceste discuții s-au finalizat cu succes. Și practic, mai avem o serie de avize de obținut, dar după ce vor fi obținute toate aceste avize, șanse sunt șanse foarte bune pentru România de aderare în 2026. 2026 poate fi anul aderării la OCDE, care transmite un semnal economic foarte important pentru 2026 și în economia fiscal-bugetară a acestui an. Perspectivele din punctul de vedere al piețelor și al agențiilor de rating sunt foarte bune. Deja avem, începând de săptămâna viitoare, prima discuție cu una dintre agențiile de rating, cu Fitch, și ele vor continua, dar pleacă de la o altă bază. Pleacă de la o bază în care România și-a îndeplinit angajamentele și, bineînțeles, este o bază de încredere. Discuțiile pe care le-am avut ieri în coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026. Practic, am stabilit un calendar. În următoarea ședință de Guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte, pe proiecția fiecărui minister în parte, a fiecărui ordonator de credite. Pot să vă spun că am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Deci am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce n-a mers bine, de ce n-a mers bine, cum putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist, și nu este un buget ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent. Pot să vă spun, acest lucru l-am prezentat și în coaliție, execuția este în general bună, e peste 90% la majoritatea ministerelor. Dar, bineînțeles, că sunt foarte multe, sunt și multe lucruri pe care le putem îmbunătăți, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte, în prezența primului ministru, și am închis această etapă înainte de coaliție. În coaliție am agreat acest calendar, cu adoptare în Guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie, care, bineînțeles, că va depinde și de discuțiile cu ministerele, dar și de discuțiile din coaliție care vor avea loc în această perioadă. Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investițiilor. Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru, proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro, aproximativ 52, peste 52 de miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. E foarte important, și acest mesaj l-am transmis tuturor miniștrilor, este să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielilor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 miliarde de euro din PNRR, proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerelor pentru fonduri de coeziune, aproximativ 25 de miliarde de lei. La care se adaugă încă 5 miliarde de euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii. Deci discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiții, peste 100 de miliarde de lei în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de importanți pentru relansarea economică, ceea ce ne dorim pentru 2026. Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026. PIB-ul prognozat este în jur de 2045 de miliarde. În privința țintei de deficit, așa cum am discutat la fiecare rectificare în parte, aceasta este spre 6%, este în discuție și, pe parcursul elaborării bugetului și după ce continuăm și închidem toate discuțiile cu ordonatorii, dar și cu Comisia, vom avea o țintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunțate anterior. Foarte important pentru bugetul anului 2026 este că pornim de la o bază de investiții foarte bună. Știți foarte bine că au fost foarte multe observații, comentarii în privința modului în care gestionăm investițiile în ultimele șase luni, comentarii în sensul în care investițiile scad sau investițiile sunt tăiate sau investițiile sunt blocate. Rezultatul de la final de an ne arată contrariul. Ne arată că investițiile au crescut cu aproximativ 15%. Investițiile pentru 2025 au fost 137 de miliarde, net superioare celor 119 miliarde în 2024, ceea ce, bineînțeles, semnalează faptul că am reușit să accelerăm în 2025 și, în special, în semestrul doi din 2025. După cum ați văzut în graficul deja publicat, sunt aproximativ 87 de miliarde executate în semestrul doi din investiții. Un alt lucru foarte important de notat este că aceste investiții sunt preponderent investiții din fonduri europene, nu fonduri naționale. Deci am reușit să creștem și proporția între fondurile europene versus fonduri naționale. Detalii efective despre modul în care vom gestiona proiecția fiecărui ordonator de credite în discuția pe buget o să anunțăm punctual pe parcursul adoptării bugetului. Dar datele esențiale au fost, calendarul a fost finalizat ieri în coaliție și este o bază bună, foarte bună de plecare pentru adoptarea acestui buget. O altă chestiune foarte importantă care a apărut în spațiul public și pe care vreau s-o clarific, este chestiunea legată de deficitul înregistrat în 2025. Deși nu este încă finalizată execuția bugetară și va fi anunțată până la final de săptămână, spre final de săptămână, în momentul când va fi gata, este foarte important de subliniat că plecăm de la o bază credibilă și transmitem un mesaj important că deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat. Deși, în mod tradițional, România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, ținta de deficit cash este mai mică decât cea prognozată. Este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, cea care este vehiculată în mass-media. Iar acest lucru, în primul rând, arată o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut, de aproape un procent din PIB. Și, în al doilea rând, cum am spus și mai devreme, surprinde pozitiv. Această surpriză, sigur, va avea un efect și în costul de finanțare pe care îl vom avea în acest an, care va fi mai scăzut și, în același timp, transmite și un semnal de credibilitate că ajustarea fiscal-bugetară pe care o aveam de făcut în 2026 e mult mai credibilă. În sensul în care plecăm de la o bază mai scăzută pentru că am performat în 2025. Motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic, deși el va fi explicat în momentul în care publicăm cifrele finale pentru rectificare, este că am câștigat încrederea Comisiei Europene și, prin încrederea Comisiei Europene, am reușit să negociem PNRR-ul, am reașezat proiecte pe fonduri europene finanțate prin loan-uri și grant-uri pentru 10 ministere. Am negociat mutarea unor proiecte din PNRR în coeziune și totalitatea acestor măsuri luate, în momentul când au fost puse în operă și executate în buget la finalul anului 2025, au creat efecte importante. Cea mai mare parte din această economie față de țintă provine din renegocierea PNRR-ului, care nu ar fi fost posibilă în cazul în care nu câștigam încrederea Comisiei prin adoptarea măsurilor în pachetul 1 și pachetul 2. Efect al creșterii încrederii a fost și capacitatea noastră de negociere mai mare, prin care am obținut această reașezare a fondurilor europene. Și, bineînțeles, că această economie provine și din alte economii, venituri în plus din economie, care s-au acumulat pe lângă sumele obținute din reașezarea fondurilor europene. Dacă aveți întrebări. [Claudiu Zamfir] Am eu o întrebare. Claudiu Zamfir, de la Startup Cafe. Ați văzut că sunt toate aceste cazuri de corupție de la ANAF și recent, cinci inspectori ANAF și-au recunoscut vina în fața magistraților pentru mită, într-un caz al unei companii de ride-sharing, de transport alternativ românească. Aveți de gând să faceți ceva? Ce aveți de gând, ce măsuri luați pentru prevenirea și combaterea corupției și a mitei din cadrul ANAF? Și doi, dacă aveți și pe zona de ride-sharing în plus față de ce s-a anunțat, pentru combaterea evaziunii fiscale din zona de ride-sharing? A doua întrebare: au fost acele cazuri de antreprenori care s-au plâns că acum ANAF-ul le cere TVA retroactiv pe cinci ani, pentru că nu au plătit, nu au încasat TVA și nu au plătit, ei având codul de TVA suspendat, au avut acele probleme, mă rog, și n-au știut oamenii. Nu știu, în cazul lor, e vorba de sume mari, vă dați seama, sunt firme mici, întreprinderi individuale, SRL-uri mici, magazine de sătești, nu știu. Așa, dacă în cazurile acestea aveți de gând poate o amnistie fiscală pe zonă, măcar pe partea de accesorii, pentru că deja accesoriile, dobânzi și penalități, depășesc principalul. Măcar să plătească oamenii principalul și să scape de accesorii, dacă aveți în vedere chestiunea asta. Și a treia întrebare, pe buget, că spuneați, ați spus de fondurile de coeziune, că alocați bani pentru plăți. Punctual, mă interesează la Start-Up Nation pentru antreprenorii IMM, dacă e ok, sunt bani puși pentru plăți interne la Start-Up Nation, plus acele programe care nu sunt pe fonduri europene, cum e Femeia Antreprenor din 2024, sau au fost selectate femeile să primească finanțare, dar nu sunt bani puși în buget, la Ministerul Economiei, mă refer. Și aveți și dumneavoastră programe de finanțare pentru companii mai mari, adevărat, cum e schema 877 și alte scheme pe care le aveți. [Alexandru Nazare] Ca să încep să răspund cu ultima întrebare, în momentul în care vom avea discuțiile cu Ministerul Economiei, o să pot să vă spun mult mai clar care vor fi sumele alocate pe fiecare capitol în parte. Salut controalele ANAF în zona de ride-sharing. Cred că dimensiunea sumelor anunțate de ANAF justifică aceste controale. Era nevoie de intervenția ANAF în zona de ride-sharing și despre acest lucru am vorbit de foarte mult timp, dar acum aceste controale s-au și întâmplat. Și sunt sume care ne ajută în momentul de față, toate sumele pe care le acumulează ANAF suplimentar. Moment în care aș vrea să și punctez comportamentul ANAF și să felicit conducerea ANAF pentru ce a făcut în aceste șase luni în privința creșterii colectării, care a ajutat foarte mult la echilibrarea bugetară despre care discutăm astăzi. În privința chestiunilor legate de integritate, am cerut Direcției de Integritate din ANAF să acționeze în privința tuturor cazurilor suspecte de acolo, iar acest lucru e deja public. În privința chestiunilor legate de antreprenori și de cum sunt clasificate anumite tipuri de acțiuni sau cheltuieli pe care le au, acestea sunt lucruri pe care trebuie să le clarifice ANAF-ul și cred că o va face în cel mai scurt timp, pentru a găsi soluțiile cele mai bune astfel încât, da, să clarificăm anumite chestiuni care erau în discuție, dar în același timp nici să nu avem un regim care să fie discriminatoriu pentru antreprenori. Dar această discuție trebuie purtată factual, cu date, pe fiecare caz în parte. Mulțumesc. Domnule ministru, am și eu mai multe întrebări, o să le pun foarte scurt, pe rând, ca să... [Alexandru Nazare] Dacă se poate, câte o întrebare, pentru că sunt foarte multe întrebări, dacă... Vă rog, câte o întrebare, vă rog, da. Ce ar însemna acea sumă de 1 miliard de dolari pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, o sumă cerută pentru un loc permanent în Consiliul Păcii? [Alexandru Nazare] În ce sens? În sensul în care am fost invitați în Consiliul Păcii și există informații potrivit cărora se cere o sumă de 1 miliard de dolari pentru un loc permanent, însemnând mai mult de 3 ani în acest consiliu. [Alexandru Nazare] În primul rând, această decizie este una strategică de politică externă, e foarte importantă și se va discuta în forul în care aceste decizii se iau. Evident că o sumă de 1 miliard de dolari este o sumă importantă, dar, repet, deciziile în privința acestor lucruri se iau în CSAT. În situația, în ipoteza în care această discuție, și sunt convins că va avea loc la un moment dat în CSAT, vom evalua acest lucru. Suntem în procesul de elaborare a bugetului. Evident că e o sumă importantă. Deci se va semna? [Alexandru Nazare] Am înțeles. M-ați întrebat de sumă. Suma de 1 miliard de dolari este o sumă importantă. Dar, în momentul în care se iau astfel de decizii, se iau în acel for. Numele dumneavoastră a fost vehiculat în ultima perioadă pe scena politică în ceea ce privește o posibilă numire a dumneavoastră în funcția de premier. Partidul Social Democrat și-a exprimat dorința să meargă către președintele Nicușor Dan, o propunere de guvern fără USR, cu dumneavoastră în funcția de premier. Ați fi de acord să-l înlocuiți pe domnul Ilie Bolojan, să se creeze un guvern fără USR? Ați purtat astfel de discuții cu Partidul Social Democrat? [Alexandru Nazare] În primul rând, n-aș vrea să comentez o astfel de chestiune. În al doilea rând, sunt foarte concentrat pentru a-mi face treaba cât mai bine aici, la Ministerul Finanțelor. Avem proiecte în derulare foarte importante, pe care vreau să le duc la bun sfârșit. Rezultatele despre care discutăm astăzi n-ar fi fost posibile fără implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan în foarte multe spețe care ne-au ajutat în finanțe. Aceasta este o chestiune politică pe care chiar nu are rost s-o comentez, pentru că nu e de actualitate. Vă rog. Domnule ministru, aș vrea să ne spuneți dacă această lege a bugetului pe acest an se face fără a lua în calcul datele privind impactul de la pensiile magistraților, având în vedere că această lege este în continuare la CCR și dacă se face bugetul fără acele date, va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a reduce deficitul, pentru a aduce bani la buget? [Alexandru Nazare] Nu avem, vreau să reiau câteva mesaje pe care le-am tot reluat în ultimele patru luni ale anului 2025, dar sunt de actualitate. Nu luăm în calcul nicio ipoteză a creșterii cotei standard de TVA pentru bugetul anului 2026, nu luăm în calcul ipoteza creșterii TVA la HORECA, și nu putem lua în calcul pentru buget măsuri care nu sunt în vigoare. În momentul când vor fi în vigoare, le vom lua în calcul. Spunea ministrul Muncii că va propune în coaliție ca în acest an pensionarii cu venituri mici să primească acel ajutor care s-a acordat și anul trecut. Există șansa să se întâmple acest lucru? Ați avut vreo discuție pe acest subiect? [Alexandru Nazare] Nu am avut discuții în privința acestor chestiuni nici cu Ministerul Muncii și nici în coaliție. Aceste discuții pot avea loc pe parcursul bugetului, dar n-au avut loc până acum. Dar ne-am permite să dăm acest ajutor și în acest an? [Alexandru Nazare] Repet, n-au avut loc astfel de discuții. Vom începe discuțiile efectiv pe dinamica fiecărui buget, al fiecărui minister în parte, în cel mai scurt timp. În primul rând, adoptăm plafoanele în următoarea ședință de Guvern. În momentul în care apar și în momentul când avem o proiecție clară, atunci putem discuta aceste chestiuni și oricum trebuie reluate și în coaliție. Vă rog. S-a discutat, taxele au crescut cu peste 80%, însă acel ajutor de la centru pentru primari va scădea. Primarii sunt foarte nemulțumiți, spun că bugetul per total în 2026 va fi mai mic față de anul trecut, chiar dacă taxele locale s-au dublat. În acest context, v-aș întreba care este mecanismul, să ne explicați, cât din TVA, impozit pe venit, cât se duce la bugetul local, cât se duce la bugetul central și, de asemenea, cât vă gândiți să scădeți pentru primari din aceste cote defalcate? [Alexandru Nazare] În cadrul coaliției care a avut loc ieri, la inițiativa prim-ministrului Ilie Bolojan, s-a creat un grup de lucru la care participă reprezentanți ai partidelor și primari din toate partidele, și obiectivul acestui grup de lucru este să se pună de acord asupra formulelor de echilibrare care vor regla lucrurile și vor regla inclusiv această chestiune. În momentul când avem un rezultat asupra acestor discuții, este și un reprezentant desemnat al ministerului nostru care participă la discuții, vrem să începem cât mai curând aceste discuții pentru a avea o formulă cât mai repede, care să fie o formulă agreată de către toate părțile. Dar este posibil să primească mai puțini bani per total primarii față de anul trecut, chiar dacă taxele locale s-au dublat? [Alexandru Nazare] Trebuie să luați în calcul faptul că această creștere a taxelor locale a fost luată în calcul de către Comisie, în urma jalonului pe care aveam obligația să îl adoptăm, ca și parte a consolidării. Vom căuta moduri în care să discutăm cu toate părțile implicate și să discutăm și cu Comisia în paralel, astfel încât să găsim o formulă care să fie viabilă pentru bugetul anului 2026. Referitor la reducerile din administrația centrală și locală, acel proiect care este deja pus în transparență. Ați făcut calcule cu cât s-ar reduce cheltuielile în anul 2026, pentru că ar sta la baza bugetului acest proiect, și de asemenea dumneavoastră, de unde veți tăia 10%? Ce variantă ați decis în cadrul instituției? [Alexandru Nazare] Am discutat, e adevărat, cu toți miniștrii și este în discuție, împreună cu Ministerul Dezvoltării, care este și inițiatorul pachetului de administrație, este în discuție să creăm o formulă prin care să stabilim modul în care această reducere se va face punctual pentru fiecare ordonator. O formulă în care să luăm în calcul și reducerile care au avut deja loc, pentru că sunt ordonatori care au operat reduceri față de acest 10%, și tipul de reducere pe care pot s-o facă. Au fost discuții preliminare cu ministerele, dar modul în care se va tranșa această problemă, sigur, bineînțeles, se va agrea într-o viitoare coaliție. Vă spun stadiul până în acest moment. Vă rog. Domnule ministru, vă rugăm să ne spuneți legat de deficitul pe 2025, așa cum arată datele preliminare, de unde a venit această, surprinzătoare am putea spune, scădere și ați menționat venituri în plus în economie. Dacă ne uităm la luna decembrie, vedem acolo o frânare puternică a cheltuielilor, însoțită de o creștere a veniturilor și, dacă da, din ce zonă a venit preponderent acest plus la venituri? La cheltuieli, dacă ne puteți da și câteva detalii. Cum am ajuns la 7,7 deficit pe 2025? Vă rog. [Alexandru Nazare] O să reiau explicația pe care v-am dat-o mai devreme. Este vorba de o ajustare de 0,7% din PIB față de deficitul prognozat de 8,4. Vorbesc de deficit cash, că, bineînțeles, la sfârșitul acestei luni și până în aprilie vom stabili, vom evalua și care va fi deficitul ESA, deficitul luat în calcul de Comisia Europeană. Iar în acest 0,7%, cum v-am explicat mai devreme, preponderent, din 0,7%, partea preponderentă revine reașezării fondurilor europene în urma renegocierii. Dar, bineînțeles, mai sunt și alte capitole de cheltuieli unde, de unde s-au operat economii. Și aici e vorba, bineînțeles, de o creștere, e în parte, creșterea veniturilor, niște economii pe care le-am făcut la capitolul de dobânzi și alte economii pe care le-au făcut ministerele în cursul lunii decembrie. Iar la cheltuieli, dacă ne uităm la avansul cheltuielilor versus avansul veniturilor, cum stăm în procente pe 2025, pe tot anul? [Alexandru Nazare] Aceste, în privința detaliilor execuției bugetare, aș vrea să prezint acest detaliu, dacă îmi dați voie, în momentul când execuția e finalizată. Pentru că atunci vom avea absolut toate datele și nu vreau să intru prea mult în acest subiect și nici n-am vrut să intru foarte mult în el astăzi, tocmai pentru că avem nevoie de datele finale. Vă rog frumos, la final de săptămână vom publica execuția și le vom prezenta. Haideți să vorbim despre o accelerare a consolidării fiscale, având în vedere aceste date mai bune. Putem spune că România totuși își permite o accelerare a acestei consolidări fiscale? De la 7,7 putem poate să ne ducem cu deficitul chiar sub șase. Dumneavoastră ați spus șase. Până acum se vorbea de 6,4, 6,5. Acum înțeleg că ne ducem spre șase. [Alexandru Nazare] Nu, eu întotdeauna am vorbit despre deficitul anului 2026, evocând cifra șase și spre șase, cum am vorbit despre opt în momentul în care, sigur, nu, nu, am vorbit despre opt și în momentul când am finalizat rectificarea anul trecut, v-am anunțat cifra de 8,4 când a fost agreată. Permiteți-mi să vă anunț exact cât va fi, va începe cu șase, dar o să vă spun exact cât va fi în momentul când avem proiecția spre final. Și, bineînțeles, când avem și o cifră agreată. Voiam să vă mai întreb în legătură cu prognoza de 1% de creștere economică. România se angajează sau are de primit peste 10 miliarde de euro doar în 2026. Cu toate, adică, acesta ar trebui să fie un impuls semnificativ pentru creșterea economică. De ce doar 1%? Unde vă așteptați să fie... [Alexandru Nazare] Îmi doresc din tot sufletul să avem, prin toate măsurile pe care le adoptăm, să avem o creștere economică cât mai mare. Dar trebuie să luăm în calcul cifrele pe care le avem în prognoza macroeconomică a Comisiei Naționale de Prognoză, unde avem o creștere de 1%, care, bineînțeles, este baza de elaborare a bugetului. Dar sper, bineînțeles, prin absorbția tuturor banilor pe care îi avem la dispoziție și prin adoptarea tuturor măsurilor care sprijină creșterea economică, iar aici mă refer la măsuri luate inclusiv la finalul anului 2025. Vorbesc de reducerea taxei pe cifră de afacere, reducerea IMCA cu 0,5%, care a fost un pas foarte important. Vorbesc de instituirea unei cote unice pentru microîntreprinderi de 1%, o reducere a fiscalizării pentru foarte mulți antreprenori de talie mică, pe care o așteptau, care este și o simplificare în același timp. Vorbesc de garanția de portofoliu pe care o oferă Banca de Dezvoltare, garanție de portofoliu care este implementată împreună cu băncile comerciale, iar aici discutăm de aproape 1 miliard de euro credite subvenționate în cursul anului 2026. Și, pe lângă toate aceste măsuri, bineînțeles, vom avea inclusiv scheme de sprijin pentru companii, care sunt deja, unele dintre ele sunt operate de către Ministerul Finanțelor și nu doar de către Ministerul Finanțelor. Deci vom readopta schema clasică de sprijin de la Ministerul Finanțelor, care este cunoscută și, alături de ea, încă câteva scheme de sprijin care sunt în discuție în acest moment, tocmai pentru a sprijini antreprenorii în 2026 și a atrage cât mai multe investiții. Bineînțeles că sperăm că toate aceste măsuri cumulate vor avea un efect și pe creșterea economică, dar în momentul când elaborăm bugetul, trebuie să ne bazăm pe datele de la Comisia de Prognoză și, din punctul meu de vedere, trebuie să fim precauți. E foarte important ca acest buget să fie un buget realist. E foarte important ca acest buget să nu supraevalueze veniturile, să nu subevalueze anumite categorii de cheltuieli, pentru că nu trebuie să uităm că, din cauza acestor metehne clasice în bugetele anilor trecuți, am avut probleme care a fost nevoie, pentru acele probleme, de intervenții în cursul anului și pentru predictibilitate și pentru mediul de business și mediul de afaceri nu e deloc bine să avem astfel de intervenții în cursul anului. Domnul Cîțu a spus într-un interviu că ar fi trebuit să avem până la acest moment bugetul, că e vina Ministerului de Finanțe, pentru că acolo sunt toate datele, că Parlamentul nu știe, nu pot să facă nimic fără aceste date de la Finanțe. Aș vrea să vă întreb, a cui este vina, a Guvernului sau a coaliției, că până în acest moment nu există bugetul? [Alexandru Nazare] Am purtat aceste, aceste discuții au fost amplu dezbătute în lunile noiembrie și decembrie, în momentul în care prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat de ce e nevoie de măsuri suplimentare pentru adoptarea bugetului pe anul 2026 și a vorbit despre pachetul de administrație care a fost intens dezbătut. A fost foarte important și e important pentru noi să luăm în calcul acest pachet pe administrație, iar demararea procesului sau decizia pe etapele principale de adoptare a bugetului era nevoie să aibă loc în coaliție. De aceea cred că e un moment foarte important, a fost un moment foarte important coaliția care a avut loc ieri, prima coaliție din acest an, de altfel, în care am setat acești parametri pentru buget. Dacă este târziu sau, bineînțeles, că ne dorim și ne-am dorit și de anul trecut să avem un buget adoptat cât mai rapid, dar trebuie să luăm în calcul și specificul, situația în care suntem astăzi, în care avem nevoie ca acest buget să fie unul credibil, în care acest buget să fie agreat de toate părțile din coaliție, de toate partidele din coaliție, și, da, mă aștept ca aceste discuții, să nu fie, mă aștept să nu fie discuții ușoare în momentul tranșării bugetelor pe anumite capitole de cheltuieli sau pe anumite ministere. Ca atare, eu sper să avem un buget corect. Este esențial să avem un buget corect și toate partidele au agreat ca acest buget să fie adoptat în februarie. Și, scurt, aș vrea să ne spuneți pe ce inflație veți face bugetul pentru 2026 și tot anul acesta, în PNRR este și reforma ANAF. Aș vrea să ne spuneți care este suma de bani pe care trebuie s-o luăm, pe care trebuie s-o luăm anul acesta pentru digitalizarea ANAF și în ce stadiu suntem cu demersul? [Alexandru Nazare] În discuțiile asupra digitalizării, n-aș vrea să intru în mai multe detalii asupra lor, pentru că am anunțat deja că jaloanele principale vor fi deja în stabilite și îndeplinite în momentul în care avem termenul clasic în august. Deci planul este ca toate jaloanele care au legătură cu digitalizarea să fie să fie îndeplinite în august. Da, e importantă reorganizarea ANAF și măsuri complementare pentru eficientizarea ANAF, care au fost cuprinse în renegocierea PNRR. Vom avea discuții cu Comisia începând de săptămâna viitoare, în care discutăm fiecare chestiune în parte și, în momentul când avem definitivată discuția cu Comisia, o să vă spun și ritmul în care vor avea loc aceste reforme, care, da, trebuie să aibă loc în 2026. Nu estimăm să avem la acest moment bani neabsorbiți din PNRR. Cel puțin Ministerul de Finanțe este la zi cu toate jaloanele. Vă rog. Ce se întâmplă la capitolul intrării României în recesiune tehnică? Am văzut că domnul ministru Cîciu a spus aseară și astăzi și unii analiști spun că ar exista acest risc în următoarele luni. [Alexandru Nazare] Eu am observat, în luna decembrie am făcut pași foarte importanți prin care am încercat să sprijinim economia. Și am și făcut-o prin plăți foarte importante pentru Ministerul Dezvoltării, pentru Ministerul Transporturilor, pentru reducerea multor arierate, mă refer aici și la concedii medicale, sume foarte importante care au avut un efect important, pentru că, spre exemplu, la Ministerul Dezvoltării au fost plătite la zi toate programele. Vorbesc de PNRR, de PNDL, de CNI și, bineînțeles, la zi, programul Anghel Saligny, până la momentul opririi platformei, chestiune oarecum neuzuală pentru Ministerul Dezvoltării, unde știți foarte bine că au intrat în anul 2025 cu arierate de 6,5 miliarde și intră cu rați în 2026. Au fost foarte multe plăți făcute pe fonduri europene, cofinanțări pe care le-am acordat, tocmai în ideea de a sprijini și prin plățile pe fonduri europene, să sprijinim economia și prin toate plățile în zona de investiții, să sprijinim economia. Dați-mi voie să cred că speranța mea este că toate aceste măsuri luate vor avea efecte în semestrul patru, în trimestrul patru. Care sunt principalele măsuri pe care le-a propus PSD-ul pentru relansare economică? Că ați crescut, ați tăiat, care sunt reformele, practic, pe care le veți face pentru dezvoltarea României după? [Alexandru Nazare] Că PSD a zis că propune un pachet de măsuri de relansare economică. Vrem să le vedem și noi, care sunt acelea principalele? Și ce ne permitem? Fiecare partid din coaliție a venit cu propuneri, inclusiv PSD a venit cu propuneri. Tratăm cu foarte mare seriozitate propunerile tuturor partidelor. Cred că avem nevoie de măsuri de relansare de la fiecare partid în parte. Pe de altă parte, suntem conștienți că toate măsurile de relansare au și costuri. Presupun un efort, un efort de spațiu fiscal. De aceea am creat acest grup tehnic cu specialiști din toate partidele. Vom întruni din nou acest grup tehnic, vom relua, în completare cu măsurile adoptate în decembrie, noi măsuri și, bineînțeles, vom încerca să avem cel mai bun mix de măsuri de relansare adoptabil în coaliție, cu care să fie toate partidele de acord, bineînțeles, având în vedere și spațiile fiscale pe care le avem. Deci, măsura în care și cred că avem nevoie de aceste măsuri, dar, repet, nu sunt măsurile unui singur partid, nu sunt măsuri dintr-o singură zonă, nu sunt de stânga, nu sunt de dreapta, sunt măsurile de care are nevoie România în acest an pentru relansare. Baza relansării o reprezintă cheltuiala din fonduri europene de toate tipurile, pe care am enunțat-o la începutul acestei conferințe de presă. Vorbim de 20 de miliarde de euro. Dar încercăm împreună cu specialiștii partidelor să găsim, să identificăm măsuri de relansare și am discutat aici mai devreme despre mai multe tipuri de scheme de ajutor pentru companii care sunt în discuția acestui grup, despre amortizarea accelerată, tipuri, extinderea amortizării accelerate, despre măsurile pe care le avem în vedere pentru stimularea zonei de cercetare-dezvoltare, unde actualul mecanism nu funcționează. Deducerile pe forma actuală nu funcționează și intenționăm să propunem un credit fiscal care să fie mult mai ușor de accesat de către companii decât este actuala formă de deducere. Deci, practic, să facem funcțională schema de cercetare-dezvoltare. Și, bineînțeles, sunt multe alte măsuri, dar permiteți-mi să discut despre aceste măsuri după ce avem, le avem agreate în grupul tehnic și în coaliție, subliniind că ele reprezintă efortul fiecărui partid din această coaliție. Când se poate discuta despre eliminarea sau reducerea IMCA în bugetul pe 2026? [Alexandru Nazare] Această decizie a fost luată în 2025, în coaliție, în decembrie. Deci se va face, se va... [Alexandru Nazare] Decizia a fost luată în privința reducerii IMCA de la 1% la 0,5%. Au fost mai multe propuneri, inclusiv propuneri ale PNL pentru eliminarea IMCA în 2026, care n-au fost agreate în coaliție. Deci, decizia finală a fost să reducem de la 1% la 0,5%. Nu aș vrea să comentez mai mult, pentru că asta a fost decizia coaliției de atunci. Oricum, e un pas înainte, un pas important, mai ales că această decizie presupune și eliminarea IMCA la finalul anului 2026, ceea ce e un semnal important pentru companii, pentru predictibilitate. Vă mulțumesc foarte mult. Vă mulțumesc. O întrebare legătură cu acel proiect care ar permite primăriilor să folosească firmele de recuperare de datorii. Am putea vedea executări silite din locuințelor? [Alexandru Nazare] Am răspuns mai devreme că acest proiect este în dezbatere, e în discuții. Când o să avem o formă finală a acestei prevederi, o voi comenta. Mulțumesc foarte mult! Numai bine! Mulțumim.