---
title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 23 ianuarie 2026. Subiectul „Sistemul de depozit pentru ambalaje din Republica Moldova. Analiză de impact asupra retail-ului și necesitatea unei guvernanțe echitabile”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110617/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---23-ianuarie-2026--Subiectul--Sistemul-de-depozit-pentru-ambalaje-din-Republica-Moldova--Analiza-de-impact-asup
event_date: 2026-01-23T11:30:00+00:00
location: "Online"
region: Moldova
category: Emisiuni
duration_seconds: 1502
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110617
publisher: Privesc.Eu
---

# Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 23 ianuarie 2026. Subiectul „Sistemul de depozit pentru ambalaje din Republica Moldova. Analiză de impact asupra retail-ului și necesitatea unei guvernanțe echitabile”

## Comunicat de presă

## Republica Moldova Se Pregătește să Implementeze un Sistem Național de Depozitare a Ambalajelor

Republica Moldova se pregătește să implementeze, după model european, un sistem național de depozitare a ambalajelor din plastic, sticlă și metal, menit să reducă poluarea și să încurajeze reciclarea. **Veaceslav Ioniță**, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, a spus vineri, 23 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că inițiativa reprezintă un pas necesar în lupta cu deșeurile, însă necesită prudență, transparență și implicare activă din partea statului.

---

### Situația Actuală și Nevoia de Schimbare

Potrivit expertului, în prezent, doar câteva companii colectează voluntar ambalaje, efort insuficient în raport cu volumul real de deșeuri generate. Datele arată că, în lipsa unui sistem funcțional, ambalajele au ajuns să polueze grav mediul și să afecteze sănătatea populației. Evoluția consumului din ultimul deceniu este semnificativă:

- În 2015, cifra de afaceri a comerțului din Republica Moldova era de 121 de miliarde de lei.
- În 2025, aceasta a ajuns la 313 miliarde de lei.
- Pentru 2026 este estimată la 340 de miliarde de lei.

Importurile de băuturi au crescut de peste trei ori:

- De la 40 de milioane de dolari în 2015 la 135 de milioane de dolari în 2025.
- Volumul importat a urcat de la aproape 60 de milioane de litri la 205 milioane de litri.

Astfel, numărul ambalajelor a crescut accelerat:

- În 2015 se vindeau 163 de milioane de băuturi în ambalaje.
- În 2025 s-a ajuns la 518 milioane.

În ultimii zece ani, volumul recipientelor din plastic, sticlă și metal a crescut anual cu 11%, iar pentru următorii cinci ani se estimează un ritm de cel puțin 9% pe an.

---

### Detalii despre Sistemul de Depozit

Expertul susține că sistemul de depozit prevede că, la cumpărarea unui produs ambalat, consumatorul va achita o garanție de 2 lei, sumă recuperată la returnarea recipientului în magazinele dotate cu puncte de colectare. Simulările economice arată că în 2026, rulajul anual al sistemului ar putea ajunge la 1,1 miliarde de lei.

> Experiența României și a altor țări arată că în primul an de implementare se reușește recuperarea a doar 50-60% din ambalajele plasate pe piață. Respectiv, din suma de 1,1 miliarde lei, doar 734 de milioane de lei ar reveni cetățenilor prin restituirea ambalajelor, iar 395 de milioane de lei ar rămâne operatorilor care administrează sistemul. Până în 2030, rulajul anual ar putea depăși 1,6 miliarde de lei anual.

Dacă în primul an se reușește colectarea a doar 55% din ambalaje, atunci după 5 ani se ajunge la o rată de colectare de 80%, ceea ce înseamnă că, în primii ani, sistemul ar putea genera peste 2 miliarde de lei anual din garanții nerestituite, bani care vor rămâne la gestionarii de sistem.

---

### Riscuri și Recomandări

**Veaceslav Ioniță** subliniază că acest sistem nu este o afacere clasică, ci un serviciu de utilitate publică administrat de mediul privat, care trebuie reglementat strict prin lege. Printre riscurile identificate se numără:

- Dezechilibrul de putere între actorii care produc poluarea și cei implicați în colectare.
- Lipsa de transparență privind gestionarea banilor proveniți din garanțiile nerestituite.
- Riscul ca ambalajele să ajungă în continuare la gunoi, iar banii să rămână la administratorii sistemului.

> „Aceasta nu este doar o problemă de mediu, ci una care trebuie rezolvată prin pârghii economice bine gândite. Dacă rezolvăm problema ecologică, dar creăm una economică, nu am câștigat nimic. Guvernul trebuie să fie actor activ, nu simplu observator. Orice taxă sau obligație impusă agenților economici trebuie discutată public, prin dezbateri transparente, iar modul de administrare a fondurilor colectate trebuie să fie clar și verificabil,” a avertizat economistul.

**Veaceslav Ioniță** este de părere că implementarea sistemului de depozit pentru ambalaje poate deveni un instrument eficient de protecție a mediului, dar doar dacă este construit pe principii de echitate, responsabilitate și control public.

## Noutăți

### Moldova lansează sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje: 2 lei pentru fiecare recipient returnat

Republica Moldova se pregătește să implementeze un sistem de garanție-returnare (SGR) pentru ambalajele de băuturi, o premieră pentru țară, aliniată la practicile europene de combatere a poluării cu plastic. Conform analizei economice prezentate de expertul Veaceslav Ioniță, noul mecanism va oferi un stimulent financiar direct cetățenilor pentru a contribui la colectarea deșeurilor.

Sistemul presupune că, la achiziționarea unei băuturi – fie că este vorba de apă, suc sau alte produse ambalate în plastic, sticlă sau metal – consumatorul va plăti o garanție de 2 lei. Această sumă va fi recuperată integral în momentul în care ambalajul gol este returnat la unul dintre punctele de colectare special amenajate. Se preconizează crearea unei rețele naționale de colectare, care va include puncte în marile rețele de magazine și alte locații ușor accesibile publicului larg.

Obiectivul principal al acestei inițiative este reducerea drastică a cantității de deșeuri de ambalaje care ajung în gropile de gunoi sau, mai rău, în mediul înconjurător. Prin introducerea unui stimulent economic, autoritățile speră să încurajeze un comportament responsabil din partea cetățenilor și să transforme colectarea ambalajelor dintr-o activitate voluntară și sporadică într-una sistematică și eficientă. Până în prezent, eforturile de colectare a plasticului au fost realizate preponderent de companii private, fără a avea însă un impact la nivel național.

Implementarea SGR reprezintă un pas important în lupta împotriva poluării și alinierea la standardele de mediu ale Uniunii Europene. Analistul economic subliniază că, deși colectarea datelor pentru a estima impactul a fost un proces complex, beneficiile pe termen lung pentru mediu și pentru formarea unei culturi a reciclării sunt incontestabile. Succesul sistemului va depinde de eficiența rețelei de colectare și de gradul de conștientizare și participare a populației, stimulată de recompensa financiară directă.

### Peste 500 de milioane de ambalaje poluează anual Moldova, arată o analiză economică

O analiză economică recentă scoate la iveală dimensiunea alarmantă a poluării cu ambalaje de unică folosință în Republica Moldova, estimându-se că un număr de aproximativ 518 milioane de recipiente (sticle de plastic, sticlă și doze de metal) sunt aruncate anual, contribuind la o criză de mediu tot mai vizibilă.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a prezentat o estimare detaliată a volumului de ambalaje care intră pe piața din Moldova, atât din import, cât și din producția locală. Cifrele arată o creștere exponențială în ultimul deceniu. Dacă în anul 2015 se estima că aproximativ 90 de milioane de recipiente au fost aruncate, în 2025 acest număr a ajuns la 290 de milioane doar din importuri. Adăugând producția locală, totalul estimat pentru anul 2025 se ridică la 518 milioane de unități.

Studiul se bazează pe analiza datelor privind vânzările din comerțul cu amănuntul, unde băuturile reprezintă aproximativ 5% din total. În 2025, volumul băuturilor importate a atins cifra de 205 milioane de litri, dintre care 152 de milioane de litri au fost apă și băuturi răcoritoare, iar 50 de milioane de litri au fost bere și vin. Aceste volume, corelate cu tipurile de ambalaje folosite (de la sticle de 0,5 litri la cele de 2 litri), au permis calcularea numărului total de recipiente care, în lipsa unui sistem eficient de colectare, ajung să polueze țara.

Această cantitate masivă de deșeuri reprezintă o provocare majoră pentru managementul deșeurilor și pentru protecția mediului în Republica Moldova. Imaginile cu gunoiști improvizate și peisaje naturale acoperite de plastic au devenit o realitate comună, iar datele prezentate nu fac decât să confirme gravitatea situației. Introducerea noului sistem de garanție-returnare este văzută ca o soluție directă la această problemă, având potențialul de a devia sute de milioane de ambalaje de la groapa de gunoi către circuitul de reciclare.

### Avertisment privind guvernanța sistemului de garanție-returnare: Fonduri publice de un miliard de lei, în joc

Odată cu implementarea noului sistem de garanție-returnare, apare o provocare majoră de guvernanță legată de gestionarea transparentă a unor fonduri publice estimate la peste un miliard de lei anual. Expertul economic Veaceslav Ioniță atrage atenția că banii proveniți din garanțiile nerecuperate de cetățeni nu trebuie să devină profitul unui operator privat, ci trebuie administrați în interes public, sub o supraveghere strictă a statului.

Analiza financiară arată că, în primul an de funcționare, valoarea totală a garanțiilor care vor circula în sistem ar putea depăși 1 miliard de lei. Presupunând o rată de returnare inițială de 50-55%, similară cu experiența altor țări, aproximativ 430-450 de milioane de lei vor rămâne anual în conturile administratorului de sistem. Această sumă, subliniază expertul, reprezintă bani publici, deoarece provine de la cetățenii care nu și-au returnat ambalajele. Prin urmare, este imperativ ca Guvernul să creeze un mecanism de reglementare care să asigure transparență totală și să prevină conflictele de interese.

Ioniță avertizează asupra riscului ca sistemul să fie controlat de un grup restrâns de interese, de exemplu, doar de producătorii locali, excluzând importatorii și retailerii, care sunt actori la fel de importanți în lanțul de aprovizionare. O astfel de abordare ar crea un dezechilibru de putere și ar putea duce la decizii netransparente sau la impunerea unor taxe nejustificate pentru anumiți agenți economici. Se solicită o implicare activă a Guvernului, a Ministerului Economiei și a Consiliului Concurenței pentru a garanta o guvernanță echitabilă, unde toți cei trei piloni – producători, importatori și comercianți – să aibă o voce egală.

Modelul propus este cel european, unde astfel de sisteme sunt strict reglementate. În Germania, de exemplu, există o supraveghere riguroasă din partea autorităților statului, iar în Franța tarifele sunt controlate pentru a preveni abuzurile. Apelul este ca Republica Moldova să evite crearea unei „utilități publice” gestionate privat fără un control public adecvat și să se asigure că fondurile acumulate sunt reinvestite exclusiv în dezvoltarea și eficientizarea sistemului de colectare, cum ar fi achiziționarea de automate de colectare (RVM-uri), care au un cost considerabil.