--- title: "Briefing de presă al Fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110661/Briefing-de-presa-al-Fractiunii-parlamentare--Partidul-Nostru- event_date: 2026-01-28T11:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 505 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Briefing de presă al Fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru” ## Comunicat de presă ## Deputații Partidul Nostru cer reducerea retroactivă a tarifelor la gaz și avertizează asupra colapsului din sistemul judecătoresc **Chișinău, 28 ianuarie 2026** – Fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru” a organizat miercuri un briefing de presă în care a solicitat reducerea urgentă a tarifelor la gazele naturale, cu aplicare retroactivă de la 1 ianuarie 2026. Totodată, parlamentarii au tras un semnal de alarmă privind situația critică din sistemul judecătoresc, care blochează examinarea dosarelor de rezonanță ce vizează direct facturile cetățenilor. În debutul conferinței, deputatul Cuîmju a subliniat că luna ianuarie 2026 a fost marcată de temperaturi extrem de scăzute, ceea ce a dus la un consum ridicat de gaze naturale și, implicit, la o presiune financiară majoră asupra populației. Parlamentarul a argumentat că există toate premisele legale și economice pentru micșorarea tarifului, invocând precedentele din anii anteriori. „Tariful la gaz trebuie redus și aplicat retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2026. Oamenii nu mai pot aștepta. Ultima ajustare a avut loc în noiembrie 2024, când tariful a fost majorat, însă acum realitățile economice permit o ieftinire”, a declarat deputatul Cuîmju. Oficialul a făcut referire la decizia din 2022, când tarifele majorate au fost aplicate retroactiv, demonstrând că mecanismul este legal și funcțional. Fracțiunea solicită S.A. Energocom să depună neîntârziat cererea de micșorare a prețului către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), iar regulatorul să examineze solicitarea în regim de urgență. „Cerem ca până la aprobarea noului tarif să fie stopată facturarea pentru luna ianuarie 2026, iar după adoptarea tarifului redus, acesta să fie aplicat retroactiv, cu recalcularea corespunzătoare”, a adăugat deputatul. În a doua parte a briefingului, reprezentanții fracțiunii au abordat problema blocajului instituțional din justiție, care afectează direct capacitatea cetățenilor și a partidelor de a contesta legalitatea tarifelor. S-a menționat că un dosar privind tarifele la gaz, inițiat în 2023, este blocat la Curtea de Apel Chișinău (Centru) de aproape doi ani, fără a fi stabilită nici măcar o ședință de judecată. „Acest lucru nu poate fi calificat drept o simplă întârziere procedurală. Este un colaps în funcționarea justiției. Vorbim despre un dosar de interes public major, care vizează milioane de lei achitați de cetățeni”, a declarat reprezentantul fracțiunii în cadrul briefingului. Parlamentarii au prezentat date alarmante privind exodul magistraților din sistem, menționând că aproximativ 30% din funcțiile de la curțile de apel și 60% de la Curtea Supremă de Justiție sunt vacante. Fracțiunea „Partidul Nostru” a anunțat că a expediat demersuri oficiale către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Institutul Național al Justiției pentru a clarifica situația posturilor vacante și a măsurilor întreprinse pentru deblocarea actului de justiție. Deputații au concluzionat că reforma justiției nu trebuie să se rezume la declarații de presă, ci trebuie să asigure funcționalitatea instanțelor, astfel încât dosarele de interes social să fie examinate în termeni rezonabili. **Despre Fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru”** Fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru” este o grupare politică activă în Parlamentul Republicii Moldova, care promovează politici sociale echitabile, transparența instituțională și responsabilitatea față de cetățeni. Formațiunea se implică activ în monitorizarea sectorului energetic și a reformelor din justiție, militând pentru protejarea intereselor economice ale populației. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 0, "reason": "Discursul este în întregime concentrat pe probleme, critici și cerințe. Tonul este grav, urgent și acuzator, lipsit de orice expresie a emoțiilor pozitive precum fericirea, optimismul sau recunoștința.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Tonul și conținutul briefingului sunt serioase și critice, axate pe dificultățile financiare ale cetățenilor și eșecurile instituționale. Nu există niciun element care să sugereze fericire." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii exprimă frustrare și dezamăgire față de situația actuală, nu optimism. Ei cer acțiuni concrete tocmai pentru că nu au încredere că instituțiile vor acționa din proprie inițiativă în favoarea cetățenilor." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Discursul este unul de critică și revendicare la adresa autorităților. Nu se exprimă recunoștință, ci, dimpotrivă, se subliniază eșecul și inacțiunea acestora." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este solemn și exigent, complet lipsit de entuziasm. Vorbitorii transmit un sentiment de urgență și gravitate, nu de energie pozitivă." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Deși se menționează acționarea din „grijă față de oameni”, emoția transmisă nu este dragostea, ci una de responsabilitate politică și advocacy, într-un context conflictual." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Subiectele abordate – facturile mari la gaze și blocajele din justiție – și tonul general al discursului sunt complet opuse oricărui sentiment de bucurie." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii sunt profund nemulțumiți de situația curentă, exprimând în mod explicit insatisfacția față de inacțiunea guvernului și a sistemului judecătoresc." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Briefingul este unul formal și serios. Nu există absolut niciun element de umor sau amuzament, subiectul fiind tratat cu maximă gravitate." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 4, "reason": "Discursul este dominat de emoții negative, în special frustrare și dezamăgire față de ineficiența și inacțiunea instituțiilor statului, precum și o furie moderată legată de povara financiară pusă pe cetățeni.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 1, "reason": "Deși nu este emoția principală, se poate deduce o notă de tristețe sau îngrijorare profundă pentru dificultățile cu care se confruntă cetățenii, descrise ca o „povară critică”." }, { "name": "Furie", "grade": 3, "reason": "Tonul ferm, folosirea repetată a verbului „cerem” și calificarea situației din justiție drept un „colaps” denotă o furie moderată față de eșecul autorităților de a răspunde nevoilor populației." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii nu exprimă frică personală, ci încearcă să sublinieze gravitatea situației și riscurile sociale, transmițând un sentiment de urgență, nu de teamă." }, { "name": "Dezgust", "grade": 2, "reason": "Descrierea blocajului de aproape doi ani din sistemul judecătoresc și a modului în care cazul a fost tergiversat sugerează un sentiment de dezgust față de funcționarea justiției." }, { "name": "Frustrare", "grade": 4, "reason": "Aceasta este una dintre emoțiile centrale. Detalierea cronologiei procesului de judecată, care stagnează de aproape doi ani, exprimă o frustrare intensă față de ineficiența birocratică și judiciară." }, { "name": "Anxietate", "grade": 2, "reason": "Urgența transmisă prin expresii precum „oamenii nu mai pot aștepta” și „fiecare zi de întârziere contează” reflectă o anxietate legată de impactul negativ al tarifelor mari asupra populației." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 4, "reason": "Ambii vorbitori arată o dezamăgire profundă față de instituțiile statului (ANRE, justiție), care nu acționează în interesul cetățenilor. Critica la adresa reformei justiției, redusă la „declarații de presă”, subliniază această dezamăgire." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element în discurs care să indice prezența geloziei." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 4, "reason": "Discursul combină un scop informativ, prin prezentarea de date concrete, cu unul puternic persuasiv și instructiv, prin care se încearcă mobilizarea opiniei publice și presarea autorităților să acționeze.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 1, "reason": "Deși se prezintă date concrete (date, nume de instituții), tonul general este puternic partizan și critic. Scopul este de a convinge și a acuza, nu de a informa obiectiv, deci neutralitatea este foarte scăzută." }, { "name": "Informativ", "grade": 4, "reason": "Briefingul este foarte informativ, oferind date specifice despre tarife, precedente legale, cronologia unui caz în justiție și demersurile oficiale întreprinse de partid (ex: solicitarea către CSM)." }, { "name": "Interogativ", "grade": 1, "reason": "Se folosește o întrebare retorică („De ce?”), dar stilul predominant este declarativ și imperativ. Întrebările nu sunt folosite pentru a căuta răspunsuri, ci pentru a sublinia o problemă." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Discursul are un caracter instructiv puternic, formulând cerințe clare și directe către instituții: „să fie stopată facturarea”, „ANRE să examineze cererea”, „Energocom să depună o solicitare”. Este un apel la acțiune." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Al doilea vorbitor construiește o narațiune detaliată a cazului judiciar pentru a ilustra „colapsul justiției”. Primul vorbitor folosește o scurtă narațiune despre iarna geroasă pentru a justifica urgența reducerii tarifului." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este un exercițiu de persuasiune. Se folosesc argumente logice (precedente juridice), apeluri emoționale (povara asupra cetățenilor) și un ton urgent pentru a convinge publicul și a presa autoritățile să acționeze." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 3, "reason": "Atitudinea generală este una de confruntare politică. Deși se menține un cadru formal, politețea este umbrită de un ton agresiv și de o lipsă de respect evidentă față de competența instituțiilor criticate.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 3, "reason": "Se utilizează formule de adresare formale („Bună ziua”, „stimați cetățeni”), menținând un cadru politicos. Totuși, conținutul este foarte critic și direct, ceea ce temperează politețea." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Critica este aspră și directă, dar nu se recurge la limbaj vulgar, jignitor sau nerespectuos la nivel personal. Se menține în limitele unui discurs politic civilizat." }, { "name": "Respect", "grade": 1, "reason": "Deși se folosesc formule de adresare formale, conținutul discursului denotă o lipsă profundă de respect față de competența și integritatea instituțiilor vizate, în special sistemul judecătoresc, numit „în colaps”." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 3, "reason": "Tonul este asertiv, insistent și revendicativ. Folosirea repetată a cuvântului „cerem” și ritmul alert al discursului creează o impresie de agresivitate politică, menită să pună presiune." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Discursul este direct și serios. Nu se folosesc figuri de stil precum sarcasmul pentru a critica; mesajul este transmis explicit." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Subiectul este grav (costul vieții, justiție), iar abordarea este complet lipsită de umor, menținând un ton solemn pe tot parcursul." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Similar sarcasmului, ironia este absentă. Critica este explicită și directă, nu implicită sau voalată." }, { "name": "Diplomație", "grade": 1, "reason": "Abordarea este una de confruntare, nu de negociere. Vorbitorii nu caută un compromis, ci impun cerințe clare și critică dur eșecurile, ceea ce este opusul unei atitudini diplomatice." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 5, "reason": "Briefingul este centrat pe teme de justiție socială și advocacy, poziționând partidul ca un apărător al cetățenilor de rând împotriva unui sistem considerat inechitabil și nefuncțional.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Critica vizează exclusiv instituții și politici guvernamentale, nu grupuri de persoane pe criterii de rasă, etnie, religie sau alte caracteristici protejate. Nu există discurs instigator la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Conceptul nu este relevant pentru acest discurs, care se concentrează pe probleme economice și de guvernanță, fără a aborda subiecte sensibile care ar necesita un limbaj „politic corect”." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii se poziționează ca apărători ai tuturor cetățenilor („oamenii”, „populația”, „cetățenii Republicii Moldova”), subliniind că problema tarifelor afectează întreaga societate." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul abordat în briefing nu are legătură cu diversitatea socială, etnică sau culturală." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu se aduc acuzații de discriminare. Problema este prezentată ca una de inechitate economică generalizată, care afectează populația în ansamblu, nu un grup specific." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Întregul briefing este un act de advocacy. Partidul pledează public și cu fermitate pentru reducerea tarifelor la gaze și pentru o justiție funcțională, în numele interesului public." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 5, "reason": "Discursul este fundamentat pe principiul justiției sociale. Se argumentează că tarifele mari reprezintă o „povară” nedreaptă pentru populație și că blocarea accesului la justiție într-un caz de interes public major este o inechitate gravă." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Tema abordată este de natură economică și politică, fără a implica aspecte sau sensibilități culturale." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 4, "reason": "Discursul este extrem de concentrat pe sarcini, abordând probleme specifice (tarifele la gaz, sistemul judiciar) și propunând acțiuni concrete. Vorbitorii își structurează argumentele logic, folosesc terminologie specifică și prezintă un set clar de cereri, menținând un ton serios și profesional pe parcursul întregului briefing.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii folosesc un limbaj formal („Stimați reprezentanți ai mass-media”), citează instituții specifice (ANRE, Energocom) și date precise. Structura discursului este logică și adecvată unui briefing de presă, demonstrând o abordare profesională a subiectului." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii demonstrează o bună cunoaștere a cadrului legal și de reglementare. Ei citează precedente juridice (aplicarea retroactivă a tarifului în 2022), menționează datele unor decizii anterioare și fac referire la demersuri oficiale pe care le-au întreprins, ceea ce sugerează competență în domeniu." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Prin formularea unor cereri ferme către instituțiile statului și prin poziționarea partidului ca apărător al intereselor cetățenilor, vorbitorii își asumă un rol de lider. Ei preiau inițiativa de a aduce în atenția publică o problemă majoră și de a solicita acțiuni decisive." }, { "name": "Colaborare", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține elemente de colaborare. Tonul este unul de confruntare și de cerere, nu de propunere a unui parteneriat. Vorbitorii critică și solicită acțiuni de la alte instituții, fără a sugera o cale de cooperare pentru rezolvarea problemei." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întregul briefing este axat pe rezolvarea problemelor. Sunt identificate clar două probleme (tarifele mari la gaz și blocajele din justiție) și sunt propuse soluții specifice și acționabile, cum ar fi reducerea retroactivă a tarifului și stoparea facturării." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Deși vorbitorii nu sunt în poziția de a lua deciziile finale, ei încearcă în mod activ să influențeze procesul decizional. Prin cererile lor publice și presiunea mediatică, ei conturează deciziile pe care le așteaptă de la ANRE și de la sistemul judiciar." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Soluțiile propuse nu sunt inovatoare. Reducerea tarifelor și aplicarea retroactivă sunt mecanisme politice și legale standard. Abordarea se bazează pe precedente și pe exercitarea presiunii politice, fără a introduce concepte sau metode noi." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Conținutul audio este strict de natură politică și socială, concentrându-se pe politici publice și pe funcționarea instituțiilor statului. Nu există nicio referire la creștere personală, motivație individuală sau introspecție.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Discursul nu abordează tema îmbunătățirii personale. Orice referire la îmbunătățire vizează sistemul de stat, nu individul." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de discurs motivațional destinat dezvoltării personale a ascultătorului." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Briefingul are un caracter informativ și critic, neavând scopul de a inspira audiența la nivel personal." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Deși se vorbește despre dificultățile cetățenilor, conceptul de reziliență personală nu este discutat." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Subiectul este complet deconectat de orice concept legat de mindfulness sau prezență conștientă." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Discursul nu încurajează auto-reflecția, ci o analiză critică a acțiunilor guvernului și ale instituțiilor." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Tema dezvoltării personale este complet absentă din acest briefing de presă cu caracter politic." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discursul este puternic ancorat într-un cadru etic și moral. Vorbitorii invocă în mod repetat concepte precum corectitudinea față de cetățeni, responsabilitatea instituțiilor și povara financiară nedreaptă, transformând o problemă economică într-una morală.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 2, "reason": "Vorbitorii prezintă fapte verificabile (date, nume de instituții), dar le încadrează într-o narativă partizană. Afirmația că acționează „nu din motive politice, ci din grijă față de oameni” este o declarație a cărei onestitate este subiectivă în contextul politic." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Partidul se poziționează ca o forță integră care luptă pentru cetățeni împotriva unui sistem pe care îl descriu ca fiind disfuncțional sau indiferent. Integritatea este sugerată prin contrastul dintre acțiunile lor și inacțiunea altora." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Responsabilitatea este o temă centrală. Vorbitorii cer în mod explicit ca instituțiile statului (ANRE, justiția) să-și asume responsabilitatea față de cetățeni și să acționeze în interesul acestora, criticând eșecul lor de a face acest lucru până acum." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezentate dileme etice. Situația este descrisă într-o manieră maniheistă: acțiunile statului sunt greșite, cetățenii suferă, iar soluția propusă de partid este singura corectă. Nu există nuanțe sau perspective alternative." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 4, "reason": "Discursul este plin de judecăți morale la adresa autorităților. Termeni precum „povară critică” și „colaps în funcționarea justiției” nu sunt doar descrieri tehnice, ci și condamnări morale ale performanței instituțiilor statului." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Întregul argument se bazează pe principiul corectitudinii. Se cere o „decizie corectă” și se argumentează că este incorect ca cetățenii să suporte tarife mari sau ca justiția să fie blocată într-un caz de interes public major." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 2, "reason": "Vorbitorii încearcă să construiască încredere, prezentându-se ca fiind de partea poporului. Totuși, fiind un discurs politic, credibilitatea este inerent partizană și face parte dintr-o strategie de a câștiga sprijin public, nu o garanție a încrederii absolute." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Stilul de comunicare este formal, direct și foarte clar. Mesajul este structurat pentru a avea un impact maxim, cu cereri precise și argumente menite să fie ușor de înțeles de către publicul larg și de presă.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este extrem de directă. Cererile sunt formulate fără echivoc: „Tariful la gaz trebuie redus”, „Cerem... să fie înaintată imediat”, „solicităm... să fie stopată facturarea”. Nu există loc pentru interpretări." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește un limbaj indirect. Criticile sunt explicite și țintite către instituții specifice, iar mesajul este transmis fără subînțelesuri." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii excelează la capitolul claritate. Ei explică problema pas cu pas, folosesc exemple concrete (precedentul din 2022) și își formulează cererile într-un mod care nu lasă loc de ambiguitate, asigurând o înțelegere facilă a mesajului." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Discursul este construit pentru a elimina orice ambiguitate. Intenția este de a transmite un mesaj tranșant și de a mobiliza opinia publică, iar acest lucru este realizat printr-un limbaj precis și lipsit de neclarități." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Primul vorbitor este destul de concis, prezentând problema și cererile rapid. Al doilea vorbitor elaborează mai mult, dar ambii rămân concentrați pe subiectele lor, fără divagații inutile." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Argumentele sunt elaborate cu justificări detaliate. Vorbitorii nu se limitează la a face afirmații, ci le susțin cu date, referințe la legi, precedente și analize ale situației sistemice (cum ar fi lipsa de judecători)." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Contextul (briefing de presă), adresarea („Stimați cetățeni, stimați reprezentanți mass-media”) și tonul general al discursului sunt caracterizate de un grad înalt de formalitate, corespunzător unui eveniment politic oficial." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de informalitate în discurs. Limbajul și atitudinea sunt sobre și profesionale pe toată durata înregistrării." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Discursul este specific contextului social și politic din Republica Moldova, abordând probleme de interes național precum prețul la gaz și funcționarea justiției. Deși nu explorează cultura în sens larg, relevanța sa este pur regională.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 1, "reason": "Discursul operează în cadrul normelor politice și sociale din Republica Moldova, dar nu le discută sau analizează în mod direct. Se referă la o problemă economică, nu la una culturală." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Problemele discutate sunt prezentate ca fiind de interes național, afectând toți cetățenii. Nu se face nicio mențiune despre diferențe sau particularități regionale din interiorul țării." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Subiectul briefingului este economic și politic; tradițiile culturale nu sunt menționate." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Discursul nu face referire la obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema multiculturalismului este complet absentă din discuție." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Discursul nu abordează subiecte legate de patrimoniul cultural sau național." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Tonul este unul critic la adresa instituțiilor naționale, nu unul care să invoce mândria națională. Accentul este pus pe eșecurile sistemului, nu pe realizări." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 5, "reason": "Intenția evidentă a briefingului este una politică: exercitarea de presiune asupra guvernului și a instituțiilor, criticarea adversarilor și consolidarea imaginii partidului ca apărător al cetățenilor. Întregul discurs este un act de comunicare strategică partizană.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 4, "reason": "Se folosesc apeluri emoționale puternice („oamenii nu mai pot aștepta”, „povară critică”) și o încadrare morală a problemei. Afirmația că demersul nu are motive politice este o tactică retorică clasică pentru a crește credibilitatea în fața publicului." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 5, "reason": "Discursul este, prin definiție, un act de partizanat. Este susținut de o facțiune parlamentară de opoziție și prezintă o perspectivă unilaterală, criticând dur acțiunile (sau inacțiunile) autorităților, fără a oferi o imagine echilibrată." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 2, "reason": "Sursa este un partid politic, ceea ce face ca credibilitatea sa să fie subiectivă și dependentă de afilierea politică a ascultătorului. Deși se aduc argumente factuale, încadrarea lor partizană scade credibilitatea obiectivă a sursei." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Motivul declarat este „grija față de oameni”. Intenția reală, implicită, este de a câștiga capital politic, de a mobiliza electoratul și de a slăbi poziția adversarilor politici, folosind o problemă socială sensibilă." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 3, "reason": "Deși faptele prezentate pot fi corecte, interpretarea lor este părtinitoare. A califica întârzierile din justiție drept un „colaps” este o interpretare puternică, menită să dramatizeze situația. Se omite orice context care ar putea nuanța sau justifica situația criticată." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează exclusiv pe probleme interne ale Republicii Moldova (tarife, justiție). Nu există nicio mențiune despre actori geopolitici, influențe externe sau alte elemente de propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### „Partidul Nostru” cere reducerea retroactivă a tarifului la gaz și stoparea facturării pentru ianuarie Fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru” a cerut miercuri, 28 ianuarie, reducerea imediată a tarifului la gazele naturale și aplicarea acestuia retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2026. Într-un briefing de presă, deputații au argumentat că măsura este esențială pentru a proteja cetățenii de povara financiară a facturilor crescute, în special după luna ianuarie, descrisă ca fiind una dintre cele mai geroase din ultimii ani. Potrivit reprezentanților partidului, temperaturile extrem de scăzute au dus la un consum record de gaze, ceea ce se va reflecta în facturi mult mai mari pentru consumatori. „Oamenii nu mai pot aștepta,” a declarat un deputat al fracțiunii, subliniind că pentru mii de familii, această povară este critică. Partidul solicită companiei de stat Energocom să depună, fără întârziere, o cerere oficială către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru micșorarea tarifului. Totodată, se cere ca ANRE să examineze această solicitare în regim de urgență. Pentru a justifica legalitatea aplicării retroactive, deputații au invocat un precedent din 28 ianuarie 2022, când ANRE a aprobat o majorare de tarif care a fost aplicată retroactiv de la 1 ianuarie a aceluiași an. „Acest precedent demonstrează clar că aplicarea retroactivă este posibilă și este legală,” au afirmat aceștia. Ca măsură imediată, „Partidul Nostru” a cerut stoparea procesului de facturare pentru consumul din luna ianuarie 2026, până la aprobarea unui nou tarif redus. Ulterior, noul tarif ar urma să fie aplicat retroactiv, cu recalcularea corespunzătoare a facturilor pentru toți consumatorii. Ultima ajustare a tarifului a avut loc în noiembrie 2024, când acesta a fost majorat. Deputații au insistat că solicitările lor nu au la bază motive politice, ci „grija față de oameni”, argumentând că în plină iarnă, fiecare zi de întârziere în reducerea costurilor contează pentru cetățeni. ### Dosarul privind micșorarea tarifului la gaz, blocat de aproape doi ani la Curtea de Apel Un dosar de importanță publică majoră, care vizează reducerea tarifului la gazele naturale, este blocat în instanțele de judecată de aproape doi ani, fără a fi fixată măcar o ședință la Curtea de Apel. Dezvăluirea a fost făcută de reprezentanții fracțiunii „Partidul Nostru”, care au calificat situația drept un „colaps în funcționarea justiției”. Potrivit acestora, demersurile pentru micșorarea tarifului au început încă din 2023, când partidul a inițiat un proces în instanță. Prima instanță (instanța de fond) s-a pronunțat abia în luna aprilie 2024, după aproape un an de examinare. Ulterior, a fost depus un apel, însă de atunci și până în prezent, adică de aproape doi ani, dosarul stagnează la Curtea de Apel Centru (fosta Curte de Apel Chișinău). „Mai bine de aproape doi ani de zile, Curtea de Apel Centru nu a stabilit măcar o ședință. Acest lucru nu poate fi calificat drept o simplă întârziere procedurală. Este un colaps în funcționarea justiției,” a declarat un deputat. Acesta a subliniat că dosarul afectează direct facturile cetățenilor și vizează milioane de lei achitate de consumatori, care ar fi putut fi economisite dacă tariful era redus la timp. Deputații au amintit că există precedente clare în care statul a acceptat aplicarea retroactivă a tarifelor, inclusiv prin decizii ale Comisiei pentru Situații Excepționale, validate ulterior de instanțe. Ei se întreabă de ce, atunci când a fost vorba de majorări, deciziile s-au luat rapid, însă când este vorba de o micșorare în beneficiul cetățenilor, dosarul este blocat. Această inacțiune a sistemului judecătoresc este văzută ca un obstacol major în calea justiției sociale și economice, lăsând cetățenii să suporte costuri nejustificat de mari la energie. ### Deficit masiv de judecători: „Partidul Nostru” acuză un „colaps juridic” și cere date oficiale de la CSM Sistemul judecătoresc din Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de personal, care a atins cote critice, ducând la un „colaps juridic”, acuză deputații din „Partidul Nostru”. Potrivit datelor neoficiale vehiculate în spațiul public, circa 30% din funcțiile de judecător la Curțile de Apel și până la 60% la Curtea Supremă de Justiție ar fi vacante. Pentru a obține o imagine clară a crizei, un deputat al fracțiunii a anunțat că, pe data de 22 ianuarie 2026, a adresat o solicitare oficială Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Prin acest demers, se cer cifre exacte privind numărul total de funcții de judecător aprobate, numărul celor ocupate și, respectiv, al celor vacante în toate instanțele din țară: judecătorii, Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție. În paralel, o solicitare similară a fost trimisă și Institutului Național al Justiției (INJ), autoritatea responsabilă de pregătirea noilor judecători. Demersul vizează obținerea de informații despre câți audienți au fost admiși la studii, câte dosare de candidatură au fost depuse și, cel mai important, câți absolvenți finalizează pregătirea pentru a intra în sistem. Deputații argumentează că această criză de cadre este rezultatul direct al faptului că mulți judecători părăsesc sistemul, iar statul nu a reușit să asigure o funcționalitate prin pregătirea și numirea unui număr suficient de înlocuitori. „Judecătorii pleacă, înseamnă că Institutul Național al Justiției urma să aibă grijă să pregătească noi judecători pentru a fi înlocuit acest aspect și a nu ajunge în acest colaps juridic,” a afirmat un reprezentant al partidului. Acesta a concluzionat că reforma justiției nu înseamnă declarații de presă și briefinguri, ci asigurarea unui sistem funcțional, capabil să livreze justiție fără întârzieri de ani de zile în dosare de interes public.