---
title: "Forum Electoral 2026. Dezbaterea „Sistemul de partide politice – reguli de participare, integritate și pluralism politic autentic”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110636/Forum-Electoral-2026--Dezbaterea--Sistemul-de-partide-politice---reguli-de-participare--integritate-si-pluralism-politic-autentic-
event_date: 2026-01-28T14:00:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 115/1, Urban Business Center"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 5372
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110636
publisher: Privesc.Eu
---

# Forum Electoral 2026. Dezbaterea „Sistemul de partide politice – reguli de participare, integritate și pluralism politic autentic”

## Comunicat de presă

## Regulile de participare electorală și integritatea partidelor, sub lupa Forumului Electoral 2026

**Chișinău, 28 ianuarie 2026** – Sistemul actual de partide din Republica Moldova, barierele birocratice în calea înregistrării formațiunilor politice și creșterea alarmantă a discursului de ură au constituit temele centrale ale dezbaterii organizate miercuri în cadrul „Forumului Electoral 2026”. Evenimentul, intitulat „Sistemul de partide politice – reguli de participare, integritate și pluralism politic autentic”, a reunit reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și extraparlamentare, oficiali ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) și ai Agenției Servicii Publice (ASP), alături de experți ai societății civile, pentru a analiza starea democrației și a pluralismului politic.

Discuțiile au pornit de la o premieră în istoria electorală recentă a țării: excluderea a 26 de partide politice dintr-un total de 66 de la participarea în alegeri, ca urmare a neîndeplinirii noilor rigori legislative privind raportarea și actualizarea registrului membrilor. Această situație a generat opinii polarizate între autorități și reprezentanții opoziției privind echilibrul dintre rigoarea administrativă și dreptul constituțional de asociere.

Dragoș Galbur, lider de partid prezent la dezbateri, a criticat mecanismul actual, sugerând că accentul ar trebui pus pe activitatea politică reală, nu pe birocrație. Acesta a propus o reformă legislativă prin care partidele care nu participă la trei sau patru exerciții electorale consecutive să fie radiate automat, subliniind că existența formațiunilor politice doar pe hârtie „știrbește din greutatea și prestigiul unui partid politic”.

Pe de altă parte, Iurie Muntean, reprezentant al Congresului Civic, a pus sub semnul întrebării relevanța numărului de membri ca criteriu de calitate politică. Acesta a argumentat că cetățenii nu sunt interesați de cifra membrilor de partid, ci de agenda promovată, calitatea ideilor și consistența acțiunilor politice. Muntean a avertizat asupra riscului transformării sistemului politic într-un mecanism pur administrativ, care ignoră voința reală a alegătorilor și favorizează partidele mari, cu resurse administrative extinse.

Reprezentanții Agenției Servicii Publice au apărat necesitatea actualizării listelor de membri, precizând că legea impune o claritate asupra componenței nominale a partidelor pentru a asigura un climat integru. Totuși, partidele mici au acuzat instituțiile statului de exces de zel birocratic, menționând dificultatea colectării datelor personale, inclusiv a IDNP-urilor, în contextul unei diaspore numeroase și a mobilității populației.

Un alt subiect sensibil abordat în cadrul Forumului a fost finanțarea campaniilor electorale. Rapoartele prezentate au relevat o dependență majoră a partidelor de subvențiile de stat, care constituie aproximativ 80% din veniturile raportate, și o discrepanță uriașă între resursele partidelor de guvernare și cele de opoziție. S-a discutat despre necesitatea plafonării donațiilor și a unui control mai strict al fluxurilor financiare pentru a preveni influența grupurilor de interese obscure.

Nu în ultimul rând, experții Promo-LEX au tras un semnal de alarmă privind degradarea limbajului politic. Irina Corobcenco, analist în cadrul asociației, a prezentat date îngrijorătoare privind monitorizarea discursului de ură. În perioada electorală recentă au fost identificate peste 700 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, majoritatea fiind propagate prin noile rețele de socializare, precum TikTok și Telegram. Fenomenul a devenit o normalitate periculoasă, vizând criterii de gen, apartenență politică și opinii personale, fără ca mecanismele de sancționare actuale, gestionate de Poliție sau Consiliul pentru Egalitate, să fie suficient de eficiente.

Forumul Electoral 2026 rămâne o platformă esențială de dialog, participanții concluzionând că legislația trebuie ajustată pentru a facilita o competiție onestă, în care partidele să fie evaluate după performanța lor în fața cetățenilor, și nu doar după capacitatea de a completa formulare administrative.

**Despre Asociația Promo-LEX**

Asociația Promo-LEX este o organizație non-guvernamentală, apolitică și non-profit din Republica Moldova. Misiunea asociației este de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea și apărarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor democratice și consolidarea societății civile. Promo-LEX este recunoscută la nivel național și internațional pentru misiunile sale de observare a alegerilor și pentru eforturile de îmbunătățire a cadrului legal electoral.

## Noutăți

### Proliferarea partidelor politice în Moldova: Între pluralism autentic și fragmentare electorală

Numărul mare de partide politice înregistrate în Republica Moldova, în prezent 66, a fost un subiect central de dezbatere în cadrul Forumului Electoral 2026. Participanții au analizat impactul modificărilor legislative recente, care au redus pragul de semnături necesar pentru înregistrarea unui partid la doar 1.000, o măsură ce a simplificat considerabil procesul de creare a noilor formațiuni politice. 

Reprezentanții partidelor au exprimat opinii divergente cu privire la această realitate. Unii participanți au subliniat că, deși simplificarea procedurilor ar putea fi văzută ca un pas spre un pluralism politic mai larg, în practică, aceasta a dus la o fragmentare excesivă a scenei politice și la confuzie în rândul cetățenilor. O preocupare majoră exprimată a fost reproșul constant din partea electoratului cu privire la numărul excesiv de partide, mulți cetățeni considerând că acest fenomen nu reflectă o diversitate reală de opinii, ci mai degrabă o lipsă de consolidare politică. 

O problemă conexă, de o gravitate deosebită, este existența partidelor „dormante” sau inactive. S-a atras atenția asupra riscului ca aceste formațiuni, care există doar pe hârtie, să fie reactivate peste noapte de către grupări criminale sau de interese obscure, în special în perioadele electorale, pentru a servi drept vehicule politice. Această vulnerabilitate a sistemului subminează integritatea procesului electoral și încrederea publicului. 

În acest context, a fost avansată propunerea de a introduce un mecanism legislativ pentru radierea sau dizolvarea partidelor care nu participă la un număr consecutiv de scrutine electorale, de exemplu, trei sau patru. O astfel de măsură ar avea ca scop curățarea registrului de partide și asigurarea că doar formațiunile politice active și relevante rămân pe scena publică. S-a argumentat că o astfel de reformă ar stimula o dinamică politică mai sănătoasă și ar responsabiliza partidele să participe activ la viața politică, nu doar să existe formal. Dezbaterea a concluzionat asupra necesității de a revizui cadrul legal pentru a găsi un echilibru între încurajarea pluralismului politic autentic și prevenirea abuzurilor și a fragmentării care slăbesc democrația.

### Discursul de ură în campaniile electorale: O analiză a creșterii alarmante și a ineficienței instituționale

Utilizarea discursului de ură și a instigării la discriminare a atins un nivel alarmant în ultima campanie electorală din Republica Moldova, normalizând violența verbală în spațiul public. Aceasta este concluzia principală a unei analize prezentate în cadrul Forumului Electoral 2026 de către reprezentanții asociației Promo-LEX. 

Conform datelor de monitorizare, în perioada electorală recentă au fost înregistrate peste 700 de cazuri de discurs de ură, marcând o creștere de 1,7 ori față de campaniile precedente. Aceste mesaje, răspândite în principal prin rețele de socializare precum Facebook, TikTok și Telegram, au generat peste 13 milioane de vizualizări, amplificând impactul negativ asupra societății. 

Analiza a relevat o schimbare a principalelor criterii care stau la baza acestor atacuri. Dacă în trecut predominau discursurile bazate pe sex, gen sau orientare sexuală, în ultima campanie, cele mai frecvente ținte au fost legate de **apartenența politică**, **activitatea profesională** și **starea de sănătate**. Această tendință indică o strategie de patologizare a oponenților politici, prin care aceștia sunt asociați cu diverse tulburări mentale sau fizice pentru a-i denigra și a-i discredita în fața electoratului. 

Raportul a identificat și partidele ai căror reprezentanți au recurs cel mai frecvent la acest tip de discurs, menționând, printre altele, Blocul Patriotic, Partidul Nostru și Democrația Acasă. De asemenea, au fost numiți politicieni specifici care s-au remarcat prin utilizarea repetată a limbajului urii. 

Un aspect critic subliniat în cadrul dezbaterii a fost ineficiența instituțiilor responsabile cu sancționarea acestor derapaje. Un reprezentant de partid a menționat că a depus o contestație la Consiliul pentru Egalitate în urma unor declarații ofensatoare făcute de un ministru, însă plângerea nu a fost examinată nici până în prezent. Această întârziere ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea și voința autorităților de a interveni prompt și eficient. S-a clarificat că, în conformitate cu legislația actuală, competența de a investiga discursul de ură revine în principal poliției, în timp ce Consiliul pentru Egalitate se ocupă de actele de discriminare. Participanții au concluzionat că este necesară o reacție mai fermă din partea societății și o aplicare riguroasă a legii pentru a combate acest fenomen toxic, care subminează coeziunea socială și integritatea procesului democratic.

### Finanțarea partidelor politice: Dezbatere aprinsă privind distribuția subvențiilor de la stat

Sistemul actual de finanțare a partidelor politice din Republica Moldova, în special modul de distribuire a subvențiilor de la bugetul de stat, a fost supus unor critici dure în cadrul Forumului Electoral 2026. Participanții au argumentat că formula curentă creează un dezechilibru major, favorizând în mod disproporționat partidul de la guvernare și sufocând competiția politică. 

Datele prezentate au arătat că aproximativ 80% din finanțarea partidelor provine din alocații bugetare. În ultima perioadă, partidul de guvernare a beneficiat de sume considerabile, depășind 5 milioane de euro în ultimii patru ani, ceea ce face practic imposibil pentru partidele noi sau cele din opoziție să concureze pe picior de egalitate. Această discrepanță este percepută ca o barieră semnificativă în calea unui pluralism politic autentic. 

Pentru a remedia această situație, a fost avansată o propunere radicală: distribuirea egală a fondurilor de la bugetul de stat către toate partidele care participă la alegeri. Susținătorii acestei idei au făcut o paralelă cu modelul din fotbalul englez (Premier League), unde drepturile de televizare sunt împărțite echitabil între toate cluburile pentru a stimula competitivitatea și a oferi o șansă echipelor mai mici. O astfel de abordare, s-a argumentat, ar încuraja o luptă politică corectă și ar oferi partidelor emergente resursele necesare pentru a-și construi un buget competitiv. 

O altă problemă majoră adusă în discuție a fost cea a partidelor finanțate din surse obscure, cu „saci de bani cash”. S-a subliniat paradoxul prin care astfel de formațiuni, odată ce obțin un număr suficient de voturi pentru a intra în schema de finanțare publică, utilizează subvențiile de la stat pentru a-și „spăla” și returna investițiile inițiale ilegale. S-a menționat chiar cazul unui partid al cărui lider se afla în închisoare, dar care continua să primească finanțare de la bugetul de stat. 

Dezbaterile au evidențiat și dificultățile partidelor mici, extraparlamentare, de a atrage donații, acestea bazându-se aproape exclusiv pe cotizațiile modeste ale membrilor. S-a cerut o revizuire a cadrului legal privind donațiile, inclusiv plafonarea donațiilor prin cont bancar, pentru a reduce birocrația și a facilita colectarea de fonduri de către partidele autentice, dar cu resurse limitate. Concluzia generală a fost că sistemul de finanțare necesită o reformă profundă pentru a asigura un mediu electoral echitabil și pentru a combate influența banilor de proveniență dubioasă în politică.